Pandemia de coronavirus a prilejuit nașterea a tot felul de teorii conspiraționiste nocive și înșelătoare, cele mai multe dintre ele răspândindu-se online. Pentru a contracara acest fenomen, Comisia Europeană și UNESCO vă propun un set de zece infografice educaționale, cu scopul de a vă ajuta să identificați, să demontați și să combateți teoriile respective.

Atenție! Pandemia de COVID-19 a dus la o creștere a numărului și amplorii teoriilor conspiraționiste nocive și înșelătoare. Ele pot fi greu de recunoscut și de multe ori nu știm cum este mai bine să reacționăm când intrăm în contact cu ele.

Ce sunt teoriile conspiraționiste? De ce apar?

1. Ce este o teorie conspiraționistă?

Este convingerea că anumite evenimente sau situații sunt manipulate în secret de forțe puternice, malefice.

2. Teoriile conspirației au 6 caracteristici comune

1. Se referă la un pretins complot secret.

2. Menționează un grup de conspiratori.

3. Vorbesc despre „dovezi” care par să vină în sprijinul teoriei.

4. Sugerează în mod fals că nimic nu este întâmplător și că nu există coincidențe, că nimic nu este cum pare și că totul se leagă.

5. Împart lumea în două tabere: buni și răi.

6. Transformă anumite persoane și grupuri în țapi ispășitori.

3. De ce capătă proporții?

Deseori par să vină cu o explicație logică a evenimentelor sau a situațiilor greu de înțeles și dau impresia, în mod fals, că structurează și stăpânesc situația. Această nevoie de claritate se acutizează în perioadele de incertitudine ca cea pe care o traversăm acum, când ne confruntăm cu pandemia de COVID-19.

4. Cum prind rădăcini?

De multe ori, teoriile conspiraționiste pleacă de la o suspiciune. Cei care le lansează se întreabă cine beneficiază de evenimentul sau de situația respectivă, identificându-i, astfel, pe conspiratori. Apoi identifică elemente pe care le modelează în așa fel încât să se potrivească teoriei, prezentându-le drept dovezi.

Odată ce au prins rădăcini, teoriile conspirației se pot dezvolta rapid. Ele sunt greu de combătut, deoarece orice persoană care încearcă să o facă este considerată ca fiind implicată în conspirație.

5. Oamenii răspândesc teoriile conspiraționiste din diferite motive:

Majoritatea consideră că sunt adevărate. Alții doresc în mod deliberat să provoace, să manipuleze sau să vizeze anumite persoane din motive politice sau financiare. Atenție! Teoriile conspiraționiste pot proveni din mai multe surse, cum ar fi internetul, prietenii sau rudele.

Primul pas pentru stoparea teoriilor conspirației este să știm că există. Fiți vigilenți și împiedicați-le să se răspândească.

What are they? Why do they flourish?

 

Este aceasta o teorie conspiraționistă? Verificați înainte de a difuza

1. Verificați cine este autorul și de ce lansează ideile respective

Probabil că nu Probabil că da
  • Autorul are calificări și reputație recunoscute în domeniu
  • Autorul se referă la date verificabile și aduce ca dovezi elemente care se regăsesc în cercetarea științifică sau academică
  • Autorul este un expert autoproclamat, fără a fi asociat unei organizații sau instituții recunoscute.
  • Autorul pretinde că are calificări, dar acestea sunt contrazise de o analiză atentă sau nu mai sunt de actualitate

2. Verificați dacă sursa este fiabilă și recunoscută

Probabil că nu Probabil că da
  • Sursa a fost citată de mai multe canale mass-media demne de încredere
  • Informațiile sunt susținute de numeroși oameni de știință/profesori universitari
  • Sursa și afirmațiile sale sunt confirmate de site-uri independente care verifică veridicitatea informațiilor
  • Sursa informațiilor nu apare clar
  • Informațiile sunt difuzate numai de experți autoproclamați
  • Sursa și afirmațiile sale nu sunt confirmate de site-uri independente care verifică veridicitatea informațiilor

3. Verificați dacă tonul și stilul sunt echilibrate și corecte sau axate pe senzațional și părtinitoare

Probabil că nu Probabil că da
  • Autorul nu ezită să exploreze aspecte complexe și perspective diferite
  • Autorul este gata să își admită limitele
  • Tonul este obiectiv și se bazează pe fapte
  • Autorul prezintă informațiile ca fiind singurele adevărate
  • Autorul pune întrebări, dar nu oferă răspunsuri
  • Autorul demonizează orice persoană pe care o bănuiește ca fiind în spatele presupusului complot
  • Tonul este subiectiv și încărcat emoțional
  • Mesajul este ilustrat prin imagini sau povești care fac apel la emoții

Când este vorba de o conspirație reală?

Există conspirații reale, mai mult sau mai puțin ample. Ele se concentrează cel mai adesea pe evenimente individuale, de sine stătătoare sau pe o persoană, ca în cazul unui asasinat sau al unei lovituri de stat. Sunt demascate de către denunțători („whistle-blowers”) și mass-media, care utilizează în acest scop date și dovezi verificabile.

Iată un exemplu de conspirație reală. În 2006, tribunalul federal al districtului Washington DC din Statele Unite a hotărât că marile companii producătoare de țigări se făceau vinovate de conspirație. Timp de mai multe decenii, acestea ascunseseră dovezi privind riscurile pentru sănătate asociate fumatului, în scopul de a-și mări vânzările. (LA Times, 2006)

Verificați-vă sursele. Dacă aveți dubii, nu difuzați informațiile și împiedicați-le să se răspândească.

Is this one? Check before sharing

 

Teoriile conspiraționiste: cum rămâne cu convingerile mele?

Nimeni nu este lipsit de prejudecăți sau temeri. Ele ne pot determina să aderăm la o teorie conspiraționistă.
De unde îmi vin temerile, convingerile și valorile?

Răspundeți-vă la câteva întrebări: de ce cred ceea ce cred?

  • Ce temeri, convingeri și valori am? Cum îmi influențează acestea deciziile și cum interacționez cu oamenii?
  • Am prejudecăți și cred în stereotipuri? De ce?
  • Mă simt lezat? În ce mod?
  • Simt nevoia să dau vina pe altcineva? De ce?
  • Cum îmi aleg sursele de informații?
  • S-au schimbat ele odată cu epidemia de COVID-19?

COVID-19 ne sperie. Este normal să ne simțim copleșiți și să căutăm răspunsuri.
Nu uitați! Nimeni nu se face răspunzător de crearea virusului, dar putem contribui cu toții la frânarea epidemiei.

Fiți conștient de excesul de informații. Bazați-vă pe informații verificate și împiedicați răspândirea celor neverificate.

What about my own beliefs?

 

Teoriile conspiraționiste pot fi periculoase

Teoriile conspiraționiste vizează adesea sau discriminează o categorie de persoane care este percepută ca fiind inamicul din spatele unei amenințări reale sau imaginare. Ele polarizează societatea și alimentează extremismul violent. În timp ce majoritatea persoanelor care răspândesc teorii conspiraționiste cred sincer în ele, altele le folosesc cu cinism pentru a obține aceste efecte.

Cum ne pot afecta teoriile conspiraționiste

  1. Ele identifică un inamic și un complot secret care amenință viețile sau convingerile oamenilor, declanșând astfel un mecanism de apărare care poate alimenta discriminarea, poate justifica infracțiuni motivate de ură și poate fi exploatat de grupări extremiste violente.
  2. Răspândesc neîncrederea în instituțiile publice, ceea ce poate duce la apatie politică sau radicalizare.
  3. Răspândesc neîncrederea în datele științifice și medicale, lucru care poate avea consecințe grave.

Atenție! Minoritățile percepute ca „marginale” sunt în mod special predispuse să fie ținte ale teoriilor conspiraționiste, discursurilor de incitare la ură și campaniilor de dezinformare. Este vorba de exemplu despre persoane cu origini, religii sau orientări sexuale diferite. În contextul COVID-19, anumite categorii specifice de persoane au fost frecvent acuzate pe nedrept că au răspândit virusul în Europa, inclusiv persoane de origine asiatică, evrei, musulmani, romi și persoane care se identifică drept LGBTI+ (FRA, 2020).

Teoriile conspiraționiste pot avea consecințe grave. Tratați-le cu seriozitate. Verificați înainte de a difuza. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

They can be dangerous

 

Teoriile conspiraționiste și antisemitismul

Nu toate teoriile conspiraționiste îi vizează pe evrei, dar aceștia au făcut timp de secole obiectul unor asemenea teorii. Ei au fost acuzați pe nedrept de diferite crize, de exemplu epidemii, războaie și crize economice.

Cel mai adesea, discursurile antisemite afirmă că „evreii” controlează guvernul, mass-media sau băncile în scopuri obscure. În ciuda numeroaselor dovezi istorice, unii antisemiți continuă să susțină că Holocaustul a fost cauzat de evrei sau că nu a existat.

Puteți repera aceste teorii urmărind următoarele elemente:

  • o exprimare vădit insultătoare și înjositoare
  • un limbaj antisemit codificat (de exemplu, „elitele de pe Coasta de Est” în Statele Unite)
  • asocierea unei presupuse conspirații cu anumiți evrei sau grupuri de evrei (de exemplu familia Rothschild sau filantropul George Soros)
  • trimiteri la Protocoalele înțelepților Sionului, un document inventat care descria planul evreilor pentru dominarea lumii și care a stat la baza multor discursuri antisemite

Antisemitismul este o formă de discriminare. Verificați înainte de a difuza. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

The link to antisemitism

 

Prevenirea și demontarea teoriilor conspiraționiste

Răspândirea teoriilor conspiraționiste este greu de stopat. Nu există o soluție universal valabilă. Totul depinde de nivelul de expunere. Oamenii care cred cu fermitate în teoriile conspiraționiste sunt foarte greu de convins.

Nivelul 1 – expunere redusă la teorii ale conspirației

PREVENIRE – o persoană informată rezistă mai bine

  1. Avertizați la timp oamenii că există teorii ale conspirației.
  2. Încurajați gândirea rațională, analiza și verificarea veridicității informațiilor.
  3. Semnalați argumentele din spatele celor mai comune teorii ale conspirației asociate epidemiei de COVID-19 și principalele caracteristici ale gândirii conspiraționiste – suspiciuni legate de rapoarte oficiale, lipsa reacției în fața dovezilor care contrazic teoria, reinterpretarea unor evenimente aleatorii ca făcând parte dintr-un plan mai amplu.

Nivelul 2 – expunere mare la teorii ale conspirației

DEMONTARE – tot ce contează sunt faptele și logica

DE FĂCUT

  1. Puneți accentul pe faptele pe care doriți să le comunicați, nu pe mitul pe care vreți să îl demontați.
  2. Alegeți pe cine sau ce vizați – autorul, sursa sau logica din spatele teoriei conspirației.
  3. Înainte de a vorbi despre o teorie conspiraționistă subliniați clar că informațiile respective sunt false.
  4. Dați o altă explicație, bazată pe fapte.
  5. Dacă este posibil, utilizați elemente vizuale care să vă susțină argumentul.

DE EVITAT:

  1. Nu vă concentrați de la început pe teoria conspiraționistă. Aveți grijă să nu întăriți convingerile adepților.
  2. Nu furnizați informații în exces.

Învățați cum să acționați. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

Prebunking and debunking

 

Cum vorbim cu o persoană care crede cu fermitate în teoriile conspiraționiste

Mulți conspiraționiști cred cu tărie în convingerile lor. Acestea le orientează toate acțiunile și viziunea asupra lumii.

Atunci când discutați cu o persoană care crede cu fermitate într-o teorie conspiraționistă, nu uitați că:

  • orice argument prin care contestați teoria conspirației poate fi luat ca dovadă că sunteți implicat în conspirație și întărește convingerea interlocutorului
  • este foarte probabil că interlocutorul crede în mai multe teorii conspiraționiste
  • este foarte probabil că va ține cu dinții de convingerile sale.

Ce puteți face în aceste condiții?

  • Încurajați dezbaterea și întrebările.
  • Puneți întrebări detaliate cu privire la ideile pe care le promovează interlocutorul pentru a declanșa autoreflecția.
  • Faceți apel la foști conspiraționiști care au crezut același lucru.
  • Fiți precaut și citați diverse surse legate de subiect.
  • Nu vă ridiculizați interlocutorul. Încercați să înțelegeți de ce crede ceea ce crede.
  • Dați dovadă de empatie. Deseori persoana respectivă este speriată și bulversată.
  • Mergeți înainte cu pași mici. Mai degrabă decât să vă opriți asupra fiecărui detaliu, concentrați-vă pe fapte și logică.
  • Nu insistați prea mult. O presiune prea mare poate fi contraproductivă. Dați-i interlocutorului timpul să proceseze informațiile și încercați din nou.

Fiți empatic și puneți întrebări. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

How to talk to somebody who firmly believes in them

 

Teoriile conspiraționiste și COVID-19

COVID-19 este o boală nouă cauzată de coronavirusul descoperit cel mai recent. Potrivit dovezilor științifice, coronavirusurile provin în general de la animale. În cazul epidemiei de COVID-19, sursa animală nu a fost confirmată încă (OMS, 2020).

Incertitudinea, teama și complexitatea pandemiei de COVID-19 au alimentat teoriile conspiraționiste legate de aceasta. Ele încearcă să „explice” de ce a apărut pandemia și cine beneficiază de pe urma ei.

Un studiu realizat în 28 de țări din toată lumea a arătat că mai mult de 3 din 10 persoane intervievate consideră că virusul COVID-19 a fost răspândit cu bună știință de o putere străină sau de o altă forță (Gallup International, martie 2020).

Atenție! Teoriile conspiraționiste sunt înșelătoare: ele nu țin cont de dovezile științifice și învinuiesc pe nedrept persoane și categorii de persoane care nu sunt răspunzătoare de pandemie. Nu le difuzați.

Care sunt semnalele de alarmă?

  • Afirmațiile potrivit cărora virusul a fost creat în mod artificial (de exemplu, într-un laborator) de către persoane care au un anumit interes (de exemplu, reducerea populației mondiale).
  • Afirmațiile potrivit cărora virusul ar fi fost răspândit în mod intenționat sau că răspândirea sa naturală a fost accelerată în mod artificial pentru a afecta număr cât mai mare de persoane (de exemplu, prin intermediul semnalelor 5G).
  • Afirmațiile potrivit cărora utilizarea vaccinurilor și a tratamentelor a fost întârziată în mod intenționat pentru a nu bloca răspândirea virusului, astfel încât acesta să afecteze cât mai multe persoane posibil.
  • Afirmațiile potrivit cărora unele măsuri sanitare de combatere a răspândirii virusului sunt utilizate în mod intenționat pentru îmbolnăvi populația sau pentru a o controla (de exemplu, vaccinurile, măștile).

Nu uitați! Nimeni nu se face răspunzător de crearea virusului, dar putem contribui cu toții la frânarea epidemiei.

Încredeți-vă doar în informațiile verificate. Dacă aveți dubii, nu difuzați informațiile. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

The link to COVID-19

 

Cum putem combate concret teoriile conspiraționiste

Dacă sunteți sigur că ați identificat o teorie conspiraționistă, reacționați în loc să o ignorați. Iată câteva modalități concrete.

Pe platformele de comunicare socială:

  • scrieți comentarii utilizând informații verificate (de exemplu, provenind de pe site-urile de verificare a veridicității informațiilor)
  • NU difuzați postarea

Pe site-uri web și bloguri:

  • Contactați autorul sau administratorul site-ului și comunicați-i informații verificate, rugându-i să corecteze erorile
  • NU distribuiți linkul către site-ul sau blogul respectiv

În cazul mass-mediei:

  • contactați comitetul de redacție
  • contactați consiliul național/local al audiovizualului sau ombudsmanul pentru presă
  • NU difuzați materialul

Încredeți-vă doar în informațiile verificate. Combateți informațiile false. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

Concrete counter actions

 

Cum pot jurnaliștii să relateze despre teoriile conspirației?

Pentru a contracara răspândirea teoriilor conspirației și a dezinformării este esențial ca sursele de informații să fie fiabile. Jurnaliștii ar trebui să relateze faptele într-un mod responsabil, utilizând surse verificate și având grijă să nu consolideze teoriile conspiraționiste. Poate fi greu de făcut.

În relatările legate de teoriile conspiraționiste, jurnaliștii ar trebui:

  • să pună în evidență, în titluri, esența faptelor, nu teoriile conspiraționiste
  • să dezvolte faptele în textul principal, utilizând informații verificate
  • să avertizeze cu privire la teoriile conspiraționiste care circulă pe tema respectivă înainte de a le aborda
  • să explice de ce sunt înșelătoare

Faceți un jurnalism de calitate. Încredeți-vă doar în informațiile verificate. Împiedicați răspândirea informațiilor neverificate.

How can journalists report on them?

 

Mulțumirile noastre lui Michael Butter, co-autorul lucrării COMPACT Guide to Conspiracy Theories, precum și lui John Cook și Stephan Lewandowsky, autorii lucrărilor The Debunking Handbook și The Conspiracy Theory Handbook.

Documente

DescarcăZIP - 17.3 MB
DescarcăZIP - 23.5 MB
DescarcăZIP - 19.3 MB
DescarcăZIP - 23.8 MB