Cum acționează vaccinurile?

Vaccinarea ajută sistemul imunitar al persoanei vaccinate să recunoască o boală comună la care ar putea fi expus și să o contracareze. În marea majoritate a cazurilor vaccinarea previne contractarea bolii.

În alte cazuri, persoana vaccinată poate contracta boala, dar într-o formă mai ușoară, cu recuperare mai rapidă.

Iată câteva exemple de boli de care ne protejează vaccinurile

  • hepatita B
  • infecția cu papilomavirusul uman (HPV)
  • gripa
  • rujeola, oreionul și rubeola
  • poliomielita
  • tetanosul
  • tuberculoza

Mai bine pentru toți

Este mai puțin probabil ca o persoană vaccinată să transmită boala infecțioasă în cauză altor oameni. Prin urmare, vaccinându-ne, îi protejăm și pe cei care nu se pot vaccina. Este vorba, de exemplu, de

  • bebeluși
  • copii
  • persoane în vârstă
  • persoane cu sisteme imunitare slabe, cum ar fi pacienții cu cancer

Pentru aceste grupuri este important ca ceilalți oameni să se vaccineze, astfel încât boala să nu se mai răspândească în comunitate.

Însă pentru a se crea această imunitate colectivă este nevoie de un număr mare de vaccinări. Atunci când se vaccinează un număr mare de persoane, lanțurile de contaminare sunt oprite. De exemplu, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), pentru a se împiedica răspândirea rujeolei în comunitate, trebuie ca 95 % din populație să se vaccineze împotriva acestei boli.

Reducerea poverii pe care o reprezintă bolile

Ajutând la menținerea sănătății unui număr mai mare de persoane, vaccinarea contribuie la reducerea efectelor sociale și psihologice ale bolilor asupra oamenilor și scade presiunea asupra spitalelor și sistemelor de sănătate. Astfel, resursele pot fi utilizate pentru combaterea altor boli, cum ar fi cancerul sau boala Alzheimer.

Cum funcționează vaccinurile împotriva COVID-19?

Vaccinurile acționează pregătind sistemul imunitar (mijloacele naturale de apărare ale organismului) să recunoască boala și să se apere.

Construirea imunității

Majoritatea cercetărilor privind vaccinurile împotriva COVID-19 implică generarea de răspunsuri la o proteină (sau o parte a acesteia) specifică virusului care cauzează COVID-19. Odată administrat, vaccinul declanșează o reacție imunologică. Majoritatea vaccinurilor împotriva COVID-19 necesită două doze pentru a construi imunitatea.

Dacă persoana se infectează ulterior cu acest virus, sistemul imunitar recunoaște virusul și este pregătit să-l atace.

Vaccinurile achiziționate de Comisia Europeană

Vaccinurile cu acid nucleic (ARNm)

  • BioNTech/Pfizer
  • Moderna
  • CureVac

Acest tip de vaccin conține o parte din „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică acestui virus.

Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Tehnologia ARNm explicată

Vaccinurile pe bază de proteine virale

  • Sanofi/GSK

Acest tip de vaccin conține fragmente ale unei proteine specifice virusului.

Fragmentele sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar al persoanei vaccinate să înțeleagă că proteina unică respectivă nu ar trebui să fie prezentă în organism și să reacționeze producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Vaccinurile cu vector viral

  • AstraZeneca
  • Johnson & Johnson

Acest tip de vaccin utilizează un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19.

Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică virusului care cauzează COVID-19.

Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Mai multe informații despre vaccinarea împotriva COVID-19

Pentru mai multe informații despre programul de vaccinare din țara dumneavoastră, consultați programul de vaccinare al ECDC și vizitați site-urile oficiale privind vaccinarea din țările Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.

Povești de succes despre vaccinuri

Variola

Datorită vaccinării, variola a fost eradicată complet. Înainte era o boală comună care omora o treime din persoanele care o contractau. Ultimul caz de variolă contractată în mod natural a fost în 1977, iar această boală a fost eradicată în 1980.

 

Poliomielita

Poliomielita este o boală infecțioasă de care se îmbolnăvesc în cea mai mare parte copiii. După infectare, 1 persoană din 200 dezvoltă paralizie incurabilă. În 1955 a fost dezvoltat un vaccin care a fost introdus apoi pe scară largă. Începând din 2020, singurele și ultimele cazuri de poliomielită au fost constatate în Pakistan și în Afganistan.

 

Rujeola

Virusul rujeolei a fost identificat în 1954, iar în 1963 a fost introdus un vaccin. Grație vaccinării, între 2000 și 2018 numărul deceselor cauzate de rujeolă la nivel mondial a scăzut cu 73 % și au fost evitate astfel 23 de milioane de decese. În cele două Americi nu s-a mai înregistrat niciun caz de rujeolă începând din 2002. Cu toate acestea, în mai multe țări europene continuă să apară focare de rujeolă deoarece rata de vaccinare este insuficientă în anumite zone.

 

Documente