Rolul G20

După criza financiară din 2008, liderii mondiali au căutat soluții multilaterale și au organizat primul summit al liderilor G20 la Washington D.C. Împreună, membrii G20 reprezintă aproximativ 90 % din PIB-ul mondial, 80 % din comerțul mondial și două treimi din populația lumii, precum și aproximativ 60 % din totalul terenurilor agricole și circa 80 % din comerțul mondial cu produse agricole.

Din acel moment, membrii G20 au decis să-și stimuleze economiile și să se abțină de la măsuri protecționiste, grăbind astfel sfârșitul recesiunii. S-a dovedit astfel că doar colaborând, actorii majori ai economiei mondiale pot să găsească soluții la provocările unei lumi în schimbare rapidă și să asigure stabilitatea și continuitatea sistemelor economice și financiare care stau la baza securității și prosperității mondiale.

Membrii G20 sunt:

  • Argentina
  • Australia
  • Brazilia
  • Canada
  • China
  • Franța
  • Germania
  • Italia
  • India
  • Indonezia
  • Japonia
  • Mexic
  • Republica Coreea
  • Rusia
  • Arabia Saudită
  • Africa de Sud
  • Turcia
  • Regatul Unit
  • Statele Unite
  • Uniunea Europeană

UE în cadrul G20

Uniunea Europeană este membru cu drepturi depline al G20, alături de trei dintre statele sale membre: Franța, Germania și Italia. Spania este invitat permanent.

UE este reprezentată la summiturile G20 de președintele Comisiei Europene și de președintele Consiliului European.

Cu circa 6 % din populația lumii, UE este depășită doar de China și India în ceea ce privește numărul de persoane pe care le reprezintă în cadrul reuniunii la nivel înalt a G20. Din punct de vedere economic, UE este a doua cea mai mare putere din grup, reprezentând 18,5 % din produsul intern brut mondial. Pe primul loc se situează Statele Unite, care reprezintă 24 % din produsul intern brut mondial.

Agricultura în prim-plan

Miniștrii agriculturii din cadrul G20 se reunesc înainte de fiecare reuniune anuală la nivel înalt. Ei sintetizează principalele teme din domeniu într-o declarație care stă apoi la baza discuțiilor din cadrul următorului summit al liderilor. Printre temele comune proeminente din ultimul deceniu se numără rolul inovării în agricultură (în special rolul tehnologiilor informației și comunicațiilor), conservarea solurilor sănătoase și gestionarea durabilă a apei, precum și derularea eficientă a comerțului agricol și a investițiilor în agricultură.

În ultimii ani, în special în urma pandemiei de COVID-19, s-au evidențiat ca prioritare următoarele domenii de politică:

  • transformarea durabilă a sistemelor alimentare;
  • adaptarea rezilienței securității alimentare regionale și mondiale la exigențele viitorului, astfel încât aceasta să poată face față atât șocurilor temporare, cât și provocărilor pe termen lung (ex. schimbările climatice);
  • combaterea pierderilor și a risipei de alimente;
  • inovarea digitală în agricultură și o mai bună utilizare a datelor de calitate pentru a sprijini procesul de elaborare a politicilor (ex. sistemul de informații al G20 privind piața agricolă, AMIS)
  • sprijinirea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și a abordării de tip „O singură sănătate” pentru a preveni escaladarea amenințărilor sanitare precum rezistența la antimicrobiene;
  • comerțul durabil, investițiile responsabile și transparența pe piețele agroalimentare.

Date importante

Iată gazdele summitului din trecutul și viitorul apropiat:

  • Arabia Saudită în 2020
  • Italia în 2021
  • Indonezia în 2022
  • India în 2023
  • Brazilia în 2024.