Principala noastră prioritate este sănătatea cetățenilor noștri. În același timp însă, epidemia cauzată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială. Statele membre au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte măsuri bugetare, politice și de asigurare a lichidității, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a oferi ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate în mod deosebit.

economic response descriptions

Prezentare a măsurilor pe țări

Pentru a atenua efectele negative asupra nivelului de trai al populației și asupra economiei, Comisia a adoptat un set amplu de măsuri economice, a flexibilizat la maximum normele bugetare europene, și-a revizuit normele privind ajutoarele de stat și a instituit Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, în valoare de 37 de miliarde EUR, pentru a furniza lichidități întreprinderilor mici și sectorului asistenței medicale.

În plus, pe 2 aprilie, Comisia a propus măsuri ample de mobilizare a fiecărui euro din bugetul UE pentru a proteja viețile și nivelul de trai. Comisia a lansat o nouă inițiativă, Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE, de la Support mitigating Unemployment Risks in Emergency), care va contribui la păstrarea locurilor de muncă și la ajutorarea familiilor. De asemenea, Comisia a propus redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus. Vor primi sprijin și fermierii, pescarii și persoanele cele mai defavorizate. O inițiativă a UE pentru solidaritate în domeniul sănătății, în valoare de 3 miliarde EUR, va răspunde nevoilor sistemelor de sănătate ale statelor membre.

 

Sprijin pentru redresarea turismului din UE

Ecosistemul turistic a fost grav afectat de restricțiile severe impuse circulației și deplasărilor din cauza epidemiei provocate de coronavirus. Pentru a-l ajuta să se redreseze, Comisia a propus, pe 13 mai, o serie de măsuri care să permită o redeschidere treptată și coordonată a serviciilor și unităților turistice, precum și un sprijin dedicat firmelor din domeniul turismului. Printre măsuri se numără:

Asigurarea de lichidități pentru firmele din domeniul turismului, în special pentru întreprinderile mici

  • Flexibilitatea normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să introducă scheme de ajutor (ex. scheme de garantare pentru vouchere și alte modalități de a susține fluxul de lichidități) pentru a sprijini întreprinderile și pentru a garanta că sunt satisfăcute cererile de rambursare cauzate de pandemia de coronavirus.
  • Finanțare din partea UE: UE continuă să furnizeze lichidități imediate întreprinderilor afectate de criză prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, în gestiune partajată cu statele membre. În plus, prin Fondul european de investiții, Comisia a pus la dispoziție fonduri de până la 8 miliarde EUR pentru 100 000 de întreprinderi mici afectate de criză.

Salvarea de locuri de muncă, prin asistență financiară de până la 100 de miliarde EUR acordată prin instrumentul SURE

Programul SURE ajută statele membre să acopere costurile schemelor naționale de șomaj tehnic, iar măsuri similare le permit întreprinderilor să mențină locurile de muncă. Comisia sprijină, de asemenea, parteneriatele dintre serviciile de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali și întreprinderi, pentru a facilita recalificarea, în special pentru lucrătorii sezonieri.

Popularizarea ofertelor locale și promovarea turismului și a Europei ca destinație turistică sigură

Printre altele, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a promova turismul durabil (așa cum prevede Pactul verde european) și să încurajeze transformarea digitală a serviciilor turistice. De asemenea, va susține campanii paneuropene de comunicare care vor promova Europa ca destinație turistică și va organiza o convenție europeană privind turismul, în care se va discuta despre un viitor ecosistem turistic european durabil, inovator și rezilient.

Fișă informativă: UE contribuie la relansarea turismului Europei

Întrebări și răspunsuri: Pachetul „Turism și transport”

Comunicat de presă

 

Sprijin pentru întreprinderi și protecția locurilor de muncă

Epidemia cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia europeană și pentru nivelul de trai al cetățenilor.

În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm nu numai sectoarele critice ale economiei, ci și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Și, mai presus de toate, trebuie să protejăm locurile de muncă și lucrătorii.

SURE – un nou instrument de atenuare a riscurilor de șomaj 

Pe 2 aprilie, Comisia Europeană a lansat o nouă inițiativă temporară menită să protejeze locurile de muncă și lucrătorii afectați de epidemia cauzată de coronavirus. Este vorba despre Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE, de la Support mitigating Unemployment Risks in Emergency). Inițiativa SURE le va oferi statelor membre asistență financiară de până la 100 de miliarde EUR, sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile sistemelor naționale de șomaj tehnic – programe de stat care le permit întreprinderilor să-și reducă programul de lucru și să ofere în același timp sprijin pentru venit. Sistemele de șomaj tehnic le oferă familiilor un venit, mențin capacitatea de producție și capitalul uman al întreprinderilor și păstrează economia pe linia de plutire.

SURE - a new instrument to mitigate unemployment risks

Detalii despre SURE și modul în care va funcționa

Pachetul de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor – O punte către locuri de muncă pentru generația viitoare

Pandemia provocată de coronavirus a scos la lumină dificultățile întâmpinate frecvent de mulți tineri atunci când încearcă să intre pe piața muncii. Pe 1 iulie, Comisia Europeană a luat noi măsuri pentru a le oferi tinerilor toate posibilitățile de a-și dezvolta întregul potențial de a modela viitorul UE și de a prospera pe parcursul tranziției verzi și al tranziției digitale. Cu inițiativa Next Generation EU și cu viitorul buget al UE, Comisia a propus deja variante de finanțare europeană pentru generația următoare și pentru angajarea tinerilor. Acum este rândul statelor membre să acorde prioritate acestor investiții. Cel puțin 22 de miliarde EUR ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea angajării tinerilor.

Din 2013, circa 24 milioane de tineri au reușit să intre pe piața forței de muncă datorită Garanției pentru tineret. Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind O punte către locuri de muncă consolidează Garanția pentru tineret, care vizează de acum înainte persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, și extinde impactul său asupra tinerilor vulnerabili din întreaga UE De asemenea, ea implică respectarea angajamentului că tinerii care se înscriu în Garanția pentru tineret vor primi o ofertă de angajare, de educație, de ucenicie sau de formare în termen de patru luni.

  • Propunerea Comisiei privind educația și formarea profesională urmărește să facă sistemele mai moderne, mai atractive, mai flexibile și mai adecvate pentru economia digitală și cea verde. Cu sisteme de educație și formare profesională mai agile, axate pe cursanți, tinerii vor fi mai bine pregătiți pentru primul loc de muncă, iar adulții vor avea mai multe șanse să avanseze în carieră sau să-și schimbe cariera.
  • Măsurile suplimentare de sprijinire a angajării tinerilor includ, pe termen scurt, stimulentele pentru ocuparea forței de muncă și pentru înființarea de întreprinderi, iar pe termen mediu, consolidarea capacităților, a rețelelor de tineri antreprenori și a centrelor de formare inter-întreprinderi.

Sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – O punte către locuri de muncă pentru generația viitoare

Sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor – O punte către locuri de muncă pentru generația viitoare

Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii

Pe 6 aprilie, Comisia a anunțat că, în cursul lunii aprilie, se va pune la dispoziția IMM-urilor din toată UE asistență financiară imediată, cu o valoare estimată de 8 miliarde EUR. Comisia a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiții strategice. Banii vor servi drept garanție pentru Fondul European de Investiții, fapt care va încuraja băncile locale și alți creditori să ofere lichidități pentru cel puțin 100 000 de întreprinderi mici și mijlocii din Europa.

Supraviețuirea întreprinderilor mici și mijlocii grav afectate economic de coronavirus este esențială pentru economiile naționale din UE. Sprijinirea lor face parte dintr-un pachet amplu creat de Comisie și de Grupul Băncii Europene de Investiții.

Găsiți sprijin pentru întreprinderea dumneavoastră

Impactul economic al coronavirusului variază de la un sector industrial la altul și de la o întreprindere la alta, în funcție de o serie de factori, printre care expunerea față de China ca sursă de intrări intermediare, posibilitatea de a apela la furnizori alternativi, existența stocurilor sau dependența de procesele de producție „exact la timp”. 

Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritățile naționale, cu reprezentanții sectorului și cu alte părți interesate pentru a monitoriza și a evalua impactul coronavirusului asupra sectoarelor industriale și comerțului european. Comisia acționează acolo unde poate, încercând să sprijine diferite sectoare industriale, în special pe cele esențiale pentru producția și aprovizionarea cu alimente și turism.

Fondurile UE sunt destinate tuturor tipurilor de întreprinderi, de la mici și mijlocii până la cele mai mari. Este disponibilă o gamă largă de soluții de finanțare: împrumuturi pentru întreprinderi, microfinanțare, garanții și capital de risc. În fiecare an, UE sprijină peste 200 000 de întreprinderi. Comisia vă poate ajuta să găsiți instituții financiare care să vă acorde sprijin financiar. 

Pachet bancar pentru a sprijini gospodăriile și întreprinderile

La 28 aprilie, Comisia Europeană a adoptat un pachet bancar pentru a facilita acordarea de credite gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga UE. Datorită acestui pachet, băncile pot continua să dea împrumuturi, sprijinind astfel economia și reducând semnificativ efectele resimțite de cetățeni și de întreprinderi. Aplicând flexibilitatea maximă a normelor bancare ale UE și propunând modificări legislative dedicate, Comisia le permite băncilor să continue să furnizeze lichidități celor care au nevoie. Comisia lansează discuții cu sectorul financiar european și analizează cum s-ar putea identifica și difuza bune practici și cum s-ar putea oferi și mai mult sprijin cetățenilor și întreprinderilor. Pachetul bancar include o comunicare interpretativă privind cadrele contabile și prudențiale ale UE, precum și soluții rapide pe termen scurt, prin modificarea normelor bancare ale UE.

Bune practici de sprijinire a consumatorilor și întreprinderilor

La 14 iulie, Comisia a salutat o listă de bune practici convenite de sectorul financiar european și de organizațiile consumatorilor și ale întreprinderilor. Scopul acestor practici este de a sprijini consumatorii și întreprinderile și de a atenua pe cât posibil impactul pandemiei provocate de coroavirus. Lista arată concret ce pot face diferiții actori de pe piață pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile pe tot parcursul crizei. Bunele practici se referă la aspecte precum măsurile de amânare a plăților, facilitarea plăților mai sigure fără numerar și acordarea de împrumuturi rapide, cu dobânzi echitabile, pentru a-i ajuta pe cei care se confruntă cu dificultăți financiare.

Semestrul european

Pe 20 mai, Comisia Europeană a propus recomandări specifice fiecărei țări din UE și Regatului Unit. Aceste recomandări conțin orientări pentru politicile economice, ținând bineînțeles cont de contextul creat de noul coronavirus. Ele se concentrează asupra celor mai urgente provocări create de pandemie și pe relansarea creșterii economice durabile.

În funcție de perioada avută în vedere, recomandările Comisiei sunt de două tipuri: cele pe termen scurt vizează atenuarea consecințelor socioeconomice grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; cele pe termen scurt către mediu vizează revenirea la o creștere economică durabilă și incluzivă, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală. Criza provocată de coronavirus accentuează nevoia de a promova o economie sustenabilă și în același timp competitivă, care să aducă beneficii atât oamenilor, cât și planetei.

  • Icon of a virus

    Atenuarea impactului sanitar și socioeconomic imediat al pandemiei cauzate de coronavirus

  •  

    Icon of a euro sign and a stack of coins

    Redresarea economiei, cu sprijin pentru tranziția verde și tranziția digitală de pe piața unică 

Recomandările vizează aspecte precum investițiile în sănătatea publică și în reziliența sectorului medical, menținerea ocupării forței de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectați, investițiile în oameni și competențe, sprijinirea sectorului corporativ – în special a întreprinderilor mici și mijlocii – și combaterea planificării fiscale agresive și a spălării banilor. Formularea unui răspuns economic coordonat la nivel european este esențială pentru a relansa activitatea economică, pentru a atenua efectele nefaste asupra peisajului socioeconomic și pentru a reduce contrastele și dezechilibrele. Așadar, semestrul european privind coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă este un element esențial al strategiei de redresare.

Semestrul european 2020

Previziunile economice ale Comisiei din vara anului 2020

Pe 7 iulie, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice din vara anului 2020. Ele iau în calcul informațiile disponibile până la data de 30 iunie, inclusiv, însă nu și propunerea Comisiei privind un plan de redresare, axată pe Next Generation EU.

În ciuda măsurilor de politică rapide și cuprinzătoare luate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pandemia de coronavirus va avea un impact mai semnificativ asupra activităților economice în 2020, deoarece ridicarea măsurilor restrictive are loc într-un ritm mai lent decât cel prevăzut. Amploarea și durata pandemiei – și a măsurilor de limitare a răspândirii care ar putea fi necesare în viitor – rămân în mare parte necunoscute. În scenariul care stă la baza previziunilor, relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții. Se preconizează că economia UE va scădea cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021, în timp ce economia zonei euro se va contracta cu 8,7 % în 2020 și va crește cu 6,1 % în 2021.

Șocul produs de pandemie asupra economiei UE este simetric în condițiile în care pandemia a afectat toate statele membre. Cu toate acestea, se preconizează că atât scăderea producției în 2020, cât și intensitatea relansării economice în 2021 vor varia foarte mult. Conform estimărilor, diferențele în ceea ce privește amploarea impactului pandemiei și forța redresării de la un stat membru la altul vor fi mai pronunțate decât s-a estimat în previziunile din primăvară. Nu poate fi exclusă o redresare mai rapidă, în special dacă situația epidemiologică permite o ridicare mai rapidă a măsurilor restrictive rămase.

Map of spring economic forecast

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Asigurarea aprovizionării cu alimente esențiale

Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane

Pe măsură ce Europa face eforturi pentru a încetini răspândirea coronavirusului, este mai important ca niciodată să îi ajutăm pe cei care au cea mai mare nevoie. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) oferă asistență, inclusiv alimente, îmbrăcăminte și alte articole esențiale de uz personal (încălțăminte, săpun, șampon etc.) pentru persoanele cele mai nevoiașe. Acum, va fi posibil să se furnizeze ajutor alimentar și materiale de bază prin intermediul unor vouchere electronice, pentru a scădea riscul de infectare cu coronavirus. Asistența materială trebuie însoțită de măsuri de incluziune socială precum serviciile de consiliere și de sprijin, pentru a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie. În perioada 2014-2020, UE a alocat pentru FEAD 3,8 miliarde EUR.

Sprijin pentru sectorul agricol

Lupta împotriva coronavirusului afectează toate sectoarele economiei europene. Dar nu putem permite să fie perturbat sectorul alimentar. În aceste vremuri dificile, le suntem alături fermierilor noștri”, a declarat președinta von der Leyen.

În ciuda epidemiei cauzate de coronavirus, sectorul agricol al UE se dovedește a fi rezilient și continuă să le ofere europenilor alimente sigure, de înaltă calitate. Pentru a asigura continuitatea producției europene de alimente sănătoase și sigure, Comisia a propus măsuri concrete pentru a se asigura că fermierii și alți beneficiari pot obține sprijinul de care au nevoie.

Pe 4 mai, Comisia a adoptat și a publicat ultimul pachet de măsuri excepționale, anunțat pe 22 aprilie, în sprijinul sectorului agroalimentar grav afectat de criza provocată de coronavirus. Printre aceste măsuri excepționale se numără ajutorul pentru depozitarea privată a produselor lactate și din carne, autorizațiile temporare pentru operatorii care doresc să auto-organizeze măsuri de piață în sectoarele grav afectate, flexibilitatea în implementarea programelor de sprijinire a pieței și derogarea temporară de la normele UE în materie de concurență în sectoarele laptelui, florilor și cartofilor.https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/[europa_tokens:europa...

În plus, Comisia a propus ca statelor membre să li se permită să utilizeze fondurile de dezvoltare rurală pentru a compensa fermierii și întreprinderile mici din sectorul agroalimentar cu sume de până la 5 000 EUR per agricultor și de până la 50 000 EUR per întreprindere mică.  Propunerea, care așteaptă acum aprobarea Parlamentului și a Consiliului, caută să ofere ajutor imediat celor mai afectați de criză. Aceasta este o completare la suma maximă pe care autoritățile naționale o pot utiliza pentru a sprijini fermierii fără aprobarea prealabilă a Comisiei în sectorul agricol și la majorarea plafonului pentru ajutoarele de stat, măsuri adoptate anterior.

Pe 17 martie, Comisia Europeană a prelungit până la 15 iunie 2020 termenul-limită pentru depunerea cererilor de sprijin din cadrul politicii agricole comune, oferindu-le astfel fermierilor mai multă flexibilitate. De asemenea, s-au prelungit termenele pentru procesarea cererilor de către administrații, s-au majorat avansurile pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și s-au flexibilizat controalele la fața locului, pentru a minimiza nevoia de contact fizic și pentru a reduce sarcina administrativă.

În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia acum de un ajutor de maximum 100 000 EUR per fermă, iar societățile de prelucrare și de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor de maximum 800 000 EUR. În unele cazuri, acesta poate fi completat cu o sumă de până la 25 000 EUR. Așadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul național total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120 000 EUR (sau la 125 000 EUR).

Comisia încurajează statele membre să utilizeze la maximum fondurile disponibile în programele lor de dezvoltare rurală pentru a finanța acțiuni care pot să atenueze criza actuală și să ajute agricultura să se redreseze.

Intervenții de urgență pentru sprijinirea sectorului agricol și alimentar

Sprijin pentru fermieri și zonele rurale

Pe 30 iunie, Comisia a lansat cereri de propuneri suplimentare pentru a sprijini activitățile de promovare ale producătorilor de produse agroalimentare cel mai grav afectați de criza actuală. Un fond suplimentar de 10 milioane EUR va fi alocat creșterii vânzărilor în sectoarele fructelor, legumelor, vinului, plantelor vii, produselor lactate și cartofilor. Jumătate din finanțare va fi dedicată activităților de promovare desfășurate în comun de către organizații de producători din mai multe țări din UE, iar cealaltă jumătate, activităților naționale. Aceste cereri de propuneri completează alte măsuri excepționale adoptate anterior pentru a sprijini anumite sectoare agroalimentare.https://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/other_eu_prog/agripr...

Promovarea produselor agricole din UE

Sprijin pentru sectorul vinului, al fructelor și al legumelor

Pe 6 iulie, Comisia Europeană a adoptat un pachet suplimentar de măsuri excepționale menite să sprijine sectorul vitivinicol, unul dintre sectoarele agroalimentare cele mai afectate, și să atenueze consecințele crizei provocate de coronavirus. Noile măsuri includ autorizarea, timp de până la 6 luni, a autoorganizării de către operatorii de pe piață (planificarea unor activități comune de promovare, organizarea de activități de stocare, planificarea în comun a producției etc.). De asemenea, sprijinul va veni sub forma plăților în avans (acoperind până la 100 % din costurile de distilare și de depozitare) și a creșterii contribuției UE la programele naționale de sprijin din sectorul vitivinicol (contribuția pentru toate măsurile din cadrul programelor naționale de sprijin va crește cu 10 %, ajungând la 70 %).

În plus față de măsurile destinate sectorului vinicol, și sectorul fructelor și legumelor va beneficia de o majorare (de la 50 % la 70 %) a contribuției UE la programele gestionate de organizațiile de producători. Astfel, organizațiile de producători vor beneficia de o flexibilitate sporită în ceea ce privește punerea în aplicare a propriilor programe.

Sprijinirea sectorului agricol și alimentar

Vinul în UE

Fructe și legume

Sprijin pentru sectorul pescuitului și acvaculturii

Pescuitul și acvacultura se numără printre sectoarele afectate cel mai mult de criză. Cererea de pește și fructe de mare a scăzut brusc, întrucât comercianții cu amănuntul, restaurantele, cantinele și alți mari cumpărători își reduc sau își opresc temporar activitatea.

Comisia a luat măsuri urgente pentru a atenua gravitatea situației, pentru că sunt afectați mii de oameni care nu-și mai pot câștiga traiul (nu doar în regiunile de coastă ale UE). Mai mult, sunt afectați și consumatorii europeni, care nu mai pot cumpăra alimentele sănătoase pe care le oferea acest sector. Pescuitul și acvacultura sunt eligibile pentru sprijin prin noul Cadru temporar pentru ajutoarele de stat, prin Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus și prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.

În aprilie 2020, UE a adoptat un regulament privind introducerea unor modificări și a unor măsuri excepționale de flexibilitate în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. Măsurile vor sprijini operatorii din sectorul pescuitului și al acvaculturii și organizațiile de producători pe durata încetării temporare a activităților, vor realoca în mod mai flexibil resursele financiare și vor oferi o procedură simplificată de modificare a programelor operaționale.

Sectorul pescuitului și acvaculturii

Protejarea tehnologiilor și a activelor esențiale europene

„Ca în orice criză, atunci când activele noastre industriale și corporative se află sub stres, trebuie să ne protejăm securitatea și suveranitatea industrială”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Pe 26 martie, Comisia a emis orientări pentru statele membre privind investițiile străine directe. Acestea îndeamnă statele membre să utilizeze pe deplin, în această perioadă de criză, mecanismele lor de examinare a investițiilor pentru a evita cazurile în care achiziționarea de întreprinderi europene de către investitori din afara UE ar putea crea un risc pentru securitatea și ordinea publică a UE.

Orientările încurajează statele membre să examineze investițiile directe din afara UE în special în domenii precum cercetarea medicală, biotehnologia și infrastructurile, întrucât acestea sunt esențiale pentru securitatea și ordinea publică a UE.

UE a adoptat un regulament privind examinarea investițiilor străine directe în martie 2019. În prezent se aplică mecanisme naționale de examinare a investițiilor străine directe în 14 state membre.

Mesajul președintei Ursula von der Leyen cu privire la orientările vizând protejarea activelor și tehnologiilor europene critice în contextul crizei actuale

 

Suspendarea temporară a taxelor vamale și a TVA-ului la importuri

Comisia a decis să aprobe cererile din partea tuturor statelor membre și a Regatului Unit de a renunța temporar la taxele vamale și la TVA-ul la importul de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din țări terțe. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenții medicali și pacienții au atât de multă nevoie. Comisia a publicat orientări punctuale pentru a facilita munca autorităților vamale din statele membre și a altor actori relevanți în ceea ce privește aplicarea procedurilor vamale. De exemplu, s-au minimizat formalitățile pentru importul în UE de organe umane și de măduvă osoasă pentru transplant. Un alt exemplu ar fi diferitele facilități de plată pentru procesarea datoriei vamale sau pentru dovedirea originii preferențiale a mărfurilor.

 

Flexibilitate în cadrul normelor bugetare europene

Comisia Europeană a activat, pentru prima dată, clauza derogatorie generală a Pactului de stabilitate și de creștere, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, coordonat și ferm la epidemia cauzată de coronavirus. Acest lucru le permite guvernelor naționale să sprijine mai bine economiile naționale, întrucât normele bugetare au fost mult relaxate.

„Am spus că vom face tot ce este necesar pentru a acorda sprijin cetățenilor și economiei europene. Facem exact ce-am spus”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

Mesajul președintei Ursula von der Leyen cu privire la măsurile suplimentare de susținere a economiei

După aprobarea de către Consiliu, clauza derogatorie generală le permite statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în baza cadrului bugetar european. 

Măsura reflectă angajamentul Comisiei de a face uz de toate instrumentele de politică economică aflate la dispoziția sa pentru a sprijini statele membre în eforturile de a-și proteja cetățenii și de a atenua consecințele socioeconomice negative extrem de grave ale pandemiei.

Comisia este pregătită să ia măsuri suplimentare în funcție de evoluția situației.

 

Acțiuni legate de ajutoarele de stat

Pentru a atenua și mai mult șocurile economice și pentru a salva întreprinderile, Comisia Europeană aplică acum norme privind ajutoarele de stat mai flexibile ca niciodată, permițându-le statelor membre să ofere sprijin direct întreprinderilor grav afectate și întreprinderilor mici, care riscă să se închidă dacă nu primesc ajutor. Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat, adoptat la 19 martie, prevede cinci tipuri de ajutoare:

  1. granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 800 000 EUR pe întreprindere;
  2. garanții subvenționate de stat pentru împrumuturile bancare;
  3. împrumuturi publice și private cu rate subvenționate ale dobânzii;
  4. valorificarea capacităților de creditare ale băncilor și utilizarea acestora pentru a sprijini întreprinderile, mai ales pe cele mici și mijlocii – un astfel de ajutor este clar un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor;
  5. flexibilitate suplimentară care să îi permită statului să furnizeze asigurarea creditelor la export pe termen scurt, atunci când este necesar.

Măsurile urmăresc ca întreprinderile să aibă posibilitatea de a-și continua activitatea sau de a o îngheța temporar fără a-și pierde perspectivele de creștere pe termen lung.

Noul cadru nu înlocuiește, ci completează alte numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Acestea sunt prezentate în Comunicarea din 13 martie 2020 privind un răspuns economic coordonat la epidemia cauzată de coronavirus.

Comisia aprobă cazuri de ajutor de stat 7 zile din 7, prin proceduri urgente. Veți găsi detalii paginile de internet ale Comisiei dedicate ajutoarelor de stat: Ajutoarele de stat în contextul coronavirusului.

Pe 3 aprilie, Comisia a extins cadrul temporar adoptat pe 19 martie 2020, pentru a le permite statelor membre să accelereze cercetarea, testarea și fabricarea de produse împotriva coronavirusului, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini economia afectată de epidemie. Cadrul oferă sprijin pentru:

1. activitățile de cercetare și dezvoltare legate de coronavirus

2. construirea și modernizarea infrastructurilor de testare

3. fabricarea de produse necesare pentru combaterea epidemiei cauzate de coronavirus

4. sprijin specific sub formă de amânare a plății impozitelor și/sau suspendări ale contribuțiilor de asigurări sociale

5. sprijin specific sub formă de subvenții salariale pentru angajați. Pe 8 mai, Comisia a adoptat o a doua modificare a Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat, pentru a-i extinde domeniul de aplicare. Modificarea vine în completarea tipurilor de măsuri care fac deja obiectul Cadrului temporar și al normelor existente privind ajutoarele de stat, stabilind criterii pe baza cărora statele membre pot acorda asistență întreprinderilor aflate în dificultate, protejând, în același timp, condițiile de concurență echitabilă în UE. Măsurile de urgență pe care statele membre au trebuit să le ia pentru a gestiona pandemia generată de coronavirus au afectat capacitatea multor firme europene de a produce bunuri sau de a furniza servicii, ceea ce a dus la pierderi care le-au diminuat capitalurile proprii și le-au redus șansele de a obține împrumuturi de pe piață. De aceea, cea de-a doua modificare permite intervenții publice sub forma ajutorului de recapitalizare pentru întreprinderile care au nevoie de sprijin. Scopul final este de a atenua și riscurile pentru economia UE, în ansamblu. Întregul Cadru temporar modificat va fi valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2020, iar partea legată de recapitalizare până la sfârșitul lunii iunie 2021. Comisia va continua să evalueze situația.

Pe 29 iunie 2020, Comisia a adoptat o a treia modificare pentru a extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat, astfel încât să le permită statelor membre să acorde sprijin public tuturor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, chiar și celor care se aflau deja în dificultate financiară la 31 decembrie 2019. Aceste firme au fost grav afectate de deficitul de lichidități cauzat de impactul economic al epidemiei actuale de coronavirus.

În același timp, modificarea sporește posibilitățile de sprijinire a întreprinderilor nou-înființate (startup-uri), în special a celor inovatoare, care sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii.

Nu în cele din urmă, Comisia a clarificat faptul că ajutoarele nu ar trebui să fie condiționate de relocarea activității de producție sau a unei alte activități a beneficiarului din altă țară din Spațiul Economic European (SEE) pe teritoriul statului membru care acordă ajutorul, întrucât o astfel de condiție ar fi deosebit de dăunătoare pentru piața internă.

Pe 2 iulie 2020, Comisia a prelungit valabilitatea anumitor norme privind ajutoarele de stat care altfel ar expira la sfârșitul anului 2020. După ce a consultat statele membre, a decis să facă anumite ajustări punctuale ale normelor existente, pentru a oferi previzibilitate și securitate juridică în timpul crizei provocate de coronavirus.

Pentru următoarele norme, valabilitatea se prelungește cu un an (până în 2021):

- Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020

- Orientările privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

- Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie

- Comunicarea privind realizarea unor proiecte importante de interes european comun

- Comunicarea privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt

Pentru următoarele norme, valabilitatea se prelungește cu trei ani (până în 2023):

- Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare

- Regulamentul privind ajutoarele de minimis (sume mici)

- Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate

Cazuri de ajutor de stat aprobate în temeiul cadrului temporar

Sprijinirea pieței publice a creditelor la export pe termen scurt

Deoarece întreprinderile se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, iar condițiile lor comerciale sunt din ce în ce mai expuse la riscuri financiare, asigurătorii privați se retrag de pe piața creditelor la export pe termen scurt. Prin urmare, riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către toate țările din lume, inclusiv toate statele membre, nu mai pot fi acoperite suficient. De aceea, pe 27 martie, Comisia Europeană a decis să elimine temporar toate țările incluse pe lista celor cu riscuri asigurabile pe piața privată prevăzută în Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt. Această măsură va extinde disponibilitatea asigurărilor oferite de asigurători de stat pentru creditele la export pe termen scurt. Modificarea extinde și mai mult flexibilitatea introdusă de cadrul temporar al Comisiei privind ajutoarele de stat, oferind posibilitatea ca asigurătorii de stat să asigure credite la export pe termen scurt.

Pe 27 martie, Comisia Europeană a mai decis să elimine temporar toate țările de pe lista țărilor cu riscuri asigurabile pe piața privată prevăzută în Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt. Această măsură va extinde disponibilitatea asigurărilor oferite de asigurători de stat pentru creditele la export pe termen scurt, dată fiind criza actuală generată de pandemia de coronavirus. Modificarea extinde și mai mult flexibilitatea introdusă de cadrul temporar al Comisiei privind ajutoarele de stat, oferind posibilitatea ca asigurătorii de stat să asigure credite la export pe termen scurt.

 

Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus

Comisia Europeană a înființat Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus pentru a ajuta statele membre să își finanțeze măsurile de reacție la criza provocată de coronavirus. Inițiativa combină mobilizarea sprijinului financiar imediat din fondurile structurale, pentru a răspunde celor mai urgente nevoi, cu aplicarea unei flexibilități maxime în utilizarea fondurilor.

coronavirus european response

 

Prin Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus, Comisia Europeană le oferă europenilor ajutor rapid și ușor de utilizat în această perioadă dificilă.

1. Sprijin imediat pentru nevoile cele mai urgente

Image showing current level funding and projected future figure of 37 billion euro

Banii pot fi folosiți pentru:

  • a cumpăra echipamente medicale
  • a plăti personalul sanitar
  • a-i sprijini pe șomeri
  • a menține locurile de muncă
  • a menține IMM-urile pe linia de plutire

În cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, statele membre cel mai grav afectate se pot baza, de asemenea, pe o sumă de până la 800 de milioane EUR din Fondul de solidaritate al UE.

2. Flexibilitate maximă în utilizarea fondurilor UE

Pe 2 aprilie 2020, Comisia Europeană a flexibilizat și mai mult modul de utilizare a fondurilor, permițându-le în mod excepțional statelor membre să folosească fondurile neangajate, în valoare totală de 54 de miliarde EUR în 2020, pentru măsuri care să le ajute să facă față pandemiei cauzate de coronavirus. Această flexibilitate:

  • le permite statelor membre să solicite de la UE, în mod excepțional, o cofinanțare de 100 % pentru programele lor din cadrul politicii de coeziune
  • facilitează transferul de resurse între fonduri, precum și între categoriile de regiuni
  • permite redirecționarea resurselor către zonele cele mai afectate de criza actuală
  • simplifică procedurile legate de punerea în aplicare a programelor și de audit

Comisia Europeană propune să se flexibilizeze și mai mult și normele care reglementează fondurile destinate celor mai defavorizate persoane (FEAD), agricultorilor, pescarilor și firmelor din sectorul produselor din pescuit.

Fișă informativă – Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus

Țările UE profită de flexibilitatea adusă de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus

Pe 29 iulie, Comisia a publicat o primă evaluare provizorie a modului în care statele membre ale UE au utilizat pachetele din Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus. Până în prezent, 26 de țări din UE și Regatul Unit au făcut uz de mecanismele de flexibilitate prevăzute în cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus, iar 18 țări și-au adaptat în consecință programele din cadrul politicii de coeziune. Până la data evaluării, 18 țări au solicitat 88 de modificări confirmate ale programelor relevante pentru reacția la coronavirus. Comisia va publica în octombrie 2020 un raport privind rezultatele pachetelor din cadrul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus.

Fișă informativă: Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus

Sprijin de urgență

Instrumentul pentru sprijin de urgență ajută statele membre să facă față pandemiei de COVID-19. Acesta oferă instrumente UE variate pentru a răspunde nevoilor care pot fi abordate cel mai bine în mod strategic și coordonat, la nivel european. Este componenta de finanțare a Foii europene comune de parcurs pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii bolii COVID-19. Contribuie la atenuarea consecințelor imediate ale pandemiei și anticipează nevoile legate de ieșirea din criză și de redresare.

Instrumentul pentru sprijin de urgență se bazează pe principiul solidarității și pune în comun eforturile și resursele pentru a răspunde rapid nevoilor strategice comune. Este un instrument complementar, care se adaugă eforturilor depuse în cadrul rescEU, al procedurilor comune de achiziții publice și al altor inițiative de la nivel național sau european.

Sprijinul UE în domeniul medical și al sănătății

Finanțare strategică pentru a îmbunătăți măsurile globale de pregătire

Comisia Europeană oferă finanțare strategică pentru inițiative și operațiuni menite să atenueze efectele economice ale epidemiei cauzate de coronavirus și să salveze vieți în întreaga lume.

Comisia a mobilizat peste 400 de milioane EUR pentru a îmbunătăți măsurile globale de pregătire, de prevenire și de menținere sub control a virusului în Europa și în lume. Cu o parte din această contribuție, UE va sprijini Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în special planul global de pregătire și răspuns.

 

Acțiuni decisive ale Băncii Centrale Europene și ale Băncii Europene de Investiții

La 18 martie, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a anunțat un nou program de achiziții de urgență pandemică, cu un pachet financiar de 750 de miliarde EUR până la sfârșitul anului, în plus față de cele 120 de miliarde EUR stabilite la 12 martie. Suma totală reprezintă 7,3 % din PIB-ul zonei euro. Programul este temporar și are rolul de a ajuta economia în situația fără precedent cu care se confruntă uniunea noastră monetară. Programul va rămâne în vigoare până la încheierea etapei de criză.

La 16 martie, Grupul Băncii Europene de Investiții a propus un plan de mobilizare a unei finanțări de până la 40 de miliarde EUR. Banii sunt destinați furnizării de credite-punte, amânării plăților debitorilor și altor măsuri menite să reducă constrângerile în materie de lichidități și de capital circulant pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie. Grupul Băncii Europene de Investiții, inclusiv Fondul European de Investiții, care este specializat în sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, va acționa prin intermediari financiari din statele membre și în parteneriat cu băncile naționale de promovare. Pachetul de finanțare propus cuprinde:

  • Mecanisme de garantare pentru bănci, pe baza programelor existente pentru utilizare imediată, mobilizând finanțări de până la 20 de miliarde EUR;
  • Linii de lichiditate pentru bănci, pentru a asigura mai mult capital circulant pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile cu capitalizare medie, în valoare de 10 miliarde EUR;
  • Programe de achiziționare de titluri de valoare garantate cu active pentru a le permite băncilor să transfere riscul aferent portofoliilor de împrumuturi pentru întreprinderi mici și mijlocii, mobilizând un sprijin suplimentar de 10 miliarde EUR.

Perspectiva macroeconomică

Comisia monitorizează situația economică din statele membre și din restul lumii și coordonează răspunsurile economice naționale. Previziunile economice de iarnă, prezentate de Comisie pe 13 februarie 2020, identificau deja coronavirusul ca pe un risc pentru economia europeană.

Documente

COVID-19 - Economic package, 2 April 2020