Vaccinare

Prezentare generală

Vaccinarea, actul prin care oamenii devin imuni la boală, este indiscutabil una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică. Vaccinurile sunt cea mai bună cale de apărare de care dispunem pentru a lupta împotriva bolilor grave, care pot fi prevenite și împotriva bolilor contagioase, care uneori pot fi mortale.

Vaccinarea este una dintre cele mai importante măsuri medicale elaborate în secolul al XX-lea și principalul instrument de prevenire primară a bolilor. Datorită vaccinării pe scară largă, a fost eradicată variola, poliomielita a dispărut din Europa și multe alte boli au fost aproape eliminate.

În prezent, anual sunt vaccinați peste 100 de milioane de copii împotriva a diverse boli, printre care difterie, tetanus, pertussis, tuberculoză, poliomielită, rujeolă și hepatita B. Se estimează că, prin vaccinare, în fiecare an, la nivel mondial, se evită 2,5 milioane de decese. De asemenea, vaccinarea reduce costurile pentru tratarea anumitor boli, inclusiv tratamentele antimicrobiene (prescrise pentru infecțiile virale).

Reticența față de vaccinare

La nivel mondial, se constată o scădere a încrederii publicului în vaccinare. Este un motiv de îngrijorare și o provocare majoră pentru experții din domeniul sănătății publice. Reticența față de vaccinare se referă la acceptarea cu întârziere a vaccinurilor sau la refuzarea lor, în pofida disponibilității serviciilor de vaccinare. Printre factorii care au condus la această situație se numără: un grad mai scăzut de acceptare a riscurilor limitate, lipsa de informații fiabile, diferențele în materie de abordare în ceea ce privește evaluarea și implementarea de noi vaccinuri, controversele din mass-media și răspândirea ideilor care se opun vaccinării.

În prezent, Europa se confruntă în mai multe țări cu focare de rujeolă, care ar fi putut fi evitate, din cauza reticenței cetățenilor față de vaccinuri. Mai grav este faptul că Europa exportă rujeolă și în alte părți ale lumii. Unele țări din UE sunt, de asemenea, expuse unui risc ridicat de epidemie de poliomielită, ceea ce pune în pericol statutul actual al UE de „spațiu fără poliomielită” și subminează inițiativa globală de eradicare a poliomielitei. În cea mai mare parte a țărilor din UE, acoperirea vaccinală împotriva gripei sezoniere este cu mult sub obiectivul convenit de 75 % pentru persoanele în vârstă - în fiecare an, în UE acest tip de vaccin previne până la 37 000 de decese.

Acțiuni la nivelul UE

Politica de vaccinare este o competență a autorităților naționale. Cu toate acestea, Comisia Europeană sprijină statele membre ale UE să își coordoneze politicile și programele în domeniu. Pentru a sprijini țările UE în menținerea sau creșterea ratelor de vaccinare, Comisia Europeană:

Cooperarea consolidată la nivelul UE

În mai 2017, DG SANTE a găzduit un atelier privind căutarea de noi parteneriate pentru acțiunea UE în domeniul vaccinării. Cu această ocazie, s-a analizat în ce măsură cooperarea la nivelul UE poate contribui la creșterea acoperirii vaccinale, găsi soluții în cazul unei penurii de vaccinuri și consolida programele de imunizare de rutină. La eveniment au luat parte 121 de persoane reprezentând statele membre ale UE, Comisia Europeană, Agenția Europeană pentru Medicamente, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Parlamentul European, principalele organizații internaționale (OMS, UNICEF), sectorul industriei și al asistenței medicale.

Acțiunea comună privind reticența față de vaccinare

Comisia Europeană își consolidează sprijinul în favoarea eforturilor depuse la nivel național pentru a spori acoperirea vaccinală. Printre măsurile pe care le are în vedere se numără o acțiune comună privind vaccinarea, cofinanțată prin programul în domeniul sănătății (3 milioane EUR).

Această acțiune comună va fi lansată în 2018 și se va axa pe reticența populației față de vaccinare. Este coordonată de INSERM (Franța) și are drept parteneri 23 de țări, dintre care 20 sunt state membre ale UE. Acțiunea urmărește să îmbunătățească acoperirea vaccinală în UE, prin:

  • consolidarea interacțiunii sistemelor de informații privind imunizarea, pentru a crește capacitățile de supraveghere și spori acoperirea vaccinală
  • testarea fezabilității acoperirii la nivel european cu vaccinul ROR utilizând date din sistemele de informații privind imunizarea, pentru a identifica lacunele de imunitate
  • evaluarea sistemelor europene de atenționare și rapel
  • punerea în aplicare a mecanismului de aprovizionare cu vaccinuri și de gestionare a stocurilor de vaccinuri
  • elaborarea unor proceduri și metode pentru a stabili necesitățile și achizițiile în materie de vaccinuri
  • analizarea și evaluarea mecanismelor de finanțare pentru un sistem durabil de achiziționare și gestionare a stocurilor
  • elaborarea unui plan pentru a anticipa schimbările în ceea ce privește recomandările și cererile în materie de vaccinuri
  • dezvoltarea unui concept pentru un sistem european de stocare de date privind vaccinurile
  • instituirea unei platforme colaborative pentru a defini prioritățile în materie de cercetare și dezvoltare
  • identificarea instrumentelor existente care permit stabilirea priorităților, precum R&D Blueprint (OMS), CEPI, UK Vaccine Network, EC/IMI, BARDA, Global Health Innovative Technology Fund
  • identificarea mecanismelor care pot facilita finanțarea și spori cooperarea în domeniul cercetării la nivelul întregului lanț valoric
  • dezvoltarea unei evaluări sistematice și a unei analize privind climatul actual de reticență față de vaccinuri, precum și activitățile și cele mai bune practici în domeniu
  • crearea unor mecanisme de analiză sustenabile pentru a analiza cercetarea privind barierele/factori favorizanți referitori la acoperirea vaccinală ridicată/scăzută, cele mai bune practici și învățămintele deprinse
  • furnizarea de date obținute prin intermediul rețelelor de socializare și prin mijloacele on-line și analizarea lor, pentru a oferi o monitorizare în timp real a încrederii publice în vaccinuri.

Acțiunea comună va contribui la consolidarea cooperării dintre grupurile consultative naționale privind imunizarea, cu scopul de a spori transparența și încrederea în procesul de luare a deciziilor referitoare la introducerea unor noi vaccinuri.

Etapele următoare

Viitoarele măsuri ale UE privind vaccinarea ar putea contribui la o diminuare a reticenței populației față de vaccinuri în contextul creșterii impactului digitalizării și al platformelor de socializare, utilizând vaccinurile drept studiu de caz pentru combaterea știrilor false în UE. De asemenea, o mai bună aliniere a calendarelor de vaccinare ar putea contribui la sporirea încrederii cetățenilor în programele de vaccinare și în vaccinuri.

Informații pe aceeași temă