Factorii sociali şi inegalităţile în materie de sănătate

Sănătatea migranților

Agenda europeană privind migrația prezintă măsurile luate de UE în răspuns la această criză. În 2015 și 2016, UE a alocat peste 10 miliarde EUR pentru a soluționa criza.

Propuneri de reformare a legislației UE

În iunie 2016, Comisia a adoptat un plan de acțiune privind o mai bună integrare a migranților originari din țări din afara UE, care include mai multe propuneri în domeniul sănătății, precum și o reformă a Directivei privind „cartea albastră”, care să îi permită Uniunii Europene să atragă și să păstreze pe teritoriul său resortisanții cu înaltă calificare din țări terțe, inclusiv cadre sanitare. Modificările propuse le vor permite, de asemenea, refugiaților să introducă o cerere pentru cartea albastră europeană.

În iulie 2016, Comisia a aprobat propunerile de reformare a sistemului european comun de azil, printre care 3 măsuri referitoare la îngrijirile de sănătate pentru migranți:

  • regulamentul privind procedurile de azil
  • regulamentul privind calificările
  • directiva privind condițiile de primire.

Îngrijirile de sănătate

Prioritatea imediată a Comisiei este de a sprijini țările care găzduiesc un număr mare de migranți. Majoritatea migranților sunt într-o stare bună de sănătate în momentul sosirii în UE, însă pot fi afectați de o serie de boli și factori înainte sau în timpul călătoriei. De exemplu, pot suferi de epuizare fizică sau mentală, de deshidratare sau de frig și se pot confrunta și cu alte probleme precum condițiile inadecvate de trai, un stil de viață nesănătos sau boli cronice care ar putea avea impact asupra sănătății lor fizice și mentale.

  • Ce face UE pentru a-i ajuta? UE acordă sprijin financiar pentru a îmbunătăți îngrijirile acordate migranților vulnerabili, pentru a-i integra în sistemele naționale de sănătate și pentru a forma personalul sanitar.
  • De asemenea, sprijină țările care se confruntă cu niveluri deosebit de ridicate de migrație pentru a găsi soluții la provocările legate de sănătate și pentru a promova schimbul de bune practici în materie de modele de îngrijiri de sănătate.
  • Coordonează următoarele acțiuni prin intermediul Comitetului privind securitatea sanitară
    • centralizarea cererilor de vaccinuri și de alte materiale medicale adresate de țările UE cel mai mult afectate, astfel încât alte state membre să le poată ajuta
    • îmbunătățirea monitorizării bolilor transmisibile prin intermediul sistemului de alertă precoce și răspuns rapid  
    • reunirea punctelor naționale de contact pe probleme de sănătate cu cele responsabile cu protecția civilă și azilul, migrația și integrarea.
  • Colaborează cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății (Europa) și Organizația Internațională pentru Migrație, pentru a identifica și soluționa mai bine nevoile țărilor din UE și ale refugiaților.
  • Elaborează programe de formare pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Acestea vor ajuta cadrele medicale să se familiarizeze cu bolile pe care nu le cunosc bine și să afle mai multe despre cultura și nevoile specifice ale persoanelor care sosesc în Europa.
  • A pregătit un dosar medical personal și un manual pentru profesioniștii din domeniul sănătății, pentru a ajuta cadrele sanitare să reconstituie antecedentele medicale ale migranților și refugiaților și să identifice nevoile lor imediate.

Dezvoltarea de proiecte

Din 2003, UE depune eforturi pentru a reduce inegalitățile în domeniul îngrijirilor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește sănătatea migranților. A derulat proiecte pentru a măsura diferențele în materie de sănătate și accesul la serviciile de asistență și pentru a contribui la integrarea migranților în sistemele naționale de sănătate.