Boli majore şi boli cronice

Sănătatea mintală

Sănătatea mintală este influențată de numeroși factori, printre care predispoziția genetică, experiențele adverse din copilărie, contextul socioeconomic, afecțiunile medicale cronice sau abuzul de alcool sau droguri.

Prin urmare, sănătatea și bunăstarea mintală sunt aspecte interconectate și sunt afectate de politicile și acțiunile dintr-o serie de sectoare, inclusiv educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și eforturile de combatere a sărăciei.

Această relație este reciprocă: în lipsa prevenirii, a sprijinului și a unui tratament adecvat în materie de sănătate mintală, cresc riscurile unei educații mai slabe sau ale șomajului.

O persoană sănătoasă mintal poate să se împlinească pe plan personal, să stabilească ușor relații cu alte persoane, să contribuie la viața comunității și să fie productivă la locul de muncă. De asemenea, este în măsură să depășească tensiunile normale și să treacă peste supărări și eșecuri.

Încă dinainte de pandemia de COVID-19, starea de sănătate mintală a populației din Europa reprezenta un motiv de îngrijorare. Un capitol dedicat în raportul „Sănătatea pe scurt: Europa 2018” a evidențiat faptul că problemele de sănătate mintală afectează aproximativ 84 de milioane de persoane din întreaga UE. Costurile totale ale bolilor psihice erau estimate în anul respectiv la peste 4 % din PIB (mai mult de 600 de miliarde EUR) în cele 28 de țări ale UE.

Sănătatea mintală și COVID-19

Pandemia a agravat situația: a provocat teamă, a dus la izolare, a dat sentimentul de insecuritate și, pentru unii dintre noi, a cauzat pierderea stabilității, a veniturilor sau a celor apropiați.

Raportul „Sănătatea pe scurt: Europa 2020” a arătat că pandemia de COVID-19 și criza economică ulterioară au pus o povară tot mai mare asupra bunăstării mintale a cetățenilor, existând dovezi ale unor rate mai ridicate de stres, anxietate și depresie. Tinerii și persoanele din grupurile cu venituri mai mici se confruntă cu un risc mai mare decât restul populației. Perturbările asistenței medicale pentru persoanele cu afecțiuni preexistente de sănătate mintală constituie o parte semnificativă a impactului negativ pe care pandemia l-a avut asupra sănătății mintale.

Provocările reprezentate de pandemia de COVID-19 devin din ce în ce mai complexe. DG SANTE a creat pe Platforma sa privind politica în domeniul sănătății un spațiu dedicat organizațiilor din domeniul sănătății și din domeniul social, interesate să facă schimb de practici și cunoștințe specifice în materie de sănătate mintală, în contextul COVID-19.

Coordonată de Mental Health Europe, această rețea virtuală pune accent pe nevoile grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost, persoanele cu afecțiuni preexistente și persoanele în vârstă. Spațiul web găzduiește și o bibliotecă virtuală.

La 16 octombrie 2020, a avut loc un prim seminar web pentru comunicarea rezultatelor exercițiului inițial de cartografiere, axat pe nevoile în materie de sănătate mintală ale personalului medico-sanitar.

Acțiuni

Comisia Europeană sprijină de mult timp îmbunătățirea sănătății mintale a populației, după cum se poate vedea din prezentarea generală a activităților din trecut.

Activitatea Comisiei privind bolile netransmisibile și sănătatea mintală se bazează pe cadrele de politică existente la nivel internațional, în special pe obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și pe cele 9 ținte voluntare la nivel mondial stabilite de Organizația Mondială a Sănătății cu privire la bolile netransmisibile. Eforturile Comisiei se concentrează pe sprijinirea și completarea politicilor țărilor UE.

Grupul de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile (SGPP – un grup de experți alcătuit din reprezentanți ai ministerelor sănătății din țările UE) a fost înființat oficial în 2018 pentru a sprijini statele membre în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă cu o componentă sanitară.

Comisia prezintă grupului de coordonare cele mai bune practici și abordări selectate în funcție de prioritățile naționale și europene. Țările UE indică apoi practicile și abordările pe care doresc să le implementeze sau să le consolideze.

Pe Portalul de bune practici se publică cereri deschise și specifice pentru cele mai bune practici. Acesta oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra practicilor colectate și transmise în cadrul acțiunilor cofinanțate în baza programelor în domeniul sănătății.

În 2018, SGPP a acordat prioritate sănătății mintale ca domeniu pentru punerea în aplicare a celor mai bune practici. În mai 2019, o preselecție a celor mai bune practici le-a fost prezentată țărilor UE, care le-au clasificat ulterior în funcție de relevanța pentru prioritățile lor naționale.

Prin intermediul planului anual de lucru pentru 2020 al Programului în domeniul sănătății, s-a pus la dispoziție sprijin financiar pentru a cofinanța punerea în aplicare a trei practici care s-au clasat pe primul loc:

  • o reformă a sistemului de sănătate mintală având ca obiectiv consolidarea serviciilor comunitare axate pe client, după modelul dezvoltat în Belgia
  • un program național, pe mai multe niveluri, de prevenire a sinuciderilor, elaborat în Austria
  • un program etapizat de intervenție pentru combaterea depresiei, elaborat prin colaborare europeană

În 2021 se pune în aplicare o propunere de acțiune comună (ImpleMENTAL) pentru reformarea sistemului de sănătate mintală și prevenirea suicidului. Programul de intervenție etapizată pentru combaterea depresiei va fi pus în aplicare prin intermediul proiectului EAAD-Best.

Eforturile UE în domeniul sănătății mintale au ca scop sprijinirea unor acțiuni reale pe teren, acolo unde acestea contează cel mai mult pentru țările UE.

Informații pe aceeași temă