Rezistenţa antimicrobiană

Acțiunea UE împotriva rezistenței la antimicrobiene

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este capacitatea microorganismelor de a rezista la tratamente antimicrobiene, în special la antibiotice. Ea are un impact direct asupra sănătății umane și animale, afectând major economia deoarece bolile împotriva cărora antibioticele nu mai au efect necesită tratamente mai costisitoare și conduc la scăderea productivității. Aproximativ 33 000 de persoane mor anual în UE din cauza RAM. De asemenea, se estimează că UE are nevoie anual de 1,5 miliarde EUR pentru a acoperi costurile aferente asistenței medicale și pierderile de productivitate.

În scrisoarea de misiune adresată comisarului Stella Kyriakides se arată că reîntoarcerea bolilor cu grad mare de contagiozitate sau creșterea incidenței acestora trebuie combătute și că este necesar să se pună accent pe implementarea integrală a
Planul de acțiune european „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene și să se colaboreze cu partenerii internaționali pentru a pleda în favoarea încheierii unui acord la nivel mondial privind utilizarea și accesul la antimicrobiene.

Planul de acțiune al UE împotriva rezistenței la antimicrobiene

Planul de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva RAM

În iunie 2017, Comisia Europeană a adoptat Planul de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva RAM, după cum au solicitat țările UE în concluziile Consiliului din 17 iunie 2016. Acesta se bazează pe planul de acțiune pentru 2011 (a se vedea mai jos), pe evaluarea acestuia, pe feedbackul primit cu privire la o foaie de parcurs a Comisiei Europene privind RAM și pe o consultare publică deschisă.

Obiectivele esențiale ale acestui plan de acțiune sunt dezvoltate pornind de la 3 piloni principali:

  1. Transformarea UE într-o regiune în care se aplică cele mai bune practici

  2. Stimularea cercetării, dezvoltării și inovării

  3. Modelarea agendei globale

Comisia a adoptat, de asemenea, primele rezultate concrete ale planului, de exemplu Orientările UE pentru utilizarea prudentă a antimicrobienelor în domeniul sănătății umane (disponibile în toate limbile). Aceste orientări au ca scop reducerea utilizării inadecvate și promovarea utilizării prudente a antimicrobienelor. Ele îi vizează pe toți actorii care sunt responsabili sau joacă un rol în utilizarea antimicrobienelor.

Comisia Europeană publică de două ori pe an un raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește „Planul de acțiune al UE împotriva RAM” din 2017.

De la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind RAM din 2017, au fost efectuate actualizări importante menite să consolideze și mai mult răspunsul UE la această problemă, de exemplu:

  • La 25 noiembrie 2020, Comisia a adoptat Strategia farmaceutică pentru Europa, care va căuta să rezolve mai multe probleme legate de RAM, inclusiv lipsa investițiilor în antimicrobiene și utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor. În plus, strategia va avea în vedere și acțiuni menite să sensibilizeze mai mult profesioniștii din domeniul sănătății și cetățenii europeni cu privire la rezistența la antimicrobiene.
  • În noiembrie 2020, a fost publicată noua Decizie de punere în aplicare (UE) 2020/1729 a Comisiei privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale. Această decizie se bazează pe cele mai recente avize științifice și abordează aspecte cunoscute legate de punerea în aplicare, oferind în același timp un răspuns științific și asigurând continuitatea evaluării tendințelor viitoare în materie de rezistență la antimicrobiene.
  • Comisia Europeană a anunțat crearea unei noi autorități a UE pentru răspuns în situații de urgență sanitară denumită HERA (Health Emergency Response Authority), care va sprijini capacitatea și disponibilitatea europeană de a răspunde amenințărilor și urgențelor transfrontaliere – indiferent dacă acestea sunt de origine naturală sau intenționată. Autoritatea va colabora cu reprezentanți ai industriei, ai științei, ai mediului academic și ai organizațiilor de cercetare clinică, în scopul punerii în aplicare a unor parteneriate public-private de succes.
  • Programul „UE pentru sănătate” (2021-2027) reprezintă răspunsul UE la COVID-19. Acesta a avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, a pacienților și a sistemelor de sănătate din Europa. Cu un buget de investiții de 5,1 miliarde EUR, este cel mai amplu program în domeniul sănătății de până acum în termeni financiari. Programul „UE pentru sănătate” finanțează țările UE, organizații din domeniul sănătății și ONG-uri, pentru a putea face față priorităților sanitare urgente, a reduce numărul de infecții rezistente la antimicrobiene și a îmbunătăți ratele de vaccinare
  • În mai 2020, Comisia Europeană a adoptat Strategia „De la fermă la consumator”, un instrument care contribuie la trasarea căii UE către sisteme alimentare durabile. Obiectivul său este de a reduce cu 50 %, până în 2030, vânzările totale de antimicrobiene destinate animalelor de fermă și acvaculturii din UE. În sprijinul realizării acestui obiectiv vor fi puse în aplicare noul Regulament (UE) 2019/6 privind medicamentele de uz veterinar și Regulamentul (UE) nr. 2019/4 privind furajele medicamentate. Regulamentele prevăd o gamă largă de măsuri de combatere a rezistenței la antimicrobiene și promovează o utilizare mai prudentă și mai responsabilă a acestora la animale.
  • Creșterea nivelului de bunăstare a animalelor îmbunătățește sănătatea acestora, reduce nevoia de medicamente și contribuie la conservarea biodiversității. Comisia va revizui legislația privind bunăstarea animalelor pentru a o alinia la cele mai recente date științifice, pentru a extinde domeniul său de aplicare, pentru a facilita punerea în aplicare și, în cele din urmă, pentru a asigura un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor.
  • În martie 2019, Comisia a adoptat o abordare strategică privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului. Scopul a fost acela de a aborda implicațiile tuturor etapelor ciclului de viață al produselor farmaceutice (atât umane, cât și veterinare) asupra mediului, de la proiectare și producție până la utilizare și eliminare. Mai multe acțiuni din cadrul abordării strategice sunt menite să contribuie la realizarea obiectivelor Planului de acțiune al UE „O singură sănătate” (One Health) împotriva RAM. 

Rețeaua UE „O singură sănătate” privind RAM

Rețeaua UE „O singură sănătate” privind RAM, prezidată de Comisia Europeană, include experți guvernamentali din domeniul sănătății umane și animale, agențiile științifice ale UE (ECDC, EMA și EFSA) și experți ai Comisiei. Reuniunile bianuale ale rețelei „O singură sănătate” a UE privind rezistența la antimicrobiene constituie o platformă care le permite membrilor să prezinte planuri și strategii naționale de acțiune și să se țină reciproc la curent cu privire la progresele pe care le obțin, să facă schimb de bune practici și să discute pe marginea opțiunilor strategice și a modalităților de consolidare a cooperării și coordonării.

Reuniunilor rețelei li se aplică o declarație specifică de confidențialitate care oferă informații cu privire la prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal.

Consultați și: