Notifizierungsangaben

Bundesgesetz, mit dem das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011 geändert wird

Notifizierungsnummer: 2020/308/A (Österreich)
Eingangsdatum: 18/05/2020
Ende der Stillhaltefrist: 19/08/2020 ( 19/11/2020)

Abgabe von Bemerkungen durch: Italien,Kommission,Ungarn
Abgabe einer ausführlichen Stellungnahme durch: Tschechische Republik
bg cs da de el en es et fi fr hr hu it lt lv mt nl pl pt ro sk sl sv
bg cs da de el en es et fi fr hr hu it lt lv mt nl pl pt ro sk sl sv


Mitteilung 001

Mitteilung der Kommission - TRIS/(2020) 01750
Richtlinie (EU) 2015/1535
Notificación - Oznámení - Notifikation - Notifizierung - Teavitamine - Γνωστοποίηση - Notification - Notification - Notifica - Pieteikums - Pranešimas - Bejelentés - Notifika - Kennisgeving - Zawiadomienie - Notificação - Hlásenie-Obvestilo - Ilmoitus - Anmälan - Нотификация : 2020/0308/A - Notificare.

No abre el plazo - Nezahajuje odklady - Fristerne indledes ikke - Kein Fristbeginn - Viivituste perioodi ei avata - Καμμία έναρξη προθεσμίας - Does not open the delays - N'ouvre pas de délais - Non fa decorrere la mora - Neietekmē atlikšanu - Atidėjimai nepradedami - Nem nyitja meg a késéseket - Ma’ jiftaħx il-perijodi ta’ dawmien - Geen termijnbegin - Nie otwiera opóźnień - Não inicia o prazo - Neotvorí oneskorenia - Ne uvaja zamud - Määräaika ei ala tästä - Inleder ingen frist - Не се предвижда период на прекъсване - Nu deschide perioadele de stagnare - Nu deschide perioadele de stagnare.

(MSG: 202001750.DE)

1. Strukturierte Informationszeile
MSG 001 IND 2020 0308 A DE 18-05-2020 A NOTIF


2. Mitgliedstaat
A


3. Verantwortliches Ministerium
Bundesministerium für Digitalisierung und Wirtschaftsstandort
Abteilung III/8
A-1010 Wien, Stubenring 1
Telefon +43-1/71100 80 5210
Telefax +43-1/71100 804 5210
E-Mail: not9834@bmdw.gv.at


3. Zuständige Stelle
Österreichisches Parlament
Dr. Karl Renner-Ring 3
A-1017 Wien
Tel.: +43 401 10-0


4. Notifizierungsnummer
2020/0308/A - C40A


5. Titel
Bundesgesetz, mit dem das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011 geändert wird


6. Products Concerned
Verbot des Inverkehrbringens von Pflanzenschutzmitteln, die den Wirkstoff Glyphosat enthalten


7. Notifizierung nach einem anderen Rechtsakt
-


8. Inhaltszusammenfassung
Das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011, BGBI. I Nr. 10/2011, zuletzt geändert durch
das Bundesgesetz BGBI. I Nr. 79/2019, wird wie folgt geändert:
1. § 17 Abs. 5 entfällt.
2. § 18 Abs. 10 lautet:
,,(10) Das Inverkehrbringen von Pflanzenschutzmitteln mit dem Wirkstoff Glyphosat
ist im Sinne des Vorsorgeprinzips verboten."


9. Kurze Begründung
In Hinblick auf die Änderung in Ziffer 2 kann auf die Begründung des Antrages im Bezugsdokument "Unterlage betr. Notifizierung der Änderung des Bundesgesetzes, mit dem das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011 geändert wird" verwiesen werden.


10. Bezugsdokumente - Grundlagentexte
Bezug zu den Grundlagentexten: Pflanzenschutzmittelgesetz 2011, Fassung vom 3.3.2020

Unterlage betr. Notifizierung der Änderung des Bundesgesetzes, mit dem das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011 geändert wird


11. Veranlassung des Dringlichkeitsverfahrens
Nein


12. Gründe für die Dringlichkeit
-


13. Vertraulichkeit
Nein


14. Steuerliche Maßnahmen
Nein


15. Folgenabschätzung
Hiezu kann auf die Begründung des Antrages im Bezugsdokument "Unterlagen betr. Notifizierung der Änderung des Bundesgesetzes, mit dem das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011 geändert wird" verwiesen werden.


16. TBT- und SPS-Aspekte
TBT-Übereinkommen

NEIN - Der Entwurf hat keine wesentlichen Auswirkungen auf den internationalen Handel.

SPS-Übereinkommen

NEIN - Der Entwurf hat keine wesentlichen Auswirkungen auf den internationalen Handel.

Nein - Der Entwurf ist keine gesundheitspolizeiliche oder pflanzenschutzrechtliche Maßnahme



**********
Europäische Kommission

Allgemeine Kontaktinformationen Richtlinie (EU) 2015/1535
Fax: +32 229 98043
email: grow-dir2015-1535-central@ec.europa.eu

Beiträge von Interessenträgern

Über die TRIS-Website können Sie und Ihre Organisation ganz einfach Ihre Meinung zu einer beliebigen Notifizierung mitteilen.


Da die Stillhaltefrist abgelaufen ist, nehmen wir derzeit keine weiteren Beiträge zu dieser Notifizierung über die Website an.


en
  IFA on 19-08-2020
Klicken, um zu erweitern

ro
  ARCPA on 19-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

Asociatia Romana a Comerciantilor de Produse Agricole (ARCPA) a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiectiv principal liberalizarea comertului cu cereale si crearea pe piata romaneasca a unui mediu competitiv si eficient pentru toti participantii din piata.

ARCPA este o asociatie profesionala non-profit care isi propune sa sprijine crearea si dezvoltarea unui sector agricol competitiv si profitabil in Romania. Obiectivele Asociatiei sunt cresterea competitivitatii exporturilor romanesti, informarea corecta si continua asupra preturilor locale si internationale, promovarea si implementarea in cadrul sectorului agricol a unui comert bazat pe reguli corecte de piata, promovarea si reprezentarea interselor comune ale membrilor Asociatiei in relatiile cu organismele guvernamentale.  Membrii ai asociatiei sunt importante companii romanesti si internationale dintre care amintim: ADM, Ameropa Grains, Bunge, Cargill Agricultura, CHS Agritrade, Eurosiloz, Expur, Glencore Agriculture Romania, Patberg, Toros-Agroport Romania, Voest Alpine Intertrading Austria.

Un rol esential in lantul alimentar, alaturi de producatorii agricoli si utilizatorilor de cereale din intreaga lume, este ocupat de firmele de trading. Aceasta contributie strategica a comertului global, European si local permite un acces continuu si neintrerupt la securitatea alimentara.

ARCPA doreste sa isi aduca contributia in ceea ce priveste propunerea legislativa a Austriei depusa sub procedura TRIS a Comisiei Europene referitoare la interzicerea plasarii pe piata a produselor de protectie a plantelor a produselor ce contin glifosat invocand principiul precautiei.

O astfel de abordare poate avea efecte semnificativ negative asupra pietei interne a Uniunii Europene si este fundamental sa fie evitata divizarii acesteia. Fermierii si procesatorii sunt interconectati, iar necesarul de produse trebuie asigurat printrun flux continuu si fara intreruperi, avand la baza Tratatul de Functionare al Uniunii Europene si nu numai.

Domeniul produselor de protectie a plantelor este unul dintre cele mai reglementate domenii ale U.E. si pe armonizat, luand in considerare evaluarile de risc efectuate de agentii independente si credibile ale UE. Acordam o atentie deosebita produselor de protectie a plantelor si a limitelor maxime de reziduuri atunci cand tranzactionam marfuri.  

Miscarea libera a marfurilor pe teritoriul U.E. este important sa nu fie intrerupta, mai ales in conditiile actuale ale pandemiei COVID-19 care a pus destule bariere in a furniza la timp materiile prime atat de necesare producerii si procesarii de alimente si furaje.

Propunerea actuala a Austriei, ce presupune o interzicere la nivel national a punerii pe piata respectiva a produselor de protectie a plantelor ce contin glifosat, nu o consideram a avea dovezi stiintifice puternice si poate crea un precedent periculos pentru orice alte produse de protectie a plantelor ce contin substante active aprobate la nivelul U.E.

Autoritati competente ale UE, cum ar fi EFSA si ECHA, in urma evaluarilor stiintifice, au dat avize favorabile ingredientului activ glifosat. Avand la baza aceste avize si urmand procedura de reaprobare a substantei active, conform legislatiei UE, glifosatul a fost aprobat in decembrie 2017 pentru o perioada de 5 ani.  

ARCPA este de parere ca abordarea Austriei, ce are la baza principiul precautiei si lipsa unor dovezi stiintifice concludente, nu poate decat sa intrerupa acest lant alimentar functional si poate crea precedent periculos pentru oricare alt ingredient active sau produs aprobat conform procedurilor riguroase la nivelul U.E.

ARCPA considera ca astfel de decizii pot fi luate doar avand la baza studii stiintifice incontestabile si fara ca emotia publicului sa intervina.

ARCPA solicita Comisiei Europene sa analizeze in profunzime propunerea Austriei si sa clarifice situatia actuala.


ro
  ARCPA on 19-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

Asociatia Romana a Comerciantilor de Produse Agricole (ARCPA) a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiectiv principal liberalizarea comertului cu cereale si crearea pe piata romaneasca a unui mediu competitiv si eficient pentru toti participantii din piata.

ARCPA este o asociatie profesionala non-profit care isi propune sa sprijine crearea si dezvoltarea unui sector agricol competitiv si profitabil in Romania. Obiectivele Asociatiei sunt cresterea competitivitatii exporturilor romanesti, informarea corecta si continua asupra preturilor locale si internationale, promovarea si implementarea in cadrul sectorului agricol a unui comert bazat pe reguli corecte de piata, promovarea si reprezentarea interselor comune ale membrilor Asociatiei in relatiile cu organismele guvernamentale.  Membrii ai asociatiei sunt importante companii romanesti si internationale dintre care amintim: ADM, Ameropa Grains, Bunge, Cargill Agricultura, CHS Agritrade, Eurosiloz, Expur, Glencore Agriculture Romania, Patberg, Toros-Agroport Romania, Voest Alpine Intertrading Austria.

Un rol esential in lantul alimentar, alaturi de producatorii agricoli si utilizatorilor de cereale din intreaga lume, este ocupat de firmele de trading. Aceasta contributie strategica a comertului global, European si local permite un acces continuu si neintrerupt la securitatea alimentara.

ARCPA doreste sa isi aduca contributia in ceea ce priveste propunerea legislativa a Austriei depusa sub procedura TRIS a Comisiei Europene referitoare la interzicerea plasarii pe piata a produselor de protectie a plantelor a produselor ce contin glifosat invocand principiul precautiei.

O astfel de abordare poate avea efecte semnificativ negative asupra pietei interne a Uniunii Europene si este fundamental sa fie evitata divizarii acesteia. Fermierii si procesatorii sunt interconectati, iar necesarul de produse trebuie asigurat printrun flux continuu si fara intreruperi, avand la baza Tratatul de Functionare al Uniunii Europene si nu numai.

Domeniul produselor de protectie a plantelor este unul dintre cele mai reglementate domenii ale U.E. si pe armonizat, luand in considerare evaluarile de risc efectuate de agentii independente si credibile ale UE. Acordam o atentie deosebita produselor de protectie a plantelor si a limitelor maxime de reziduuri atunci cand tranzactionam marfuri.  

Miscarea libera a marfurilor pe teritoriul U.E. este important sa nu fie intrerupta, mai ales in conditiile actuale ale pandemiei COVID-19 care a pus destule bariere in a furniza la timp materiile prime atat de necesare producerii si procesarii de alimente si furaje.

Propunerea actuala a Austriei, ce presupune o interzicere la nivel national a punerii pe piata respectiva a produselor de protectie a plantelor ce contin glifosat, nu o consideram a avea dovezi stiintifice puternice si poate crea un precedent periculos pentru orice alte produse de protectie a plantelor ce contin substante active aprobate la nivelul U.E.

Autoritati competente ale UE, cum ar fi EFSA si ECHA, in urma evaluarilor stiintifice, au dat avize favorabile ingredientului activ glifosat. Avand la baza aceste avize si urmand procedura de reaprobare a substantei active, conform legislatiei UE, glifosatul a fost aprobat in decembrie 2017 pentru o perioada de 5 ani.  

ARCPA este de parere ca abordarea Austriei, ce are la baza principiul precautiei si lipsa unor dovezi stiintifice concludente, nu poate decat sa intrerupa acest lant alimentar functional si poate crea precedent periculos pentru oricare alt ingredient active sau produs aprobat conform procedurilor riguroase la nivelul U.E.

ARCPA considera ca astfel de decizii pot fi luate doar avand la baza studii stiintifice incontestabile si fara ca emotia publicului sa intervina.

ARCPA solicita Comisiei Europene sa analizeze in profunzime propunerea Austriei si sa clarifice situatia actuala.


bg
  BgCPA on 19-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

Глифозатът представлява един от важните селскостопански инструменти за земеделските производители по света, в това число и за българските.
Активното вещество глифозат се използва повече от 40 години, без да има доказано влияние върху здравето на хората, животните или биоразнообразието. Продуктите съдържащи глифозат представляват ключов  инструмент за земеделските производители, разрешен на база научни изследвания от компетентните власти в голям брой държави по цял свят. Те осигуряват възможност за извеждане на успешена борба с плевелите и  запазване ефективността на разходите, като се прилагат одобрените дози за всяка употреба в съответствие с одобрения етикет.

Проектопредложението на Австрия включва следния текст „пускането на пазара на продукти за растителна защита, съдържащи активното вещество глифозат, е забранено в съответствие с принципа на предпазливост“. Като се има предвид точка 4 от Директивата за TRIS (Директива (ЕС) 2015/1535 на Европейския парламент и на Съвета от 9 септември 2015 година установяваща процедура за предоставянето на информация в сферата на техническите регламенти и правила относно услугите на информационното общество), в което се посочва, че „Бариерите пред търговията, които са в резултат на техническите регламенти за продуктите, могат да бъдат разрешени, само когато са необходими, за да се спазват важни изисквания и когато те имат за цел обществения интерес, чиято основна гаранция са те“,  и имайки предвид изключителната стриктност на правната рамка на ЕС смятаме, че проектът на Австрия не може да се счита за „необходим за спазване на важни изисквания“ съгласно директивата TRIS.

Забраната в Австрия би създала опасен прецедент и рискува да наруши цялата регулаторна рамка на ЕС в областта на пестицидите и  ще лиши фермерите от достъп до иновативна, благоприятна среда и одобрени от регулаторите механизми за защита на растенията.
Въпреки  многобройните научни доказателства и разрешения, издадени от компетентните власти по целия свят и в ЕС, активното вещество глифозат беше подновено в ЕС през декември 2017 г. само за 5 години, при условие че Регламент 1107/2009 на ЕС предвижда подновяване за 15 години.

BGCPA счита, че австрийското предложение нарушава Регламент (ЕО) № 1107/2009 и рискува не само да наруши цялата правна рамка за пестицидите, но и авторитета на европейските и националните научни и регулаторни институции, които  са ангажирани с извършването на оценката.


ro
  ALIANTA PENTRU AGRICULTURA SI COOPERARE on 19-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

  

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, reunește formal mediul asociativ din sectorul agroalimentar din România, reprezentând mii de fermieri, persoane fizice sau juridice, exploatații individuale sau grupuri de producători reuniți în cooperative, asociații sau federații cu scopul promovării producției agricole durabile, respectând mediul și consumatorul și asigurand fermierului profitabilitate. Membrii noștri sunt deopotrivă apicultori, medici veterinari, fermieri care practică agricultură convențională sau ecologică, dar mai ales, sunt părinți și cetățeni responsabili care practică o agricultură durabilă, cu respect pentru consumatori și mediul înconjurător.

Ne adresăm Comisiei pentru a aduce în discuție un subiect deosebit de important pentru fermierii români și europeni, și anume, intentia Austriei de a interzice utilizarea pe teritoriul național, a produselor de protecția plantelor pe bază de glifosat, mai ales în contextul anului curent, declarat Anul International al Sănătății Plantelor, ocazie cu care sperăm să putem convinge împreună Comisia despre rolul și importanta produselor pentru protectia plantelor, atât, din punct de vedere al profitabilității fermierilor, cât mai ales, pentru protejarea sănătății oamenilor și mediului.

Considerăm că o decizie a interzicerii glifosatului nu va avea ca efect îmbunătățirea siguranței alimentare sau siguranța și sustenabilitatea practicilor agricole. Fără glifosat, fermierii austrieci, fermieri europeni și implicit fermieri români vor întâmpina dificultăți în gestionarea buruienilor printr-o manieră eficientă și sustenabilă, conducând la un consum mai mare de produse de protecția plantelor pentru efectuarea tratamentelor de desburuienare, adică costuri mai mari de producție și riscul creșterii de valori reziduale. 

 

O estimare făcută de fermierii români arată că o interzicere a utilizării glifosatului în România ar aduce pierderi semnificative estimate la 186,3 milioane de euro din care 89% vor fi suportate direct de către fermieri!

 

Având în vedere specificul culturilor agricole din România, fermierii români care utilizează responsabil aceste produse pe bază de glifosat de peste 40 ani, apreciază aceste erbicide ca fiind produse sigure pentru sănătatea umană și un instrument deosebit de eficient pentru gestionarea buruienilor, un erbicid sigur și rentabil, un produs care asigură protecția plantelor de cultură într-o manieră eficientă și fără remanență, respectând principiile unei agriculturi durabile. De altfel, toate produsele pentru protecția plantelor, inclusiv glifosatul, sunt supuse unor teste riguroase și sunt controlate de agențiile de reglementare europene și mondiale. De-a lungul anilor, au fost efectuate peste 800 de studii în vederea procedurii de înregistrare și care confirmă că erbicidele pe bază  de glifosat pot fi utilizate sigur, iar glifosatul nu a fost dovedit științific ca fiind cancerigen.

 

Peste 160 țări au aprobat utilizarea produselor ce conțin glifosat, motiv pentru care considerăm că nu este momentul și nici contextul economic la nivel global, să desconsiderăm proprietățile acestei substanțe, fără a avea o opinie majoritară a oamenilor de știință, tocmai în aceste zile, când cercetarea și cercetătorii reprezintă cuvinte cheie la nivel global, ei sunt cei care trebuie să se exprime pe baza unor studii concludente.

 

Noi suntem fermieri și din respect pentru sănătatea consumatorilor noștri – adică a familiilor noastre în primul rând – folosim responsabil doar produse de protecția plantelor care sunt omologate. Respectăm opinia oamenilor care își dedică viața studiului științific și atunci când un studiu privește agricultura și fermierii, suntem primii interesați de progres și de rezultatul cercetării. Până la această data, mai multe institutii de reglementare mondiale si europene (cum ar fi ECHA, EFSA) inclusiv concluzii de la oamenii de știință, cercetători la cel mai înalt nivel, Grupul reunit al Organizației Mondiale a Sănătății și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură privind Reziduurile Pesticidelor (JMPR) care au concluzionat faptul că substanța activă glifosat „este puțin probabil să prezinte riscuri cancerigene asupra oamenilor din perspectiva expunerii prin alimentație.

 

 

Pentru aceste motive, facem apel să:

 

ü  adoptați decizii care au la bază rezultate ștințifice concludente, în afara emoțiilor politice sau curentelor de opinie care s-au dovedit a fi vremelnice dar cu implicații economice și sociale deosebite. Până ce nu vor fi omologate substanțe care pot asigura cel puțin aceleași beneficii agricultorilor europeni, mai ales în contextul noului PAC care își propunere reducerea cu 50% a PPP, vă solicitam să nu blocați activitatea unui sector strategic care asigură hrană unei populații mondiale în creștere, sector afectat deja de schimbările climatice, de efectele generate de pandemia globală cu SARS CoV-2 și de gestionarea defectuoasă a resurselor naturale.

ü  nu vă îndepărtați de principalele obiective ale politicii agricole comune care sunt creșterea productivității agricole, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hrană la prețuri rezonabile pentru consumatori și asigurarea unui nivel de trai rezonabil pentru agricultorii din UE .

 

-          Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO

-          Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR

-          Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV  

-          Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR

 

 

În numele tuturor membrilor și  organizațiilor membre ale celor 4 organizații.


de
  GLOBAL 2000 on 18-08-2020
Klicken, um zu erweitern

Stellungnahme der österreichischen Umweltschutzorganisation GLOBAL 2000 (Friends of the Earth Austria)

Notifizierungsnummer: 2020/308/A (Österreich)

 

Sehr geehrte Damen und Herren,

am 2. Juli 2019 hat das österreichische Parlament ein nationales Verbot des von der WHO als „wahrscheinlich für den Menschen krebserregend“ eingestuften Unkrautvernichtungsmittels Glyphosat beschlossen. Ein Formfehler bei der Notifizierung der Verordnung verhinderte jedoch deren fristgerechtes Inkrafttreten mit 1. Jänner 2020 und machte die derzeit laufende Wiederholung des Notifizierungsverfahrens notwendig.

Während in der Bevölkerung und im Parlament eine große Mehrheit das Glyphosatverbot unterstützt, beziehen Interessenvertreter aus der Chemischen Industrie sowie aus Teilen der Landwirtschaft gegen das österreichische Glyphosatverbot Position und äußern ebenso wie das österreichische Landwirtschaftsministerium Zweifel an seiner Legitimität.

Nach Auffassung der österreichische Umweltschutzorganisation GLOBAL 2000 ist das vom österreichischen Parlament beschlossene Glyphosatverbot zum Schutz der menschlichen Gesundheit gerechtfertigt und auch legitim. Wir appellieren daher an alle Parteien, diese demokratische Entscheidung Österreichs aus den folgenden vier Gründen zu respektieren:

 

1. Die Mehrheit der Bevölkerung und des Parlaments sind für das Verbot

Artikel 1 des Vertrags über die Europäische Union verlangt, dass Entscheidungen in der EU möglichst offen und bürgernah getroffen werden. Das österreichische Glyphosatverbot erfüllt dieses Kriterium in mehrfacher Hinsicht: Bereits im Oktober 2017 hatte eine Parlamentsmehrheit Österreichs ablehnende Haltung gegenüber einer EU-weiten Wiedergenehmigung Wirkstoffs Glyphosat zementiert. Im Juli 2019 hatte das Parlament mit großer Mehrheit das nationale Glyphosatverbot beschlossen. Und auch in der österreichischen Bevölkerung genießt das Glyphosatverbot große Zustimmung. Eine 2017 vom ehemaligen oberösterreichischen Umweltlandesrat, Rudi Anschober, beauftragte repräsentative Umfrage hatte ergeben, dass 84 % der Befragten ein Verbot von Glyphosat befürworten. Seither verzichten über 700 österreichische Gemeinden freiwillig auf Glyphosat. Im Bundesland Kärnten wurde ein Anwendungsverbot für Privatpersonen beschlossen.

2. Die EU-Kommission hat die Möglichkeit von nationalen Verboten zugesichert

Sollte die EU-Kommission das österreichische Parlament daran hindern, seine Bevölkerung vor den potentiellen negativen Auswirkungen eines laut WHO „wahrscheinlich krebserregenden Pestizids“ zu schützen, würde dies in Österreich und über Österreichs Grenzen hinaus zu einem Vertrauensverlust der BürgerInnen in die Europäische Union führen. Nicht zuletzt deshalb, weil die EU-Kommission die Möglichkeit eines nationalen Verbotes im Zuge der Diskussion um eine EU-weite Wirkstoffgenehmigung mehrfach zugesichert hatte: So hatte EU-Kommissar Vytenis Andriukaitis gegenüber dem EU-Parlament betont, dass die EU-Wirkstoffzulassung von Glyphosat lediglich bedeute, dass „die Mitgliedstaaten Pflanzenschutzmittel in ihrem Hoheitsgebiet zulassen können, aber nicht dazu verpflichtet sind.“ Und auf der Website der ständigen Vertretung der EU-Kommission in Deutschland wird die Frage, ob Mitgliedstaaten die Anwendung von Glyphosat auf ihrem Gebiet verbieten können, wie folgt beantwortet: „Ja. Nationale Verbote von Glyphosat-basierten Pflanzenschutzmitteln oder die Einschränkung ihrer Nutzung wären trotz einer Zulassung des Wirkstoffs auf EU-Ebene möglich.“

3. US-Gerichte bestätigten Täuschung von Behörden durch Glyphosat-Hersteller

Seit die EFSA im November 2015 ihre Schlussfolgerungen zu Glyphosat veröffentlichte und damit grünes Licht für eine Wiedergenehmigung des Pestizidwirkstoffs gab, sind im Zuge von US-Ermittlungen gegen Monsanto Gerichtsdokumente an die Öffentlichkeit gelangt, die den Verdacht nahelegen, dass die EFSA ihre Schlussfolgerungen auf unkorrekte, unvollständige und irreführende Angaben aus dem Zulassungsantrag von Monsanto gestützt hat.

Drei US-Gerichtsverfahren stellten bislang unabhängig voneinander fest, dass der Glyphosat-Hersteller Monsanto - und damit jenes Unternehmen, das in der Europäischen Union im Auftrag eines Konsortiums aus 24 weiteren Unternehmen den Antrag auf Wiedergenehmigung von Glyphosat vorgelegt hatte - wissenschaftliche Daten manipuliert und unvorteilhafte Ergebnisse zurückgehalten hat. Auch habe das Unternehmen durch firmeneigene „Ghostwriter“ vorteilhafte Studien fabrizieren lassen, mit deren Hilfe es die Behörden und die Öffentlichkeit über die tatsächlichen Risiken des Pestizids täuschte.

4. Die Beweislast für die Karzinogenität von Glyphosat wächst

Seit der Wiedergenehmigung von Glyphosat im Jahr 2017 ist ein Vielzahl an neuen Hinweisen auf negative gesundheitliche und ökologische Auswirkungen von Glyphosat, die zum Zeitpunkt der Zulassungsentscheidung noch nicht verfügbar waren, bekannt geworden. Insbesondere trifft das auf die im Zulassungsverfahren kontrovers diskutierte und für die Wiedergenehmigung entscheidende Frage der Karzinogenität von Glyphosat zu. Denn die in den vergangenen Jahren erschienenen Publikationen, scheinen das Vorhandensein eines krebserregenden bzw. DNA-schädigenden Potentials von Glyphosat zu bestätigen und die Krebseinstufung durch die Internationale Agentur für Krebsforschung (IARC) zu stützen.1 2 3 4 5

 
GLOBAL 2000                   Wien, am 17. August 2020

 

Referenzen:

5 https://www.nature.com/articles/s41598-019-42860-0.pdf

 

GLOBAL 2000 ist eine der OrganisatorInnen der Europäischen Bürgerinitiative Ban Glyphosate (Verbot von Glyphosat und Schutz von Menschen und Umwelt vor giftigen Pestiziden“)


en
  NFU on 18-08-2020
Klicken, um zu erweitern

The NFU supports the comments made by Copa and Cogeca on 23 July 2020. We firmly believe decisions on plant protection products must be made on the basis of sound scientific evidence and rigorous risk assessment, and not be driven by political considerations.

We do not belive the precautionary principle is being correctly applied in this case. We are not aware that any clear evidenced case has been made to justify this decision and demonstrate its proportionality.  

For all these reasons, the proposed amendments to the Austrian '2011 Plant Protection Products Act' would appear to be an apporach that would undermine the credibility and robustness of the EU PPP apporval and authorisation process.

With no effective alternatives to glyphosate currently available to growers, this action would set a deeply concerning precedent with far reaching consequences for European agriculture.

 


ro
  ALIANTA PENTRU AGRICULTURA SI COOPERARE on 17-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

 

 

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, reunește formal mediul asociativ din sectorul agroalimentar din România, reprezentând mii de fermieri, persoane fizice sau juridice, exploatații individuale sau grupuri de producători reuniți în cooperative, asociații sau federații cu scopul promovării producției agricole durabile, respectând mediul și consumatorul și asigurand fermierului profitabilitate. Membrii noștri sunt deopotrivă apicultori, medici veterinari, fermieri care practică agricultură convențională sau ecologică, dar mai ales, sunt părinți și cetățeni responsabili care practică o agricultură durabilă, cu respect pentru consumatori și mediul înconjurător.

Ne adresăm Comisiei pentru a aduce în discuție un subiect deosebit de important pentru fermierii români și europeni, și anume, intentia Austriei de a interzice utilizarea pe teritoriul național, a produselor de protecția plantelor pe bază de glifosat, mai ales în contextul anului curent, declarat Anul International al Sănătății Plantelor, ocazie cu care sperăm să putem convinge împreună Comisia despre rolul și importanta produselor pentru protectia plantelor, atât, din punct de vedere al profitabilității fermierilor, cât mai ales, pentru protejarea sănătății oamenilor și mediului.

Considerăm că o decizie a interzicerii glifosatului nu va avea ca efect îmbunătățirea siguranței alimentare sau siguranța și sustenabilitatea practicilor agricole. Fără glifosat, fermierii austrieci, fermieri europeni și implicit fermieri români vor întâmpina dificultăți în gestionarea buruienilor printr-o manieră eficientă și sustenabilă, conducând la un consum mai mare de produse de protecția plantelor pentru efectuarea tratamentelor de desburuienare, adică costuri mai mari de producție și riscul creșterii de valori reziduale. 

 

O estimare făcută de fermierii români arată că o interzicere a utilizării glifosatului în România ar aduce pierderi semnificative estimate la 186,3 milioane de euro din care 89% vor fi suportate direct de către fermieri!

 

Având în vedere specificul culturilor agricole din România, fermierii români care utilizează responsabil aceste produse pe bază de glifosat de peste 40 ani, apreciază aceste erbicide ca fiind produse sigure pentru sănătatea umană și un instrument deosebit de eficient pentru gestionarea buruienilor, un erbicid sigur și rentabil, un produs care asigură protecția plantelor de cultură într-o manieră eficientă și fără remanență, respectând principiile unei agriculturi durabile. De altfel, toate produsele pentru protecția plantelor, inclusiv glifosatul, sunt supuse unor teste riguroase și sunt controlate de agențiile de reglementare europene și mondiale. De-a lungul anilor, au fost efectuate peste 800 de studii în vederea procedurii de înregistrare și care confirmă că erbicidele pe bază  de glifosat pot fi utilizate sigur, iar glifosatul nu a fost dovedit științific ca fiind cancerigen.

 

Peste 160 țări au aprobat utilizarea produselor ce conțin glifosat, motiv pentru care considerăm că nu este momentul și nici contextul economic la nivel global, să desconsiderăm proprietățile acestei substanțe, fără a avea o opinie majoritară a oamenilor de știință, tocmai în aceste zile, când cercetarea și cercetătorii reprezintă cuvinte cheie la nivel global, ei sunt cei care trebuie să se exprime pe baza unor studii concludente.

 

Noi suntem fermieri și din respect pentru sănătatea consumatorilor noștri – adică a familiilor noastre în primul rând – folosim responsabil doar produse de protecția plantelor care sunt omologate. Respectăm opinia oamenilor care își dedică viața studiului științific și atunci când un studiu privește agricultura și fermierii, suntem primii interesați de progres și de rezultatul cercetării. Până la această data, mai multe institutii de reglementare mondiale si europene (cum ar fi ECHA, EFSA) inclusiv concluzii de la oamenii de știință, cercetători la cel mai înalt nivel, Grupul reunit al Organizației Mondiale a Sănătății și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură privind Reziduurile Pesticidelor (JMPR) care au concluzionat faptul că substanța activă glifosat „este puțin probabil să prezinte riscuri cancerigene asupra oamenilor din perspectiva expunerii prin alimentație.

 

 

Pentru aceste motive, facem apel să:

 

ü  adoptați decizii care au la bază rezultate ștințifice concludente, în afara emoțiilor politice sau curentelor de opinie care s-au dovedit a fi vremelnice dar cu implicații economice și sociale deosebite. Până ce nu vor fi omologate substanțe care pot asigura cel puțin aceleași beneficii agricultorilor europeni, mai ales în contextul noului PAC care își propunere reducerea cu 50% a PPP, vă solicitam să nu blocați activitatea unui sector strategic care asigură hrană unei populații mondiale în creștere, sector afectat deja de schimbările climatice, de efectele generate de pandemia globală cu SARS CoV-2 și de gestionarea defectuoasă a resurselor naturale.

ü  nu vă îndepărtați de principalele obiective ale politicii agricole comune care sunt creșterea productivității agricole, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hrană la prețuri rezonabile pentru consumatori și asigurarea unui nivel de trai rezonabil pentru agricultorii din UE .

 

 

-          Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO

-          Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR

-          Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV  

-          Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR

 

 


en
  UNCSV on 16-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

    Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România(UNCSV) reprezintă cooperativele agricole de cultură mare. Are scopul de a asigura reprezentarea și apărarea intereselor cooperativelor agricole membre în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente.

Înainte de a propune crearea cadrului legislativ pentru posibilitatea interzicerii este nevoie de studii de impact realizate de instituții abilitate unanim recunoscute care să evidențieze potențialul risc. Nu este normal să nu atașezi nici o dovadă certă că este vreo problema cu acest produs, dar să îi ceri interzicerea fără să te intereseze consecințele în lanț care le va avea.

Sistemele alimentare sunt supuse la mari presiuni din cauza pandemiei COVID 19, dezastrelor naturale, precum seceta pedologică excesivă, a incendiilor, a inundațiilor, etc. Vedem de asemenea că apar noi boli și dăunători în U.E., iar unele deja existente cresc numeric extraordinar de mult. Trebuie să menținem sănătatea plantelor vegetale și sănătatea animalelor și avem nevoie de substanțe alternative, ca să putem să înlocuim substanțele care se dorește a fi eliminate, pentru a evita ca o boală oarecare să vină și să afecteze întreaga populație vegetală sau să fie probleme mari în materie de sănătate animală. Este nevoie de o tratare diferențiată a statelor membre care folosesc 9 kg de pesticide la hectar și cele care folosesc 1 kilogram de pesticide la hectar. Nu e corect să se înjumătățească cu 50% la ambele, dar unele să poată folosi 4,5 kg, iar altele doar 0,5 kg.

Este obligatoriu ca standardele de producție să se aplice în mod echitabil, uniform, celor care se află în Europa și celor care se află în afara UE, în așa fel încât să avem exact aceleași garanții. Agricultorii își doresc un preț corect pentru produsele lor. Dacă există noi reguli pentru pesticide acestea trebuie să fie aplicate și importurilor.

Când vorbim  despre viitorul agriculturii europene, vă rugăm să țineți cont că agricultura oferă hrană unui număr de jumătate de miliard de cetățeni, aici venind interzicerea Glifosatului, Green Deal-ul  și strategia Farm to fork, cu presiuni importante pe sectorul agricol, cu condiționalități de neimaginat și cu costuri sporite, nu doar pentru fermieri ci și pentru jumătate de miliard  de consumatori europeni.

      Se estimează o sporire a costurilor pentru producătorii europeni de 400% odată cu implementarea strategiilor menționate anterior. Trebuie avut în vedere ca cetățenii să își poată permite hrană de calitate, să nu se sporească sărăcia și să fragmenteze consumatorii europeni între consumatori de rang 1 și de rang 2. 

Birocrația și legislația Europeană pe motivarea că se gândesc la mediu creează grave deservicii fermierilor și consumatorilor prin creșterea costurile de producție forțând de fapt producătorii să foloseasca mult mai multe produse de protecția plantelor și mai scumpe, pe motiv că sunt mai prietenoase cu mediul, deși prin creșterea numărului de tratamente și a dozelor nu este cert și nici nu au o eficiență similară. Prin interzicerea Glifosatului se impune să se efectueze minimum 2 tratamente suplimentare, pe lângă costuri mult mai mari, este un efect nociv asupra angajaților care trebuie să efectueze treceri suplimentare, stresul provocat plantelor de cultură, adiacent la costurile de producție suplimentare. Se cresc substanțial și emisiile de CO2 din cauza interzicerii glifosatului.

           România are o rezervă de buruieni și o diversitate nemaintâlnită în nici un stat membru UE. Țările din vest și producatorii vin să testeze în România erbicide care vor să le lanseze pe piață pentru că doar în țara noastră se mai găsesc, în afară de cărțile de specialitate. Fermierii români nu pot scăpa de buruieni precum: pirul, costreiul, pălămida, stuful/trestia, salcia, etc. Jumătate din fermierii români folosesc erbicide pe baza de glifosat, din considerente de eficiență, utilitate, cost redus, combaterea buruienilor care nu pot fi combatute de către nici un alt erbicid, remanență redusă și cel mai important mai ales în anii de secetă permite păstrarea apei în sol.

Din cauza sărăciei și lipsei accesului la produse de protecția plantelor începând cu anii 90, noi nu am reușit până acum să curățăm terenul de buruieni spre deosebire de statele puternic dezvoltate. Prin asta se impune și induce o concurență neloială. Având în vedere că România oricum are randamente și producții medii de cca 60-70% fața de statele membre, îi va crea un handicat și imbosibilitatea de a fi competitivă. Asupra buruienilor care se înmulțesc radicular nu poți interveni mecanic pentru că le favorizezi înmulțirea, iar erbicidele selective sunt exagerat de scumpe.

Buruienile sunt în competiție cu plantele de cultură și le scad randamentul cu 25%. Este suficient cât se va interveni prin green deal, farm to fork, nu se poate cultiva în sistem ECO toată suprafața arabilă a Europei, nu va putea asigura necesarul de hrană. Majoritatea consumatorilor nu își permite să plătească prețul produselor eco, iar balanța comerciala cu produse agroalimentare a României și întregii UE va fi dezechilibrată masiv.

Prin promovarea și aprobarea acestei inițiative se creează precedente periculoase fără să se țină cont de complexitatea și densitatea buruienilor în toate statele membre, impactul negativ din punct de vedere economic și social pe care îl va avea, mai ales pentru că nu sunt de acord cu aceste propuneri toți actorii implicați, chiar din Austria de unde este inițiată propunerea.

Înainte trebuie să ne asigurăm că există alternative cu eficiență și costuri similar, prietenoase cu mediul și ulterior luat decizii în privința anumitor produse autorizate și care respectă exigențele impuse de legislația în vigoare. Decizia trebuie mutată la nivel științific, politicul nu trebuie implicat în acest process, mai ales în anii cu alegeri să se forțeze deciziile emoționale.

Ne manifestăm disponibilitatea să fim consultați și să furnizăm input tehnic în tot ceea ce ține de acest subiect.

Cu respect,

Florentin BERCU

Director Executiv UNCSV


ro
  AIPROM on 13-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania (AIPROM) reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM are ca scop promovarea utilizării responsabile a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea pentru produsele agricole. AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România si este pentru o abordare logică care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. AIPROM promovează agricultura durabilă prin dezvoltarea de solutii inovative, sigure pentru om si pentru mediu.  

Glifosatul este cel mai utilizat erbicid din lume și a fost utilizat în siguranță la nivel mondial încă din anii ’70. În prezent este autorizat în toate cele 27 de state membre ale UE. În 2016, producătorii de glifosat au depus un dosar de reînnoire. În conformitate cu Regulamentul UE 1107/2009, o substanță activă care îndeplinește criteriile de aprobare poate fi reînnoită pentru o perioadă de 15 ani. În timpul procesului de reînnoire din 2016, statul membru raportor (Germania), EFSA și ECHA au susținut concluzia că glifosatul nu prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și mediu. Acest lucru este în concordanță cu rezultatele evaluărilor de la autoritățile de reglementare globale, inclusiv Canada, Australia, SUA și Noua Zeelandă. Cu toate acestea, procesul de reînnoire a glifosatului a demonstrat influența din ce în ce mai mare a politicii asupra luării deciziilor bazate pe știință. În ciuda dovezilor copleșitoare care demonstrează siguranța sa, în 2017forța politică a condus la o reînnoire de doar 5 ani.

Glifosatul permite fermierilor să practice conservarea terenului agricol,reduce semnificativ costurile forței de muncă la fermă, fără de care viabilitatea economică a multor ferme ar fi puternic provocată.

O interdicție a glifosatului ar însemna că randamentele pentru culturile discontinue precum grâul și porumbul ar scădea cu 22%, forțând UE să crească importurile din țări terțe pentru a ține pasul cu cererea. De asemenea, utilizarea glifosatului permite practicile agricole care îmbunătățesc calitatea solului și reduc eroziunea, precum și contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor climatice prin minimizarea aratului (emisii reduse de GES, mai puțin expunere de materie organică).

In afara de utilizarile agricole, glifosatul reprezinta un instrument cheie pentru utilizări non-agricole, cum ar fi eliminarea buruienilor de pe căile ferate, terenurile de golf și terenurile de fotbal.

Referitor la decizia Consiliului național austriac ca „Legea privind protecția plantelor din 2011” să fie modificata pentru a pune în aplicare teza următoare  „Introducerea pe piață a produselor fitosanitare care conțin substanță activă glifosat este interzisă în conformitate cu principiul precauției” dorim să subliniem că Directiva TRIS prevede că „barierele pentru comerț care rezultă din reglementările tehnice referitoare la produse pot fi permise numai acolo unde sunt necesare pentru a îndeplini cerințele esențiale și a avea un obiectiv în interesul public al cărui element constituie garanția principală ". Cadrul UE care reglementează autorizarea, vânzarea și controlul produselor de protecție a plantelor oferă deja o protecție adecvată sănătății umane și animale și a mediului și asigură buna funcționare a pieței unice. Apreciem ca decizia Austriei nu poate fi considerată „necesară pentru îndeplinirea cerințelor esențiale” din Directiva TRIS iar potențialele justificări pentru impunerea unei astfel de restricții nu se aplică, deoarece produsele vizate sunt autorizate în conformitate cu legislația UE, care prevede deja norme armonizate pentru atingerea obiectivelor enunțate în actul austriac, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.
În mod cert, UE are cel mai strict sistem din lume când vine vorba de evaluarea pesticidelor înainte de a fi introduse pe piață. Numai anul trecut acest lucru a fost recunoscut de Comitetul special creat de Parlamentul European pentru a evalua sistemul de autorizare al UE pentru pesticide. Suntem de acord însă că, la fel ca majoritatea legislației, există domenii de îmbunătățire a unei mai bune puneri în aplicare a regulamentului. Industria noastră susține un sistem de reglementare transparent și previzibil care asigură înregistrarea și utilizarea soluțiilor sigure și inovatoare de protecție a culturilor.


en
  Irish Grain and Feed Association on 07-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

The Irish Grain & Feed Association members support access for EU cereal growers to a diverse   tool box of crop husbandry measures.  Access to sufficient feed materials from within the EU is of vital importance to the viability of our livestock sector. We   support and respect the scientific decisions of EFSA and the ECHA. These scientific bodies inform and support our regulatory framework on food/ feed safety and PPP authorisation. Given that the authorisation and risk assessment of PPP is a harmonised at EU level as the Austrian ban is based on the precautionary principle, we ask for a full review of any new data that may be available to support this decision. A unilateral ban undermines the EU institutions, our science-based approach to decision making and sets doubts in the mind of consumers.

We also believe the proposal has the potential to interfere with the internal EU single market and has the potential to become a trade barrier for goods. We therefore fully support the Austrian Chamber of Agricultures appeal against a potential national ban of glyphosate in Austria (or any other member state)

 


en
  COCERAL on 06-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 COCERAL is the European association representing the trade in cereals, rice, feedstuffs, oilseeds, olive oil, oils and fats and agrosupply. COCERAL is the voice of collectors, distributors, exporters, importers and agribulk storers of the above-mentioned commodities. COCERAL represents almost 3000 operators in Europe trading in cereals, oilseeds, rice, feedstuffs, olive oil, oils and fats, as well as agrosupply (agricultural inputs), covering about 80% to 85% of the trade flows of agri-commodities to and from Europe. COCERAL membership includes large corporations and cooperatives plus family companies alike – all operating in EU.

 

Trade plays a vital role in the supply chain, moving agricultural commodities from areas of surplus to areas of deficit efficiently and at affordable prices. This is a strategic contribution of global trade towards enhancing food security worldwide

COCERAL would like to comment, under the TRIS procedure of the European Commission, on the Austrian Federal Act amending the 2011 Plant Protection Products Act. In particular, the updated version (published in Federal Law Gazette No 79/2019) of the text reads as follows:

‘(10) The placing on the market of plant protection products containing the active substance glyphosate is prohibited in accordance with the precautionary principle.’

 

The reply of COCERAL is on the grounds of internal market concerns as from the Treaty of the Functioning of the European Union, and for the overall legal order of the EU.

For us, it is key to avoid internal market fragmentation, impeding a swift and predictable market functioning, which immediately could result in higher bureaucratic burdens for the enterprises. In practical terms, the level playing field for business operators will be lost and obstacles in the internal market increased.

In addition, COCERAL expresses its concerns at a time of rising pressures to undo the harmonised European regulatory order in the fully harmonised regulatory area of plant protection products, with a central risk assessment responsibility in charge of EU independent agencies.

We are furthermore concerned that this unilateral move at national level banning the placing on the market of active substances comes in a period when the Commission is striving for better coherence and harmonisation of the Plant Protection Products Regulation, with the outcomes of the Refit exercise rolling out – and with the parallel exercise on the Sustainable Use Directive (SUD).

While we understand that many goals can be better reached at the national level, and that Member States have a prior responsibility in diminishing the impact of Plant Protection Products and the residues thereof, we believe the unidirectional move at the Austrian level is neither scientifically robust nor otherwise substantiated, nor proportionate, nor even timely.

 

To start with, there are no clear scientific risk assessment endpoints in addition to the information already available to the EU risk assessor (EFSA), which granted a positive assessment for glyphosate in the past.

In addition, on more procedural grounds, the Precautionary Principle[1] can be only invoked when there are still pending uncertainties, for a limited period, and when the health outcome can be better addressed by a general suspension until new information is available. To our understanding, this is not the case:

·         nor have the Austrian authorities found any evidence in contrast with previous EFSA assessments, and able to hint at new risks to public health from glyphosate;

·         nor are the Austrian authorities undergoing a deeper risk assessment to address assumed uncertainties;

·         nor have the Austrian authorities committed themselves to re-evaluate their position, for instance, in the aftermath of the ongoing renewal process for glyphosate (with the 4 Rapporteur Member States and EFSA) - the ban seems quite definitive.

For this, the legal motivation departing from the Precautionary principle is inconsistent with the wider European juridical order and doesn’t reflect how the legislator originally referred to it in the General Food Law.

Second, the Austrian ban is neither proportionate nor reflects the current state of power delegation from Member States to the Commission in a fully harmonised policy area. While plant protection products are approved at the EU level, the MS can’t authorise the placing on the market of active substances as such. Their evaluation should be specific to the end products, comprising co-formulants and the overall formulation. The generalised ban on glyphosate is clearly at the level of active substances, and this area happens to be under full pan-EU harmonisation.

A third point- the ban from the Austrian authorities is not timely, as it doesn’t consider and provide inputs into the wider EU debate on the REFIT of the PPPs/MRLs legislation and the SUD. While the Commission has been clear about the need for an Impact assessment - in addition to the scientific risk assessment - to grant different reduction targets of PPPs use to the different Member States, the Austrian authorities are simply not following this framework and deviating from overall EU policy.

 



[1] Inside Reg. (EC) 178/2002- at article 7, the Precautionary principle deserves a peculiar status as a guiding, innovative principle:

“In specific circumstances where, following an assessment of available information, the possibility of harmful effects on health is identified but scientific uncertainty persists, provisional risk management measures necessary to ensure the high level of health protection chosen in the Community may be adopted, pending further scientific information for a more comprehensive risk assessment. 2. Measures adopted on the basis of paragraph 1 shall be proportionate and no more restrictive of trade than is required to achieve the high level of health protection chosen in the Community, regard being had to technical and economic feasibility and other factors regarded as legitimate in the matter under consideration. The measures shall be reviewed within a reasonable period of time, depending on the nature of the risk to life or health identified and the type of scientific information needed to clarify the scientific uncertainty and to conduct a more comprehensive risk assessment.”


en
  Nufarm Europe GmbH on 05-08-2020
Klicken, um zu erweitern

SUBMISSION TO EUROPEAN COMMISSION REGARDING TRIS NOTIFICATION NUMBER: 2020/0308/A (AUSTRIA)

 

1.     The Austrian National Council has decided that the Austrian “The 2011 Plant Protection Product Act” (Federal Law Gazette No. 10/2011, last amended by the Federal Act published in Federal Law Gazette No. 163/2015), is amended to delete § 17(5) and implement the following sentence in § 18 (10):

The placing on the market of plant protection products containing the active substance glyphosate is prohibited in accordance with the precautionary principle.”

(hereafter referred to as the “Austrian Glyphosate Ban”)

2.     The Austrian Glyphosate Ban is a technical regulation under Technical Standards Directive (EU) 2015/1535 laying down a procedure for the provision of information in the field of technical regulations (the “Technical Regulation”). Accordingly, it has been notified under NOTIFICATION NUMBER: 2020/0308/A (AUSTRIA) under the so-called  EU TRIS procedure.

 

3.     Nufarm is an international agrichemical company and one of the world’s leading developers and manufacturers of seeds and crop protection solutions. For more than 100 years we have been finding more effective ways to fight diseases, weeds and pests to protect the yields of our customers’ crops. Nufarm manufactures and markets glyphosate-based herbicides in the EU and world-wide. With that Nufarm would like to comment on the proposed amendments to the Austrian Glyphosate Ban within the EU TRIS procedure.

 

4.     Nufarm considers that the Austrian ban on glyphosate-based products is in breach of several provisions of Regulation (EC) No 1107/2009 concerning the placing of plant protection products on the market (PPP), in particular the harmonised rules on the approval of active substances and the placing on the market of PPP.

 

5.     A total ban on the placing of PPPs containing an approved active substance is contrary to the basic rules on which the pesticide regulatory system is based on (Articles 4 to 21 and 29 to 46 of the PPP Regulation). 

 

6.     The active substance glyphosate was approved in accordance with the high requirements of the PPP Regulation. The implementing Regulation 2017/2324 confirms this. The Austrian glyphosate ban would have the consequence that the placing on the market of all PPPs containing glyphosate would be banned despite the approval of the active substance at EU level and the products previously approved by the Austrian authorities. The blanket prohibition of an entire product group of PPPs is in breach of the rules on product authorisation, which only allow for a case-by-case refusal or withdrawal of authorisation of products (Articles 36(3) and 4(3) of the PPP Regulation). Member States may request the Commission to review the approval of an active substance in the light of new scientific and technical data (Article 21 PPP Regulation) but may not simply impose a blanket ban on an entire product group.

 

7.     The Austrian glyphosate ban creates barriers to trade and would affect the free movement of goods in the EU internal market (Article 34 TFEU and recital 9 of the PPP Regulation).

 

8.     Since the Austrian glyphosate ban prohibits the placing of glyphosate-based PPP on the Austrian market, it prevents any export of plant protection products containing glyphosate from other EU Member States to Austria for use them locally. This is a serious barrier to the movement of such goods on the European single market.

 

9.     The precautionary principle cannot be used to legitimise the Austrian glyphosate-based PPPs ban. As stated in the legal text and recently confirmed by the European Court of Justice, the provisions of the PPP Regulation are underpinned by the precautionary principle and are appropriate (C-616/17 Blaise and others). Glyphosate has been authorised by the Commission at EU level following a thorough risk assessment and regulatory process. The precautionary principle was used as a basis for the re-authorisation process. ECHA, EFSA and Member State authorities do not consider glyphosate to be carcinogenic, toxic to reproduction or mutagenic.

 

10. Glyphosate-based products have been used safely and successfully in Europe for more than 40 years. Leading health regulators worldwide continue to conclude that glyphosate is safe when used as directed. Glyphosate herbicides are among the most thoroughly tested products of their kind.

 

11. With the glyphosate PPPs ban, Austria violates the EU emergency procedure of the PPP Regulation. Only the European Commission may take emergency measures if an active substance or product poses a serious risk to human or animal health or the environment. Only in very exceptional circumstances and in the absence of action by the Commission may a Member State take interim protective measures on its territory.

 

12. While the Austrian glyphosate PPPs ban is not related to the scientifically based assessments underway in the EU glyphosate authorisation process, this decision could undermine the re-authorisation process, as it would not only disregard the authorisation of glyphosate valid until December 2022, but also the outcome of the scientific assessment by the evaluation panel in the peer review process supervised by EFSA.

 

 


de
  Boden.Leben, Verein für klimangepasste und aufbauende Landwirtschaft on 04-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 Sehr geehrte Damen und Herren!

Das Verbot von Glyphosat hätte weitreichende Auswirkungen auf die Bemühungen um erosionshemmende und klimaangepasste Wirtschaftsweisen im Ackerbau. Wir als landwirtschaftlicher Verein Boden.Leben haben neue Methoden zur Anpassung der Landwirtschaft an den Klimawandel entwickelt. Wir setzen dabei auf so viel biologische Maßnahmen wir möglich, die helfen unsere Böden nachhaltig aufzubauen und mit Humus anzureichen.

Durch spezielle Bearbeitungs- und Anbauverfahren gelingt es uns den Boden einerseits gegen Eosion stabil zu machen und andererseits, den Humusgehalt und die Ertragskraft der Böden zu steigern. Wir versuchen durch intensiven Zwischenfruchtanbau, sanfte Kompostgaben, neue Düngeverfahren die weniger CO2 Emissionen verursachen, Direktsaatverfahren (weniger Dieseleinsatz nötig) und möglichst schonenden Einsatz chemischer Pflanzenschutzmaßnahmen unseren Boden und dessen Bodenleben bestmöglich zu fördern. Wir versuchen durch Biodiversität im Anbau und Fruchtfolgemaßnahmen alles Leben in unseren Feldfluren zu fördern.

Zudem beschäftigen wir uns mit der Auspflanzung von Hecken und Ökoverbundsystemen um die Vielfalt in den landwirtschaftlichen Fluren zu erhalten. Denn diese Vielfalt und die neuen Anbausysteme sind imanent wichtig um die Anpassung der Landwirtschaft an den Klimawandel gewährleisten zu können. Ohne diese neuen Anbausysteme und ein Netz aus Hecken und Biodiversitätsflächen werden wir dabei scheitern. Wir werden speziell im Osten Österreichs zusehends versteppen und uns Richtung Wüste bewegen.

Um diese neuen Anbausysteme aufrecht erhalten zu können ist manchmal in gewissem Umfang Glyphosat nötig um Unkraut auszuschalten, welches im Zuge des Zwischenfruchtanbaus mit gewachsen ist. Mulchsaatverfahren aber speziell Direktsaatverfahren garantieren wenig bis nahezu keine Erosion, verringern die Freisetzung von Nitrat aus dem Boden ins Grundwasser und helfen uns die Ertragskraft der Böden zu verbessern. Sie können Starkregen standhalten und speichern viel mehr Wasser als herkömmlich bewirtschaftete Flächen.

Ich möchte dazu auf eine sehr akribisch durchgeführte Studie der Universität für Bodenkultur (Frau Professor Steinkellner) verweisen, welche die Vor- und Nachteile des Glyphosateinsatzes schonungslos darstellt, verweisen. Diese Studie zeigt auch sehr eindeutig auf, wofür es sinnvoll ist den Wirkstoff weiter einzusetzen, da die alternativen Maßnahmen dazu mehr Schaden als Nutzen bringen. Würden wir in ganz Europa den Empfehlungen dieser wissenschaftlichen Studie folgen, könnten wir diesen Wirkstoff sinnvoll weiter einsetzen. Die Studie empfiehlt den Wirkstoff auf die Bereiche einzuschränken, wo die alternativen Maßnahmen viel mehr Nachteile als Nutzen bringen würden. Es gibt derzeit defacto keine brauchbaren gleichwertigen Maßnahmen, die Glyphosat ersetzen könnten.

Dadurch könnten wir gerade im Klimawandel die Eigenversorgung in Europa zu hohen Standards sicher stellen, anstatt Lebens- und Futtermittel von anders wo, zu den Standards die dort gelten, importieren zu müssen. Im schlimmsten Fall wird, um Europa mit Nahrung zu versorgen, andernorts Urwald gerodet, mit weitreichenden Folgen für das Klima. Gerade unsere hocheffiziente Landwirtschaft in Europa ist in der Lage viel mehr Nahrungsmittel auf weniger Fläche zu produzieren als dies andersorts möglich ist.

Ich appeliere daher im Namen von 270 landwirtschafltichen Mitgliedern des Vereines (sowohl Biobetriebe als auch "konventionell" geführte Betriebe) dem Verbot von Glyphosat in Österreich nicht zuzustimmen. Es dürfte zudem auch nicht im Einklang mit geltendem Unionsrecht sein.

Versuchen wir stattdessen den Wirkstoff für Zukunft für den Einsatz in erosionshemmenden und klimangepassten Anbausystemen in ganz Europa zu behalten. Wir sind diesbezüglich auch in Gesprächen mit der Partei "Die Grünen" sowie der NGO "Global 2000", wo wir mittlerweile Verständnis für unsere Bemühungen gefunden haben.

Als kleine Info über die Tätigkeiten unseres Vereines erlaube ich mir einen unserer letzten Newsletter für die Mitglieder als Anlage zu senden. Er zeigt womit wir uns gerade beschäftigen um unsere Landwirtschaft im Klimawandel weiter sinnvoll führen zu können.

Mit freundlichen Grüßen!

Hans Gnauer

Obmann Stellvertreter Boden.Leben

Verein für klimaangepasste und aufbauende Landwirtschaft


es
  ALAS on 04-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 

La Alianza por una Agricultura Sostenible (ALAS) es una asociación española que integra a las organizaciones profesionales agrarias ASAJA y UPA, a Cooperativas Agro-alimentarias de España, y a las organizaciones FEPEX y AEAC.SV, representando a miles de agricultores, ganaderos, cooperativistas, empresarios y exportadores del sector agrario español que promueven una producción agraria sostenible, económica, social y medioambientalmente.

 

Queremos resaltar que los agricultores llevamos más de cuatro décadas utilizando glifosato como una herramienta eficaz y segura para el control de las malas hierbas en la diversidad de cultivos que caracterizan la producción agrícola de un país mediterráneo como es España. Cultivos tan importantes y representativos de una agricultura de valor como son olivar, cítricos, viñedo, frutales, frutos secos o cereales, entre otros, son dependientes de glifosato para un apropiado control de las malezas con un coste competitivo, algo que es clave para la viabilidad económica de nuestras explotaciones.

 

Glifosato es una herramienta perfectamente adaptada al manejo integrado de malas hierbas, que facilita la puesta en práctica de la Agricultura de Conservación, protegiendo los hábitats de la fauna silvestre, los microorganismos del suelo y por tanto mejorando la biodiversidad de los ecosistemas agrícolas. Esta técnica permite reducir la erosión del suelo, una amenaza crítica para la viabilidad de la agricultura en los países del sur de Europa, como es el caso de España.

 

España, con algo más del 10% del total de la superficie de cultivos herbáceos bajo Siembra Directa y el 25% del total de la superficie de cultivos leñosos con Cubiertas Vegetales, se encuentra a la cabeza de Europa en lo que a superficie bajo Agricultura de Conservación se refiere, con una superficie total en torno a los 2 millones de hectáreas (año 2019), siendo glifosato una herramienta esencial para la puesta en práctica de este modelo sostenible de agricultura. http://www.agriculturadeconservacion.org/index.php/agricultura-de-conservacion/la-ac-en-espana

 

Con estas cifras, es de destacar los beneficios que estas prácticas tienen en un contexto de reforma de la PAC, en el que se están promoviendo cada vez más acciones que contribuyan a la neutralidad climática en el sector. En base a las tasas de secuestro que se dan gracias a las prácticas de Agricultura de Conservación reportadas en varios estudios científicos realizados en España[1], la superficie en Siembra Directa a nivel nacional, estaría secuestrando al año una cantidad de 2,3 millones de toneladas de CO2.. El caso más favorable en el que toda la superficie potencial (cereales grano, girasol, maíz forrajero, otros forrajes y leguminosas) estuviese bajo técnicas de Agricultura de Conservación, el potencial de fijación anual sería de 13,3 millones de toneladas de CO2. Esto supone que España secuestraría tres veces más carbono que la cifra marcada en el objetivo de secuestro de carbono fijada en la iniciativa internacional “4 por mil”[2].

Como usuarios directos de los productos fitosanitarios, somos los primeros interesados en la seguridad de los mismos. Por ello, apoyamos la existencia del sistema regulador presente en la UE, de manera que todos los productos fitosanitarios, incluido el glifosato, están sujetos a pruebas rigurosas y a la correspondiente supervisión por parte de los organismos reguladores, como son la Autoridad Europea de Seguridad Alimentaria (EFSA) y la Agencia Europea de Sustancias y Mezclas Químicas (ECHA). En el caso particular del glifosato, ambas Instituciones han llegado a la misma conclusión que las autoridades reguladoras de otros países como EE.UU., Canadá, Corea, Australia, Nueva Zelanda o Japón, así como lo han hecho la Reunión Conjunta FAO/OMS sobre Residuos de Fitosanitarios (JMPR), apoyando la seguridad de los productos a base de glifosato cuando estos se usan según las instrucciones de uso aprobadas.

 

Desde ALAS queremos aportar nuestros comentarios sobre la decisión del Consejo Nacional de Austria de modificar la "Ley de Productos Fitosanitarios de 2011, [Gaceta de Leyes Federales I No 10/2011, enmendada por la Ley Federal publicada en la Gaceta de Leyes Federales I No 79/2019], de la siguiente manera: 1. Se elimina el § 17 (5). 2. El § 18 (10) dice lo siguiente:

«(10) La comercialización de productos fitosanitarios que contengan el principio activo glifosato está prohibida de conformidad con el principio de precaución.»

(en adelante, la "Prohibición austriaca del glifosato")

 

I. La prohibición austriaca del glifosato es incompatible con el artículo 34 del Tratado de Funcionamiento de la Unión Europea (TFUE), que prohíbe “las restricciones cuantitativas a la importación, así como todas las medidas de efecto equivalente”. En este caso la prohibición austriaca del glifosato tiene un efecto equivalente a una restricción cuantitativa, porque establece una prohibición general sobre el uso de productos fitosanitarios que contienen una sustancia activa que ha sido aprobada a nivel de toda la UE.

 

II. La prohibición austriaca del glifosato tampoco se puede justificar en virtud del artículo 36 del TFUE, como algo necesario para garantizar la protección de la salud de las personas y los animales. Según jurisprudencia reiterada, cuando la legislación de la UE prevé la armonización de las medidas necesarias para garantizar la protección de la salud de las personas y animales, y establece procedimientos a nivel de la UE y de los países para verificar que se cumplan, recurrir al Artículo 36 del TFUE ya no está justificado y deben llevarse a cabo los controles adecuados y las medidas de protección adoptadas en el marco delineado por la legislación armonizadora.

 

III. El glifosato ha sido aprobado a nivel de la UE de acuerdo con el Reglamento (CE) 1107/2009. Los Estados miembros no pueden restringir unilateralmente el uso de productos fitosanitarios que contengan sustancias que hayan sido autorizadas a nivel de la UE fuera de los procedimientos y criterios específicos establecidos en el Reglamento (CE) N.o 1107/2009. Por consiguiente, Austria no puede establecer de forma unilateral una prohibición general fuera de los criterios y procedimientos establecidos en el Reglamento (CE) N.o 1107/2009. Austria tampoco puede ignorar el Reglamento de Ejecución (UE) 2017/2324 de la Comisión que otorga la aprobación de la sustancia activa glifosato en toda la UE, incluida Austria.

 

IV. No hay base científica para invocar el principio de precaución, al no haber aportado nuevos datos que invaliden la conclusión de que esta sustancia cumple con los criterios de aprobación conforme al REGLAMENTO DE EJECUCIÓN (UE) 2017/2324 DE LA COMISIÓN. Tampoco hay evidencia científica nueva que pueda poner en duda la evaluación de riesgos del glifosato, que llevó a su renovación en diciembre de 2017, tras una evaluación exhaustiva, y que condujo al arriba mencionado Reglamento de Ejecución. Además, Austria no ha presentado ninguna consideración específicamente relacionada con este país que pudiera requerir, en el mismo, otras disposiciones más estrictas.

 

V. Como usuarios de esta herramienta, clave para el control de malas hierbas en nuestros cultivos, mostramos nuestra preocupación ante iniciativas como esta, que podrían socavar el proceso de renovación de autorización de uso de glifosato actualmente en curso, y en el que están involucradas las Autoridades reguladoras de cuatro países de la UE (Francia, Hungría, Países Bajos y Suecia), supervisadas por la Autoridad Europea de Seguridad Alimentaria (EFSA).

 

 



[1] González-Sánchez, E.J.; Ordóñez-Fernández, R.; Carbonell-Bojollo, R.; Veroz-González, O.; Gil-Ribes, J.A. (2012). Meta-analysis on atmospheric carbon capture in Spain through the use of conservation agriculture. Soil & Tillage Research 122, 52-60.

[2] Moreno-García, M.; Repullo-Ruibérriz de Torres, M.Á.; González-Sánchez, E.J.; Ordóñez-Fernández, R.; Veroz-González. Ó.; Carbonell-Bojollo, R.M. (2020). Methodology for estimating the impact of no tillage on the 4perMille initiative: The case of annual crops in Spain. Geoderma 371, 114381


en
  ECPA - The European Crop Protection Association on 04-08-2020
Klicken, um zu erweitern

 The European Crop Protection Association comments on the proposed amendments to the Austrian “The 2011 Plant Protection Products Act”.

1.     The European Crop Protection Association (ECPA) represents the crop protection industry in Europe. Our members develop innovative and science-based solutions such as pesticides and biopesticides that keep crops healthy and contribute to provide Europeans a safe, affordable, healthy, and sustainable food supply. Our members encourage sustainable farming practices and the responsible use of crop protection technology important for the sustainable intensification of agriculture. ECPA believes policy should be informed by science and designed to manage risk.

2.     The Austrian National Council has decided that the Austrian “2011 Plant Protection Products Act” [Federal Law Gazette I No 10/2011, last amended by the Federal Act published in Federal Law Gazette No 163/2015], is amended to implement the following sentence in § 18(10):

The placing on the market of plant protection products containing the active substance glyphosate is prohibited in accordance with the precautionary principle.’

(hereinafter referred to as the “Austrian Glyphosate Ban”)

3.     The Austrian Glyphosate Ban is a technical regulation under Directive (EU) 2015/1535 laying down a procedure for the provision of information in the field of technical regulations (the “TRIS Directive”). Accordingly, it has been notified following the so-called EU TRIS procedure. 

4.      As a general comment, we wish to point out that Recital 4 of the TRIS Directive states that "barriers to trade resulting from technical regulations relating to products may be allowed only where they are necessary in order to meet essential requirements and have an objective in the public interest of which they constitute the main guarantee". The declared objective of the Austrian Glyphosate Ban appears to be protecting the environment as well as human and animal health. The EU framework governing the authorization, sale and control of plant protection products already provides adequate protection to human and animal health and the environment and ensures the smooth functioning of the single market. It is therefore clear that the Austrian Glyphosate Ban is disproportionate and unsuitable in relation to the objectives which is intended to achieve and cannot be regarded as “necessary to meet essential requirements” under the TRIS Directive.

5.     Likewise, the potential justifications to impose such disproportionate restriction pursuant to Article 36 of the TFEU (e.g. protection of health and life of humans, animals or plants) do not apply because the targeted products are authorised under EU-wide legislation which already provides harmonised rules to achieve the objectives stated in the Austrian Act, both at EU and national level. 

6.    This being said, we would like to focus our contribution on the stark contrast between the Austrian Glyphosate Ban and several provisions of Regulation (EC) No 1107/2009 concerning the placing of plant protection products on the market (hereinafter referred to as the “PPP Regulation”), most notably the harmonised rules for approval of active substances and placing on the market of PPPs. An endorsement of the Austrian ban would indeed set a dangerous precedent and risk to undermine the entire EU regulatory framework for pesticides.

7.       One of the main purposes of the PPP Regulation is to lay down harmonised rules to:

(i)            remove obstacles to trade in PPPs; and consequently

(ii)           increase the free movement and availability of PPPs in the Member States (Recital 9 of the PPP Regulation). 

To this end, Articles 4 to 20 of the PPP Regulation set out rules for the first approval and renewal(s) of the approval of active substances. Furthermore, articles 29-46 of the PPP Regulation provide common rules concerning the first authorisation and renewal(s) of the authorisation of PPPs.

8.      A complete ban on the marketing of PPPs containing an approved active substance contradicts the basic rules on which the pesticides regulatory system is founded. Active substance - Glyphosate obtained renewal of approval according to the stringent requirements of the PPP Regulation. Implementing Regulation 2017/2324 formally confirms this. The Austrian Glyphosate Ban would have the effect of prohibiting the placing on the market of all PPPs containing Glyphosate despite the active substance being approved at EU level and those products being previously authorised by the Austrian authorities.

9.     Moreover, targeting an entire category of PPPs is in breach of the rules concerning product authorisation which only allow a case-by-case (and justified) refusal or withdrawal of the authorisation of products (Article 36(3) and 44(3) of the PPP Regulation). Member States may also request the Commission to review the approval of an active substance in light of new scientific and technical data (Article 21 of the PPP Regulation) but cannot arbitrarily ban a whole category of PPPs. 

10.    Furthermore, as stated above, the Austrian Glyphosate Ban should be considered an unjustified trade barrier and would disproportionately impact the free movement of products in the EU internal market (Article 34-36 TFEU and Recital 9 of the PPPs Regulation).

11.      According to ECPA, the Austrian Glyphosate Ban cannot be justified on the basis of the precautionary principle. As stated in its legal text and recently confirmed by the European Court of Justice, the provisions of the PPP Regulation are underpinned by the precautionary principle and fit for purpose (C-616/17 Blaise and others). Glyphosate has been approved at EU level by the Commission following a thorough risk assessment and regulatory process. The precautionary principle was duly considered in the process leading to the renewal of Glyphosate and subsequent products authorisations/renewals. ECHA, EFSA and Member States authorities deemed Glyphosate to be neither carcinogenic, nor toxic for reproduction nor mutagenic.

12.     It is important to highlight that under the PPP Regulation, the European Commission has the competence to take emergency measures when an AS/product is likely to constitute a serious risk to human and animal health or the environment. Only in case of the Commission not taking action and when other specific conditions are met, a Member State may take interim protective measures to temporarily restrict/prohibit the use of a product/AS in its territory (Article 71 of the PPP Regulation). The Austrian Glyphosate Ban, de facto, permanently prohibits an active substance approved at EU level from the territory of a Member State. This measure is the sole responsibility of the Commission. Therefore, the Austrian Glyphosate Ban is also in breach of the EU emergency procedure (Article 69-71 of the PPP Regulation).

In conclusion, ECPA is of the opinion that the Austrian proposal is in breach of the Regulation (EC) No 1107/2009 and risks to undermine the entire legal framework for pesticides, as well as the European and National scientific and regulatory institutions who carry out related assessment.


es
  AEPLA on 30-07-2020
Klicken, um zu erweitern

 AEPLA, representa mayoritariamente en España al sector de empresas que desarrolla soluciones innovadoras y todo tipo de herramientas tecnológicas para la sanidad vegetal, basadas en la ciencia que permiten a los agricultores producir alimentos de calidad, en cantidad suficiente, seguros para la salud humana y respetando el medio ambiente. La innovación y uso adecuado de estos productos de sanidad vegetal en constante evolución, permiten esta producción de manera sostenible. El sector de la sanidad vegetal considera con mucho interés el actual procedimiento TRIS en relación a la prohibición austriaca del glifosato por el alcance que dicha prohibición podría tener en el desarrollo y futura aplicación del Reglamento (CE) 1107/2009. Por esta razón queremos aportar los siguientes comentarios:

El glifosato ha sido aprobado a nivel de la UE de acuerdo con el Reglamento (CE) 1107/2009. Los Estados Miembro no pueden restringir unilateralmente el uso de productos fitosanitarios, que contengan sustancias que hayan sido autorizadas a nivel de la UE, fuera de los procedimientos y criterios específicos establecidos en el Reglamento (CE) 1107/2009. Por consiguiente, Austria no puede establecer de forma unilateral una prohibición general fuera de los criterios y procedimientos establecidos en el Reglamento (CE) 1107/2009. Austria tampoco puede ignorar el Reglamento de Ejecución (UE) 2017/2324 de la Comisión que otorga la aprobación de la sustancia activa glifosato en toda la UE, incluida Austria. Por este motivo, cancelar los registros estaría en contradicción con el objetivo y finalidad del propio Reglamento.

No hay base científica para invocar el principio de precaución, al no haber aportado nuevos datos que invaliden la conclusión de que esta sustancia cumple con los criterios de aprobación conforme al Reglamento de Ejecución (UE) 2017/2324 de la Comisión. Tampoco hay evidencia científica nueva que pueda poner en duda la evaluación de riesgo del glifosato, que llevó a su renovación en diciembre de 2017, tras una evaluación exhaustiva, y que condujo al arriba mencionado Reglamento de Ejecución. Además, Austria no ha presentado ninguna consideración específicamente relacionada con este país que pudiera requerir, en el mismo, otras disposiciones más estrictas.

El foco en una categoría completa (de productos fitosanitarios) viola las normas relativas a la autorización individual de productos fitosanitarios que solo permiten la prohibición o retirada de la autorización de productos, si bien justificada y caso por caso (artículos 36 (3) y 44 (3) del Reglamento (CE) 1107/2009). Los Estados Miembro también pueden solicitar a la Comisión que revise la aprobación de una sustancia activa a la luz de los nuevos datos científicos y técnicos (artículo 21 del Reglamento), pero no puede prohibir arbitrariamente una categoría completa de productos fitosanitarios.

Además, la prohibición del glifosato austríaca debe considerarse una barrera comercial. La medida notificada a la Comisión por Austria, afectaría a la libre circulación de productos en el mercado interior de la UE (artículo 34 TFUE y considerando 9 del Reglamento (CE) 1107/2009).

Es importante destacar que, de conformidad con el Reglamento (CE) 1107/2009, la Comisión Europea tiene la competencia para tomar medidas de emergencia cuando una Sustancia Activa /producto fitosanitario pueda constituir un riesgo grave para la salud humana y animal o el medioambiente. Solo en caso de que la Comisión no tome medidas y cuando se cumplan otras condiciones específicas, un Estado Miembro puede tomar medidas provisionales de protección para restringir o prohibir temporalmente el uso de un producto fitosanitario en su territorio (artículo 71 del Reglamento). La prohibición austriaca del glifosato, de facto, prohíbe permanentemente una Sustancia Activa aprobada a nivel de la UE desde el territorio de un Estado Miembro. Esta medida es responsabilidad exclusiva de la Comisión. Por lo tanto, la prohibición austriaca del glifosato infringe el procedimiento de emergencia de la UE (artículos 69-71 del Reglamento).

En conclusión, AEPLA considera que la propuesta austriaca infringe el Reglamento (CE) 1107/2009 y corre el riesgo de socavar todo el marco legal vigente para los Productos Fitosanitarios, así como el trabajo de las instituciones científicas y reguladoras, europeas y nacionales, que llevan a cabo la evaluación y autorización de productos fitosanitarios.


en
  Copa and Cogeca on 23-07-2020
Klicken, um zu erweitern

Austrian national ban on glyphosate might not be in line with EU law

A motion for a blanket ban was adopted on 2 July 2019 by the Austrian Parliament. On the basis of the precautionary principle, this ban is supposed to prohibit the placing on the market of plant protection products containing glyphosate in Austria. 

The European Commission stated in its comments of 29 November 2019 (C(2019) 8774 final) that "... any technical regulation at a draft stage, i.e. before its 'adoption', must be notified without delay”. In a resolution of the National Council of 11 December 2019 (4/E XXVII.GP), several parliamentary groups made a renewed attempt to ban glyphosate in Austria in general. On 19 May 2020, the notification procedure in question was initiated on behalf of the President of the National Council.

From Copa and Cogeca we want to keep the same line we defended when this case arose during the second half of the last year. As there are currently no effective and safe alternatives available on the market, we are very worried about the consequences of such a ban and the possible impacts on the agricultural productivity and sustainability in Austria and the other EU Member States. 

Taking into account current EU legislation[1], as well as various reports and statements from the European Commission, it seems that the above-mentioned initiative of the Austrian authorities might not be inline with EU law. We would therefore highly appreciate it if the European Commission could clarify the current situation in Austria and react accordingly.

We would like to draw your attention to the national feasibility study on withdrawal of glyphosate in Austria[2], which showed that a national ban on plant protection products (PPPs) containing glyphosate would constitute a breach of EU law and as such contradict the approval of the active substance glyphosate at the EU level.

Similarly, when it comes to the rules under Regulation 1107/2009 and the application of the precautionary principle, sufficient scientific evidence should also be provided and mutual recognition principles should be respected. As far as we are aware, the Austrian authorities did not send any background documents to the European Commission in order to justify the decision to ban glyphosate in these terms.[3] A blanket ban outside the legal framework would not be in line with EU law.

Considering this Copa and Cogeca believe that it would create a very dangerous precedent if the approval of active substances were to be left at the mercy of political whim instead of based on scientific evidence.

We therefore fully support the Austrian Chamber of Agriculture’s appeal against a national ban of glyphosate in Austria (or in any other susceptible Member States).

Yours sincerely,

 Pekka Pesonen

Secretary General of Copa and Cogeca



[1] Regulation 1107/2009 concerning the placing of plant protection products on the market

   Directive 2009/128 on Sustainable Use of Pesticides

   Directive 2015/1535 laying down a procedure for the provision of information in the field of technical regulations and of rules on Information Society Services.

[3] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009R1107&qid=1566464250792&from=EN

[4] Contribution from LKÖ on the TRIS database regarding Federal Act amending the 2011 Plant Protection Products Act: https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2019&num=419 

 


de
  FCIO on 20-07-2020
Klicken, um zu erweitern

FCIO-Stellungnahme zum EU-Notifikationsverfahren (2020/308/AT)

Der Fachverband der chemischen Industrie Österreichs lehnt den vorliegenden Notifikationsentwurf aus nachstehenden Gründen ab:

Generelles Glyphosat-Verbot widerspricht EU-Recht

Der Einsatz von Glyphosat ist auf Grundlage der Bestimmungen der Verordnung über die Zulassung von Wirkstoffen und das Inverkehrbringen von Pflanzenschutzmitteln ((EG) 1107/2009) rechtmäßig. Nach einer eingehenden wissenschaftlichen Bewertung hat die Europäische Kommission die Zulassung von Glyphosat verlängert ((EU) 2017/2324).

Ein willkürliches und einseitiges Verbot in einem Mitgliedstaat verstößt zudem gegen die Zielsetzung der Verordnung (EG) 1107/2009. Eines der Ziele ist es, den freien Verkehr die Verfügbarkeit von Pflanzenschutzmitteln in den EU-Mitgliedstaaten zu gewährleisten. Ein nationales Verbot von Glyphosat würde den freien Verkehr von rechtmäßig genehmigten Produkten beeinträchtigten und den EU-Binnenmarkt verzerren.

Ein Totalverbot würde neue Erkenntnisse voraussetzen, die ein hohes Risiko belegen und zum Zeitpunkt der Zulassung nicht bekannt waren. Derartige Studien wurden jedoch nicht vorgelegt. Aus diesem Grund wurde auch bereits der Antrag des Bundeslands Kärnten für ein Totalverbot von Glyphosat (2017/580/A) von der Europäischen Kommission abgelehnt.

Bereits 2019 hat Kommissar Vytenis Andriukaitis in einer parlamentarischen Anfragebeantwortung (P-002153/2019) festgehalten hat, dass „ein generelles Verbot dem EU-Recht zuwiderlaufen würde“ (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-9-2019-002153_DE.htm).

Wirkstoffe sind wichtige Substanzen für landwirtschaftliche Kulturen, um diese vor Krankheiten, Schädlingen sowie Unkraut zu schützen. Eine Entscheidung über einen Wirkstoff muss daher sachlich auf Basis von Fakten und Rechtsgrundlagen getroffen werden. Die unsachliche und populistische Diskussion um Glyphosat schadet dem Landwirtschafts-, Wirtschafts-, Forschungs- und Wissenschaftsstandort Europa sowie dem Ansehen der EU-Behörden.

Verstoß gegen die Warenverkehrsfreiheit der EU

Der Grundsatz des freien Warenverkehrs gemäß Artikel 34 bis 36 AEUV ist eine wesentliche Grundlage der EU. Aufgrund der Warenverkehrsfreiheit sind den Mitgliedstaaten Gesetze und Maßnahmen, die den Handel mit Waren aus anderen Mitgliedstaaten beeinträchtigen, untersagt. Dieses Verbot umfasst Marktzugangsbeschränkungen sowie sonstige Handelshemmnisse. Das einzelstaatliche Verbot des Inverkehrbringens von Glyphosat würde diesem Grundsatz widersprechen.

Studien belegen Sicherheit von Glyphosat

Zahlreiche Hersteller von Glyphosat haben eine Vielzahl generationenübergreifender Studien durchgeführt. Diese Studien haben keine Hinweise darauf ergeben, dass Glyphosat reproduktions- oder entwicklungsbedingte Auswirkungen hat. Es besteht in der seriösen Wissenschaft und auf Basis von 3.300 Studien Konsens zur Sicherheit von Glyphosat bei sachgemäßem Einsatz. Dieser Konsens wird von zahlreichen Gesundheitsbehörden weltweit bestätigt.

Dazu gehören:

  • die Europäische Lebensmittelsicherheitsbehörde (EFSA) sowie zahlreiche Expertinnen und Experten der Risikobewertungsbehörden der EU-Mitgliedstaaten
  • die US-amerikanische Umweltbehörde EPA
  • die kanadische Bewertungsbehörde Pest Management Regulatory Agency (PMRA)
  • die australische Bewertungsbehörde Australian Pesticides and Veterinary Medicines Authority (APVMA)
  • die japanische Food Safety Commission
  • die neuseeländische EPA
  • das Joint FAO/WHO Meeting on Pesticide Residues (JMPR)
  • das Deutsche Bundesinstitut für Risikobewertung (BfR) und
  • die Europäische Chemikalienagentur (ECHA)

Glyphosat wichtig für Landwirtschaft und Umwelt

Die im Vorfeld der politischen Diskussion beauftragte „Nationale Machbarkeitsstudie zum Glyphosatausstieg“ der Universität für Bodenkultur zeigt Nachstehendes auf (https://www.ages.at/service/service-presse/pressemeldungen/verbraucherinnen-information-zu-glyphosat/):

Im Ackerbau gibt es keine alternativen Herbizide mit vergleichbarer Wirkungsbreite. Als Alternative können selektive Herbizide und eine mehrmalige, intensivere mechanische Bodenbearbeitung eingesetzt werden. In der Praxis führt dies zu einem erhöhten Aufwand. Darüber hinaus spielt der Wirkstoff für den Erosionsschutz eine zentrale Rolle. Bodenschonende Verfahren der Mulch- und Direktsaat sind im konventionellen Landbau bereits gut etabliert und werden auch im Agrarumweltprogramm ÖPUL berücksichtigt. Die Verfügbarkeit von glyphosathaltigen Pflanzenschutzmitteln stellt für die Landwirtinnen und Landwirte eine wesentliche Voraussetzung für die Umsetzung dieser Verfahren dar.

Ebenso gibt es im Wein- und Obstbau keine alternativen Herbizide, die über eine gleiche breite Wirkung gegenüber Unkräutern verfügen. Thermische Unkrautbekämpfung und das Abdecken des Bodens sind in der Praxis schwierig umsetzbar. Es werden aber bereits häufig mechanische Verfahren eingesetzt. In der Reihe führen diese zu einer höheren Anzahl an Arbeitsgängen, zu höheren Kosten und gehen mit negativen Auswirkungen wie z.B. Stammverletzungen oder stärkerer Bodenerosion einher. In nicht traktorgängigen Terrassenanlagen im Weinbau lassen sich mechanischen Verfahren zudem technisch kaum realisieren.

Nicht zuletzt kommt die Studie ebenso zu dem Ergebnis, dass ein nationales Totalverbot von glyphosathaltigen Pflanzenschutzmitteln unionsrechtswidrig wäre und der Genehmigung des Wirkstoffs Glyphosat auf EU-Ebene widersprechen würde.

 

 

 


de
  Landwirtschaftskammer Österreich on 09-07-2020
Klicken, um zu erweitern

 

 

 

 

 

 

 

 

Präsidentenkonferenz der Landwirtschaftskammern Österreichs

 

Schauflergasse 6

1015 Wien

Tel. 01/53441-0

Fax: 01/53441-8519

www.lk-oe.at

office@lk-oe.at

 

Ing Mag Andreas Graf

DW: 8593

a.graf@lk-oe.at

GZ: --/--

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

An die

Europäische Kommission

Generaldirektion Binnenmarkt, Industrie, Unternehmertum und KMU

 

B-1049 Brüssel

Per eMail an: grow-dir2015-1535-central@ec.europa.eu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                         Wien, 09. Juli 2020

 

 

 

Notifizierungsnummer 2020/308/A; Stellungnahme

 

 

 

Die Landwirtschaftskammer Österreich nimmt zu dem im Betreff genannten Thema wie folgt Stellung:

 

 

 

Bereits im Jahre 2013 wurde in Österreich eine intensive Diskussion über die Verwendung des Pflanzenschutzwirkstoffes Glyphosat geführt. Seit damals ist die die sogenannte „Sikkation“, also die mit Glyphosat beschleunigte Abreife von bestimmten Ackerkulturen verboten. Diese Maßnahme wurde nach Abwägung der Vor- und Nachteile in einem intensiv geführten Prozess gesetzt und war im Sinne der Verhältnismäßigkeit für die betroffenen Wirtschaftskreise verpflichtend umzusetzen, aber im Endeffekt auch umsetzbar.

 

 

 

Das österreichische Parlament hat am 28.08.2019 im sogenannten „freien Spiel der Kräfte“ vor den vorgezogenen Nationalratswahlen, die am 29.09.2019 stattgefunden haben ein wesentlich weitergehendes „Bundesgesetz, mit dem das Pflanzenschutzmittelgesetz 2011 geändert wird“ ohne übliche begleitende Bewertung und Folgenabschätzung beschlossen und in weiterer Folge zur Notifizierung der Europäischen Kommission vorgelegt.

 

Mit dem am 31.07.2019 im Bundesgesetzblatt kundgemachten und unter 2019/419/A notifizierten Gesetz sollte „das Inverkehrbringen von Pflanzenschutzmitteln mit dem Wirkstoff Glyphosat im Sinne des Vorsorgeprinzips verboten“ werden. Die Europäische Kommission teilte in ihren Bemerkungen vom 29.11.2019 (C(2019) 8774 final) mit, dass „… jede technische Vorschrift in einer Entwurfsphase, d. h. vor ihrer ‚Annahme, unverzüglich mit[zu]teilen“ sind. Aufschiebende Klauseln, die eine Bedingung für das Inkrafttreten sind, verstoßen gegen die Richtlinie (EU) 2015/1535, sind unrechtmäßig und dürfen nicht gefördert werden.

 

Das besagte Gesetz wurde daher wegen eines Formalfehlers nicht in Kraft gesetzt.

 

 

 

Mit Entschließung des Nationalrats vom 11.12.2019 (4/E XXVII.GP) wurde von mehreren Parlamentsfraktionen ein erneuter Versuch unternommen, Glyphosat in Österreich generell zu verbieten. Der Entschließungsantrag richtete sich jedoch an die „Beamtenregierung Bierlein“, die mit 07.01.2020 aus dem Amt geschieden ist, damit ist auch die Entschließung gegenstandslos geworden. Ein parallel zum Entschließungsantrag eingebrachter Abänderungsantrag (167/A XXVII. GP) wurde am 11.12.2019 einem Ausschuss zugewiesen und bis dato keiner weiteren parlamentarischen Behandlung unterzogen. Am 19.05.2020 wurde im Auftrag des Präsidenten des Nationalrates das gegenständliche Notifizierungsverfahren eingeleitet.

 

 

 

Die grundlegenden Bedenken der Landwirtschaftskammer Österreich zum generellen Verbot von Glyphosat bleiben jedoch aufrecht!

 

 

 

Die Landwirtschaftskammer Österreich weist darauf hin, dass mit Durchführungsverordnung (EU) 2017/2324 der Kommission vom 12. Dezember 2017 zur Erneuerung der Genehmigung des Wirkstoffs Glyphosat gemäß der Verordnung (EG) Nr 1107/2009 des Europäischen Parlaments und des Rates über das Inverkehrbringen von Pflanzenschutzmitteln und zur Änderung des Anhangs der Durchführungsverordnung (EU) Nr 540/2011 der Kommission der Wirkstoff Glyphosat in der Europäischen Kommission eine aufrechte Zulassung hat und somit in der gesamten Europäischen Union verwendet werden kann.

 

Im Rahmen der Wirkstoffzulassung gem Verordnung (EG) Nr 1107/2009 wird auch das Vorsorgeprinzip mitgeprüft und die einzelnen Mitgliedstaaten können im Zuge dessen ihre Meinung dazu abgeben. Österreich hat im Zuge der Wirkstoffzulassung keine neuen Erkenntnisse vorgebracht, die gegen eine Zulassung gesprochen hätten (siehe dazu auch EuGH C-616/17). Insofern ist ein nationales Verbot eines Wirkstoffes, der in der EU eine aufrechte Zulassung hat, aus Sicht der Landwirtschaftskammer Österreich EU-rechtswidrig.

 

Dies wurde auch in einer Studie von Univ-Prof Dr Walter Obwexer (Universität Innsbruck) aus 2017 bestätigt[1]. Er führt dazu aus, dass „... Ein Verbot des Inverkehrbringens derartiger [Anm: glyphosathältiger] Pflanzenschutzmittel („Totalverbot“) mit dem geltenden Unionsrecht jedoch nicht vereinbar [ist]. Daher kann der Bund unionskonform kein derartiges Verbot erlassen.“

 

 

 

Wie auch schon zur Notifizierung 2019/419/A festgestellt, wurden in der parlamentarischen Debatte vor Beschlussfassung des nationalen Totalverbots (https://www.parlament.gv.at/PAKT/PR/JAHR_2019/PK0767/index.shtml) keine weiteren fachlichen Argumente zur Diskussion im Parlament zur Verfügung gestellt oder im Sinne des Vorsichtsprinzips konkretisiert, die einen zusätzlichen sachlichen Rechtfertigungsgrund darstellen würden.

 

 

 

Auch die im Vorfeld der politischen Diskussion beauftragte Studie der Universität für Bodenkultur (BOKU 2019) [2] kommt zu diesem recht eindeutigen Ergebnis (siehe Seite 220, 14.6): „Die vorliegende Studie bestätigt, dass ein nationales Totalverbot von glyphosathaltigen Pflanzenschutzmitteln unionsrechtswidrig wäre.“

 

In dieser Studie (BOKU 2019) werden unter anderem auch die wirtschaftlichen Auswirkungen eines Glyphosat-Verbotes betrachtet, vor allem vor dem Hintergrund, dass es keinen adäquaten alternativen Wirkstoff für die vielfältigen Einsatzmöglichkeiten gibt. (siehe dazu auch https://www.ages.at/service/service-presse/pressemeldungen/verbraucherinnen-information-zu-glyphosat/).

 

 

 

Die Landwirtschaftskammer Österreich möchte auch auf die Notifizierung 2017/580/A hinweisen, mit der das Bundesland Kärnten ein Verbot des Wirkstoffes Glyphosat vorsehen wollte. Die Europäische Kommission hat diesem generellen Verbot widersprochen und Kärnten musste den Gesetzesvorschlag zurückziehen und an das geltende EU-Recht anpassen.

 

 

 

In den Erläuterungen zum Entwurf eines Gesetzes, mit dem das Kärntner Landes-Pflanzenschutzmittelgesetz geändert wird dazu ausgeführt:

 

 

 

„Am 08.12.2017 wurde im RVI-Ausschuss des Kärntner Landtages ein Antrag eingebracht mit welchem ein kärntenweites Glyphosatverbot erlassen werden soll. Die europäische Kommission hat hierzu im Notifizierungsverfahren (2017/0580/A) folgendes mitgeteilt:

 

 

 

Unabhängig von den Ergebnissen, die aus der spezifischen Bewertung jedes einzelnen Antrags auf Zulassung bzw. Erneuerung der Zulassung hervorgehen, scheint ein vollständiges Verbot von Pflanzenschutzmitteln mit Glyphosat gemäß Artikel I des notifizierten Entwurfs Anlass zu ernsthaften Bedenken in Bezug auf die grundlegenden Vorschriften über die Zulassung von Pflanzenschutzmitteln und ihre Erneuerung in den Artikeln 29 bis 46 der Verordnung (EG) Nr. 1107/2009 zu geben.“

 

„Angesichts der vorliegenden Informationen ist die Kommission der Auffassung, dass die Mitgliedstaaten sich nicht auf das der Verordnung zugrunde liegende Vorsorgeprinzip berufen können, um damit die Nicht-Durchführung dieser individuellen Bewertungen zu begründen.“

 

„Überdies scheint der notifizierte Entwurf in bestehende gültige Zulassungen einzugreifen, die von den österreichischen Behörden gemäß Artikel 29 der Verordnung (EG) Nr. 1107/2009 erteilt wurden. Zulassungen für Mittel mit Glyphosat wurden in Österreich gemäß Artikel 29 erteilt, und die Dauer dieser Zulassungen wurde nach Artikel 32 festgelegt.“

 

„In Anbetracht der obigen Ausführungen möchte die Kommission die österreichischen Behörden darauf aufmerksam machen, dass der notifizierte Entwurf den in der EU für die Genehmigung von Wirkstoffen und die Zulassung von Pflanzenschutzmitteln bestehenden Rahmen in gebührender Weise berücksichtigen sollte.“

 

Auf Grund der Mitteilung steht fest, dass die Europäische Kommission ein absolutes Verbot als unzulässig sieht, jedoch Änderungen im K-LPG, welche die Verwendung in einem Maß beschränkt, das das gültige Inverkehrbringen gemäß den nationalen Regelungen in Umsetzung des Unionsrechtes (Artikel 29 der Verordnung (EG) Nr. 1107/2009) gewährleistet, möglich wäre.“

 

 

 

Wie schon 2019 erwähnt, gibt es weder besondere neue Erkenntnisse den Wirkstoff Glyphosat betreffend, die österreichische Beschlusslage berücksichtigt keine handelspolitischen Fragestellungen, die jedoch relevant werden können und auch den Binnenmarkt betreffen, noch sind spezifische Herausforderungen auf der nationalen Ebene in angemessener Weise adressiert.

 

Diese sind insbesondere:

 

  • Boden- und Erosionsschutz und Alternativen im Bereich der Mulch- oder Direktsaat

  • Bandspritzung (Obstbau, Weinbau, …)

  • Bekämpfung von Neophyten (Ambrosia, …)

  • Verkehrsbegleitflächen (Bahn, Straße, …), wo im öffentlichen Interesse die Bekämpfung von Bewuchs notwendig ist.

     

    Weiters wird hingewiesen, dass auch Kommissar Vytenis Andriukaitis in einer parlamentarischen Anfragebeantwortung (P-002153/2019) [3] festgehalten hat, dass „ein generelles Verbot […] dem EU-Recht zuwiderlaufen würde“.

     

    Ebenso bestätigte Kommissarin Stella Kyriakides in einer parlamentarischen Anfragebeantwortung (P-003747/2019), dass „… dass ein generelles Verbot eines Wirkstoffs außerhalb der Verordnung über Pflanzenschutzmittel [Verordnung (EU) Nr 1107/2009] Bedenken hinsichtlich der grundlegenden Bedingungen für die Zulassung und die Erneuerung der Zulassung von Pflanzenschutzmitteln gemäß den Artikeln 29-46 aufwirft. Die Mitgliedstaaten müssen jedes neue Pflanzenschutzmittel bewerten und seine Zulassung entsprechend genehmigen oder ablehnen bzw. eine bestehende Zulassung erneuern, ändern oder aufheben. Das Verbot könnte gültige Zulassungen für Pflanzenschutzmittel mit dem Wirkstoff Glyphosat beeinträchtigen, mit denen den Zulassungsinhabern individuelle Rechte verliehen werden. Darüber hinaus enthält die EU-Verordnung über Pflanzenschutzmittel eine Reihe von Rechtsinstrumenten, mit denen die Mitgliedstaaten den Einsatz von Pflanzenschutzmitteln mit einem bestimmten Wirkstoff unter bestimmten Bedingungen (z. B. gemäß Artikel 21 (vorzeitige Überprüfung einer Genehmigung) oder den Artikeln 69-71 (Notfallmaßnahmen)) in ihrem Hoheitsgebiet verhindern oder einschränken können, wenn echte Bedenken hinsichtlich des Wirkstoffs bestehen.“

     

     

 

 

 

Die Landwirtschaftskammer Österreich fordert daher, die vorliegenden Notifizierung wegen grober Verstöße gegen EU-Recht abzulehnen und zurückzuweisen!

 

 

 

 

 

Mit freundlichen Grüßen

 

 

 

 

 

 

 

Josef Moosbrugger                                                              Ferdinand Lembacher

 

Präsident der                                                                       Generalsekretär der

 

Landwirtschaftskammer Österreich                                    Landwirtschaftskammer Österreich

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



[1] Obwexer, Stellungnahme: Unionsrechtliche Rahmenbedingungen betreffend Zulassungs- und Anwendungsbeschränkungen für Pflanzenschutzmittel mit dem Wirkstoff Glyphosat (2017) abrufbar unter: https://www.bmnt.gv.at/dam/jcr:38ef04e0-5212-406e-a8e7-c4d21998d1ed/Stellungnahme%20Oberwexer_Unionsrechtliche%20Rahmenbedingungen%20betreffend%20Zulassungs-%20und%20Anwendungsbeschr%C3%A4nkungen.pdf

 

[2] Steinkellner et al, Nationale Machbarkeitsstudie zum Glyphosatausstieg, Endbericht zum Forschungsprojekt Nummer 101347 (BOKU 2019); abrufbar unter: https://www.bmnt.gv.at/dam/jcr:acbc2379-c87b-4448-81e3-e70fe73fe0e2/Endbericht_Glyphosat_Forschungsprojekt_Nr_101347_08_2019_b.pdf

 

 


en
  Bayer on 21-06-2020
Klicken, um zu erweitern

 

  1. The Austrian National Council has decided that the Austrian “The 2011 Plant Protection Products Act, [Federal Law Gazette I No 10/2011, as amended by the Federal Act published in Federal Law Gazette I No 79/2019], is amended as follows: 1. § 17(5) is deleted. 2. § 18(10) reads as follows:

 


‘(10) The placing on the market of plant protection products containing the active substance glyphosate is prohibited in accordance with the precautionary principle.’

 

 

 

(hereinafter referred to as the “Austrian Glyphosate Ban”)

 

 

 

  1. The Austrian Glyphosate Ban is a technical regulation under Technical Standards Directive (EU) 2015/1535 laying down a procedure for the provision of information in the field of technical regulations (the “Technical Regulation”). Accordingly, it has been notified under NOTIFICATION NUMBER: 2020/308/A (AUSTRIA) under the so-called EU TRIS procedure.

 

 

 

  1. Bayer is a global enterprise with core competencies in the life science fields of health care and nutrition. Its products and services are designed to benefit people by supporting efforts to overcome the major challenges presented by a growing and aging world population. Bayer manufactures and markets glyphosate-based herbicides in the EU and other countries of the world.

 


EU Internal Market

 

 

 

  1. Bayer would like to comment that the Austrian Glyphosate Ban will create obstacles to the free movement of goods within the internal EU market and violates Art. 34 TFEU, REGULATION (EC) No 1107/2009 as well as the COMMISSION IMPLEMENTING REGULATION (EU) 2017/2324:

 

 

 

    1. As the Austrian Glyphosate Ban prohibits the placing on the market of plant protection products containing the active substance glyphosate in the entire member state Austria, it obviously prevents any export of glyphosate containing plant protection products to Austria from other EU member states for the purpose of placing them on the market in Austria. This is a severe prevention of any movement of such goods in the European domestic market.

    2. The Austrian Glyphosate Ban is incompatible with Article 34 TFEU, which prohibits ‘[q]uantitative restrictions on imports and all measures having equivalent effect’. The Austrian Glyphosate Ban constitutes such a measure having an equivalent effect to a quantitative restriction, essentially because it sets out a general prohibition on the use of plant protection products containing certain substances that have been approved at EU level and prevents the marketing of numerous plant protection products that have been lawfully manufactured and marketed in other Member States (pursuant to marketing authorizations lawfully granted under REGULATION (EC) No 1107/2009).

    3. The Austrian Glyphosate Ban cannot be justified under Article 36 TFEU as being necessary to ensure the protection of animal and human health. It is settled case law that where EU legislation provides for the harmonization of the measures necessary to ensure the protection of animal and human health and establishes procedures at EU (and national) level(s) to check that they are observed, recourse to Article 36 TFEU is no longer justified and the appropriate checks must be carried out and the measures of protection adopted within the framework outlined by the harmonizing legislation.

    4. The harmonized legislation provides for possibilities for Member States to have the approval of active substances reviewed by the Commission and to withdraw authorisations for placing plant protection products on the market, respectively. Neither has Austria taken the necessary procedural steps for these measures, nor are their conditions met. Since the Austrian Glyphosate Ban specifically targets products containing the active substance glyphosate, Austria could have requested that the Commission reviews the approval of glyphosate “in the light of new scientific and technical knowledge and monitoring data” (Art. 21(1) REGULATION (EC) No 1107/2009). However, Austria has not invoked any new scientific data, nor requested that the Commission reviews the approval of glyphosate. Rather, Austria has taken unilateral measures.

    5. Apart from the fact that Austria did not take the measures provided for in REGULATION (EC) No 1107/2009, the prerequisites for the introduction of (stricter) national provisions after the adoption of a harmonisation measure under primary law (Art. 114(5) TFEU) are not met either. In particular, there is no new scientific evidence that may call the risk assessment into question that has been carried out by the competent authorities. Moreover, Austria has not put forward any considerations specifically related to Austria that may require (stricter) national provisions.     

    6. Due to the lack of new scientific data that might justify national measures, there is no basis for invoking the precautionary principle either. Irrespective of whether the precautionary principle can at all be invoked by a Member State for the purpose of prohibiting plant protection products solely based on the fact that they contain a particular active substance that has been validly approved at EU level according to REGULATION (EC) No 1107/2009, the precautionary principle would only apply if there were new data invalidating the (earlier) conclusion that that substance satisfies the approval criteria. This requirement is not met.

    7. Yet, the Austrian Glyphosate Ban prohibits the marketing of plant protection products which composition – active substances – has been validly approved at EU level according to REGULATION (EC) No 1107/2009, and without even having invoked any particular emergency situation. Member States cannot unilaterally restrict the use of plant protection products containing substances that have been authorized at EU level outside the specific procedures and criteria set out in REGULATION (EC) No 1107/2009.  Therefore, it was not open to Austria to unilaterally set out a general ban outside the substantive criteria and procedures set out in REGULATION (EC) No 1107/2009 and ignoring the COMMISSION IMPLEMENTING REGULATION (EU) 2017/2324 granting approval for the active substance glyphosate within the entire EU including Austria.

  1. While the Austrian Glyphosate Ban is unrelated to the science-based evaluations that are ongoing as part of the marketing authorization renewal process for glyphosate in the EU, this decision could still undermine the re-registration process, as it would not only disregard the current approval of glyphosate, which is valid until December 2022, but also the outcome of the science-based assessment by the Assessment Group on Glyphosate (AGG) as part of peer-review process overseen by the European Food Safety Authority (EFSA). The AGG is made up of the competent regulatory authorities from France (ANSES), Hungary (NÉBIH), the Netherlands (CTGB) and Sweden (KEMI).

 

 

 

Safety

 

 

 

  1. The safety of our products is our top priority at Bayer. Our business depends on our customers being able to safely use our products, and we take any questions about the safety of our products very seriously.

 

 

 

  1. With this contribution we would like to highlight that for more than 40 years, farmers – as well as governments, professional operators such as industrial vegetation management (e.g., supporting safety on roads and railways) and other users – have depended on glyphosate as an efficient and cost-effective tool that can be used safely to control weeds. Glyphosate-based herbicides help farmers deliver crops to markets while promoting sustainable agriculture by reducing soil tillage, soil erosion and carbon emissions as part of an integrated weed management system. https://www.bayer.com/en/about-glyphosate-based-herbicides-and-their-role-in-agriculture.aspx

 

 

 

  1. Glyphosate-based products have been used safely and successfully in Europe for decades. Leading health regulators in Europe, the United States, Germany, Canada, Australia, Korea, New Zealand, Japan, and elsewhere around the world continue to conclude that glyphosate-based products are safe when used as directed. Glyphosate herbicides are among the most thoroughly studied products of their kind. For more information visit www.glyphosate.eu/useful-information/safety/

 

 

 

Biodiversity

 

 

 

  1. Bayer recognises the importance of biodiversity protection as prescribed in European legislation. As the use of glyphosate has increased over time, its positive environmental impact and sustainability has been widely acknowledged by farmers and other agricultural experts.

 

 

 

  1. When used in Integrated Weed Management (IWM) programs, glyphosate helps protect wildlife habitats and offset carbon emissions. Glyphosate is uniquely suited to IWM, and helps to minimise tillage farming practices, reduce greenhouse gas emissions, preserve more land for native habitats, and provide enough food to meet the needs of a growing population worldwide. Beyond the farm, glyphosate is key to ensuring the safety of roadsides, railways and utility corridors in Europe by controlling invasive or noxious weeds and brush. For more information visit  https://www.glyphosate.eu/useful-information/environment-biodiversity/

 

 


Dear Sir or Madam,

Thank you for sharing your views in the context of notification 2020/308/A (‘Federal Act amending the 2011 Plant Protection Products Act’). Your comments were forwarded to the Commission departments in charge of assessing that notification.

Your views were important for the Commission and the Member States to decide whether preparing any reaction in the context of this notification.

You will find further information on the notification at issue at the webpage https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=308. Please note you will not receive any further feedback concerning the merits of your contribution.

Yours sincerely,
TRIS Team