Statistici privind societatea și economia digitală – gospodării și persoane


Date extrase în iunie 2019.

Următoarea actualizare a articolului: ianuarie 2021.

Versiunea în limba engleză este mai recentă.

Principalele puncte

Până în 2018, ponderea gospodăriilor din UE-28 cu acces la internet a crescut la 89 %, fiind cu aproximativ 29 de puncte procentuale mai mare decât în 2008.

Accesul la internet în bandă largă a fost utilizat de 86 % dintre gospodării în UE-28 în 2018, cu 38 de puncte procentuale mai mult decât în 2008 (48 %).

Proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au comandat sau au achiziționat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale a fost de 60 % în 2018.

Accesul la internet al gospodăriilor, 2013 și 2018


Acest articol prezintă date statistice recente privind diverse aspecte ale information society (societății informaționale) (în limba engleză) din Uniunea Europeană (UE), cu accent pe disponibilitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și pe utilizarea acestora de către persoane și în cadrul gospodăriilor.

Tehnologiile informației și comunicațiilor influențează viața de zi cu zi a oamenilor în diverse moduri, atât la locul de muncă, cât și acasă, de exemplu, în cazul comunicării sau al achiziției de produse sau servicii online. Politicile UE variază de la reglementarea unor sectoare întregi, cum ar fi comerțul electronic, până la încercarea de a proteja viața privată a persoanelor. Dezvoltarea societății informaționale este, prin urmare, considerată de mulți ca fiind esențială pentru asigurarea condițiilor necesare pentru promovarea unei economii moderne și competitive.

Articol complet

Accesul la internet

Tehnologiile informației și comunicațiilor au devenit accesibile publicului larg atât în ceea ce privește accesul, cât și costul acestora. Un prag a fost depășit în 2007, când majoritatea (55 %) gospodăriilor din UE-28 aveau acces la internet. Acest procent a continuat să crească, depășind trei sferturi în 2012 și patru cincimi în 2014. Până în 2018, ponderea gospodăriilor din UE-28 cu acces la internet a crescut la 89 %, cu aproximativ 29 de puncte procentuale mai mare decât în 2008.

Accesul la internet în bandă largă, generalizat și la prețuri accesibile, este unul dintre mijloacele de promovare a unei societăți bazate pe cunoaștere și informate. Banda largă a reprezentat, de departe, cea mai răspândită formă de acces la internet în toate statele membre ale UE: aceasta a fost utilizată de 86 % din gospodăriile din UE-28 în 2018, cu 38 de puncte procentuale mai mult față de cota înregistrată în 2008 (48 %) – a se vedea figura 1.

Figura 1: Accesul la internet și la conexiunile internet în bandă largă al gospodăriilor, UE-28, 2008-2018
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h) și (isoc_ci_it_h)


Cel mai ridicat procent (98 %) al gospodăriilor cu acces la internet în 2018 a fost înregistrat în Țările de Jos (a se vedea figura 2), iar Regatul Unit, Germania, Finlanda, Danemarca, Luxemburg și Suedia au raportat, de asemenea, că peste 9 din 10 gospodării aveau acces la internet. Cel mai scăzut procent privind accesul la internet din statele membre ale UE a fost observat în Bulgaria (72 %). Cu toate acestea, Bulgaria – împreună cu România, Cipru, Grecia, Portugalia și Croația – au înregistrat o expansiune rapidă a procentului de gospodării care au acces la internet, cu o creștere de 17-23 de puncte procentuale între 2013 și 2018. În mod deloc surprinzător, a fost înregistrată o relativă stabilitate în mai multe state membre în care accesul gospodăriilor la internet se afla deja aproape de saturație în 2013, cum ar fi Țările de Jos și Danemarca; acest lucru a fost valabil și pentru Islanda și Norvegia.

Figura 2: Accesul la internet al gospodăriilor, 2013 și 2018
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h)


Figura 3 arată că există, într-o anumită măsură, o diferență între mediul urban și cel rural în UE-28 în ceea ce privește accesul la internet. În timp ce gospodăriile din orașele mari, precum și din orașele mici și suburbii, prezintă procente relativ ridicate în ceea ce privește accesul – 91 % în orașele mari și 89 % în orașele mici și suburbii – accesul la internet a fost relativ mai scăzut în zonele rurale (85 %). În 23 de state membre ale UE, procentul gospodăriilor din zonele rurale cu acces la internet a fost mai scăzut decât procentele echivalente de gospodării din orașele mari sau din orașele mici și suburbii. Diferența dintre zonele rurale și celelalte două tipuri de zone a fost evidentă în special în Grecia, Portugalia, Bulgaria și România, fiecare dintre acestea având un nivel total de acces la internet mai scăzut decât media UE-28. În Estonia, Austria și Italia, deși accesul la internet a fost mai ridicat în orașele mari, nu au existat diferențe în ceea ce privește procentul gospodăriilor cu acces la internet între orașele mici și suburbii, pe de-o parte, și zonele rurale, pe de altă parte. În Țările de Jos, procentul de gospodării cu acces la internet a fost identic între cele trei grade de urbanizare, iar pentru Regatul Unit a fost aproape identic (fiind mai mic cu un punct procentual în zonele rurale). În Belgia și Slovenia, orașele mici și suburbiile au înregistrat cel mai ridicat nivel de acces la internet, în timp ce procentul gospodăriilor din orașele mari a fost identic cu cel din zonele rurale. Alte excepții au fost Franța și Luxemburg, unde cel mai ridicat nivel de acces la internet a fost înregistrat în orașele mari, dar cel mai scăzut a fost înregistrat în orașele mici și suburbii (iar nu în zonele rurale).

Figura 3: Accesul la internet al gospodăriilor în funcție de gradul de urbanizare, 2018
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h)

Utilizarea internetului

La începutul anului 2018, peste patru cincimi (85 %) dintre toate persoanele din UE-28, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, au utilizat internetul (cel puțin o dată pe parcursul unei perioade de trei luni anterioare datei anchetei). Cel puțin 9 din 10 persoane din Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos, Regatul Unit, Finlanda, Germania și Suedia au utilizat internetul în cursul celor trei luni anterioare anchetei. Prin comparație, puțin sub trei sferturi din toate persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul in Italia (74 %), Grecia (72 %) și România (71 %), cea mai scăzută cotă fiind înregistrată în Bulgaria (65 %).

Procentul de populație din UE-28 care nu utilizase niciodată internetul a fost de 11 % în 2018 (cu două puncte procentuale mai puțin decât în anul precedent), această cotă scăzând la o treime din nivelul înregistrat în 2008 (când a fost de 33 %).

În 2018, peste trei sferturi (76 %) din persoanele din UE-28 au accesat zilnic internetul – a se vedea figura 4 – iar 7 % au utilizat internetul cel puțin o dată pe săptămână (dar nu zilnic). Prin urmare, 83 % din persoane erau utilizatori frecvenți ai internetului (utilizare cel puțin săptămânală). Proporția utilizatorilor zilnici din totalul utilizatorilor de internet (cei care au utilizat internetul pe parcursul ultimelor trei luni) a fost, în medie, de 89 % în UE-28 și a variat între statele membre ale UE de la 76 % în România până la mai mult de 90 % în zece state membre, atingând 96 % în Italia și în Regatul Unit. Islanda (97 %) a raportat o proporție și mai ridicată a utilizatorilor zilnici de internet din totalul utilizatorilor de internet.

Figura 4: Frecvența utilizării internetului, 2018
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ifp_iu) și (isoc_ci_ifp_fu)


Figura 5 prezintă utilizarea internetului prin dispozitive mobile, și anume în afara domiciliului sau a locului de muncă, de exemplu, prin intermediul unui computer portabil sau al unui dispozitiv portabil, cu ajutorul unei conexiuni mobile sau fără fir. În acest grafic sunt comparate datele pentru 2013, conform cărora 43 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 au utilizat un dispozitiv mobil în scopul conectării la internet, cu datele pentru 2018, care arată că acest procent a crescut la 69 %. Dispozitivele mobile cel mai des utilizate în scopul conectării la internet au fost telefoanele mobile sau telefoanele inteligente, laptopurile și tabletele.

Danemarca, Suedia, Țările de Jos, Luxemburg și Regatul Unit au înregistrat cel mai ridicat procent de utilizare a internetului prin intermediul unor dispozitive mobile în 2018, peste patru cincimi din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizând internetul prin intermediul unor dispozitive mobile, această cotă ajungând la 88 % în Danemarca și Suedia; cota maximă, mai mare cu un punct procentual, a fost atinsă în Norvegia (89 %). Prin comparație, între 50 % și 60 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din Grecia, Bulgaria, România, Letonia și Portugalia au utilizat internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, această cotă înregistrând valorile cele mai scăzute în Polonia (49 %) și în Italia (40 %).

Figura 5: Persoane care au utilizat un computer portabil sau un dispozitiv portabil pentru a accesa internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, 2013 și 2018
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_im_i)


Una dintre cele mai frecvente activități online din UE-28 în 2018 a fost participarea la rețelele sociale, a se vedea figura 6. Peste jumătate (56 %) din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul pentru participarea la rețelele sociale (utilizând, de exemplu, site-uri precum Facebook, Twitter, Instagram sau Snapchat). Între 70 % și 80 % dintre persoanele din Danemarca, Belgia, Suedia și Regatul Unit au utilizat site-uri de rețele sociale, această cotă atingând valoarea maximă, de 79 %, în Danemarca, și înregistrând creșteri considerabile față de perioada precedentă în Islanda (91 %) și Norvegia (82 %). La polul opus, în trei state membre ale UE, mai puțin de jumătate dintre persoane au folosit astfel de site-uri, și anume Slovenia (49 %), Italia (46 %) și Franța (42 %).

Figura 6: Persoane care au utilizat internetul pentru a participa la rețelele sociale, 2018
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ac_i)

Viața privată și protecția identității personale (anchetă din 2016)

Se pot observa diferențe între statele membre ale UE în ceea ce privește modul în care utilizatorii de internet își gestionează accesul la informațiile cu caracter personal pe internet în 2016. Peste un sfert (28 %) din utilizatorii de internet din UE-28 nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, un procent care a variat de la numai 8 % în Luxemburg la jumătate sau mai mult în Bulgaria, Portugalia și România (a se vedea figura 7). Prin urmare, peste 70 % din utilizatorii de internet din UE-28 au furnizat online câteva tipuri de informații cu caracter personal, mulți dintre aceștia luând diferite măsuri pentru a controla accesul la respectivele informații cu caracter personal pe internet. Aproape jumătate (46 %) din toți utilizatorii de internet au refuzat să permită utilizarea informațiilor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar două cincimi (40 %) au limitat accesul la profilul sau conținutul lor pe site-urile de rețele sociale. În plus, peste o treime (37 %) din utilizatorii de internet au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de furnizarea informațiilor cu caracter personal, în timp ce mai puțin de o treime (31 %) au restricționat accesul la locația lor geografică.

Figura 7: Procentul persoanelor care nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, 2016
(% din persoanele care au utilizat internetul pe parcursul ultimului an)
Sursa: Eurostat (isoc_cisci_prv)


În 2016, aproximativ 71 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au utilizat internetul în ultimele 12 luni aveau cunoștință de faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru a urmări activitățile online ale persoanelor. Conștientizarea acestui aspect a fost ușor mai ridicată (74 %) printre utilizatorii tineri (cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) și mai scăzută (64 %) printre utilizatorii mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani). Peste o treime (35 %) din utilizatorii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au raportat că și-au schimbat setările browserului internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie (a se vedea figura 8).

Printre statele membre ale UE, utilizatorii de internet din Țările de Jos (89 %), Germania și Finlanda (ambele cu 85 %) au avut cel mai ridicat grad de conștientizare cu privire la faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru urmărirea activității lor online. De asemenea, s-a observat un grad ridicat de conștientizare în Danemarca (81 %), Croația (78 %), Italia (77 %), Luxemburg și Austria (ambele înregistrând un procent de 76 %). În schimb, mai puțin de jumătate din utilizatorii de internet aveau cunoștință de acest fapt în România (38 %), Letonia (47 %) și Cipru (48 %); s-a raportat, de asemenea, un grad scăzut de conștientizare în Turcia și în Macedonia de Nord (ambele cu 30 %). Procentul utilizatorilor de internet care și-au modificat setările browser-ului de internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie a depășit jumătate într-un singur stat membru, și anume Luxemburg (54 %). În schimb, mai puțin de o cincime din utilizatorii de internet au luat astfel de măsuri în Cehia, România, Bulgaria, Cipru și Letonia, același lucru fiind valabil, de asemenea, pentru Turcia.

Figura 8: Utilizarea modulelor cookie și a setărilor browser-ului, 2016
(% din persoanele care au utilizat internetul pe parcursul ultimului an)
Sursa: Eurostat (isoc_cisci_prv)

Comandarea sau achiziția de bunuri și servicii

Proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au comandat sau au achiziționat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale a continuat să crească: în 2018, procentul a fost de 60 %, înregistrând o creștere de 13 puncte procentuale față de 2013 (a se vedea figura 9). Cel puțin trei sferturi din persoanele din Germania și Suedia au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii pe internet în 2018, iar acest procent s-a ridicat la cel puțin patru cincimi în Țările de Jos (80 %), Regatul Unit (83 %) și Danemarca (84 %). În schimb, această cotă a înregistrat cele mai scăzute valori în Cipru (32 %), Bulgaria (21 %) și România (20 %).

Cu excepția celor cinci state membre ale UE care au raportat o întrerupere a seriei – Estonia, Letonia, Luxemburg, România și Suedia – cea mai mare creștere a procentului persoanelor care au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii pe internet în perioada 2013-2018 a fost observată în Cehia (cu 23 de puncte procentuale), urmată de Spania (cu 21 de puncte procentuale). Deloc surprinzător, unele dintre cele mai mici creșteri (cu 6 sau 7 puncte procentuale) au fost observate în Danemarca și Regatul Unit, unde procentele persoanelor care au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii online erau deja relativ ridicate în comparație cu alte state membre; acest lucru a fost valabil și pentru Norvegia. Cu toate acestea, procentul de persoane care au comandat bunuri sau servicii pe internet a crescut, de asemenea, într-un ritm relativ modest în Malta (cu 8 puncte procentuale) și în Cipru (cu 7 puncte procentuale).

Figura 9: Persoane care au comandat pe internet bunuri sau servicii pentru uz personal în intervalul de 12 luni anterior anchetei, 2013 și 2018
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ec_ibuy)

Servicii comandate de la alte persoane prin internet

În 2018, procentul de persoane (cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani) din UE-28 care au utilizat un site web sau o aplicație pentru a obține cazare de la o altă persoană (particulară) în intervalul precedent de 12 luni a fost de 19 %. Acest procent a variat de la valori ridicate, de 44 % în Luxemburg și cel puțin un sfert din total în Irlanda, Malta și Regatul Unit, până la mai puțin de 1 din 10 persoane în șapte state membre ale UE, cele mai mici cote fiind înregistrate în Bulgaria (9 %), Grecia, România și Slovenia (fiecare cu 8 %), Letonia (7 %), Cehia (5 %) și Cipru (3 %). Rezervările online pentru spații de cazare puse la dispoziție de alte persoane particulare au fost mai frecvente în rândul persoanelor de vârstă mijlocie (cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani) decât în rândul generațiilor mai tinere (cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) sau al celor mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani). Cele mai multe dintre aceste servicii au fost comandate prin intermediul unor site-uri sau aplicații dedicate, care acționează ca intermediari, permițând persoanelor particulare să partajeze accesul la serviciile de cazare – exemplele includ Airbnb, Lovehomeswap sau Couchsurfing.

Figura 10: Persoane care au rezervat cazare de la o altă persoană fizică prin intermediul unui site web sau al unei aplicații în intervalul de 12 luni anterior anchetei, 2018
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ce_i)


O analiză similară este prezentată în figura 11, care ilustrează cota de persoane care au utilizat un site web sau o aplicație pentru a comanda un serviciu de transport de la o altă persoană fizică. Acest tip de serviciu a fost, în general, mai puțin frecvent decât rezervarea de cazare, dar a fost comandat adesea tot prin site-uri web și aplicații dedicate (de exemplu, Liftshare, UberPool sau Wundercar); utilizarea medie în UE-28 a acestor tipuri de servicii de către persoane (cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani) a fost de 8 %. Dintre statele membre ale UE, procentul de persoane care au utilizat un site web sau o aplicație pentru a comanda un serviciu de transport în 2018 a fost cel mai ridicat în Estonia (23 %). A fost frecventă constatarea că mai puțin de 1 din 10 persoane au folosit un site web sau o aplicație pentru a organiza servicii de transport; într-adevăr, această situație a fost observată în 18 state membre. Comenzile de transport online de la alte persoane au tins să fie mai frecvente în rândul generațiilor mai tinere (persoane cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) decât printre persoanele mai vârstnice.

Figura 11: Persoane care au comandat servicii de transport de la o altă persoană prin intermediul unui site web sau al unei aplicații în intervalul de 12 luni anterior anchetei, 2018
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ce_i)

Date-sursă pentru tabele și figuri (MS Excel)

Surse de date

Schimbările tehnologice rapide în domenii legate de internet și de alte noi aplicații ale tehnologiilor informației și comunicațiilor reprezintă provocări pentru domeniul statistic. În consecință, s-a înregistrat un grad semnificativ de dezvoltare în acest domeniu, instrumentele statistice fiind adaptate astfel încât să răspundă noilor exigențe în materie de date. Într-adevăr, statisticile din acest domeniu sunt reevaluate în fiecare an pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor și pentru a reflecta ritmul rapid al schimbărilor tehnologice.

Această abordare este replicată în ancheta privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane a Eurostat. Această anchetă anuală este utilizată pentru a compara evoluțiile datorate TIC, urmărind progresele înregistrate de-a lungul timpului în ceea ce privește principalele variabile și analizând în profunzime alte aspecte la un anumit moment. În timp ce, inițial, anchetele s-au concentrat pe aspecte legate de acces și de conectivitate, domeniul lor de aplicare a fost ulterior extins pentru a cuprinde o gamă variată de tematici (de exemplu, e-guvernarea și comerțul electronic) și o analiză a aspectelor socioeconomice (cum ar fi diversitatea regională, particularitățile de gen, diferențele de vârstă, diferențele în materie de educație și situația în ceea ce privește ocuparea forței de muncă). Domeniul de aplicare al anchetei în ceea ce privește diferite tehnologii este adaptat, de asemenea, astfel încât să includă noi grupe de produse și noi mijloace de furnizare a tehnologiilor de comunicații către utilizatorii finali [cum ar fi introducerea de noi întrebări privind serviciile de cazare între persoane fizice („peer-to-peer”) online sau serviciile de transport în 2017].

Perioada de referință a anchetei privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane este, în majoritatea cazurilor, primul trimestru al fiecărui an; în majoritatea statelor, ancheta se desfășoară în cel de al doilea trimestru al fiecărui an. Trebuie remarcat faptul că un modul privind viața privată și protecția identității personale a făcut parte din ancheta pentru 2016 (dar nu a fost repetat în 2017 și 2018).

Domeniu de aplicare și definiții

Ancheta privind utilizarea TIC în cadrul gospodăriilor vizează gospodăriile care numără cel puțin un membru din grupa de vârstă 16-74 de ani. Atunci când se vorbește despre accesul la internet al gospodăriilor, se are în vedere procentul gospodăriilor care au acces la internet, astfel încât orice membru al acestora să poată utiliza, dacă dorește, internetul la domiciliu, chiar și numai pentru a trimite un e-mail.

Utilizatorii de internet sunt definiți ca fiind toate persoanele din grupa de vârstă 16-74 de ani care au utilizat internetul în intervalul de trei luni anterior anchetei. Utilizatorii frecvenți de internet sunt persoanele care au folosit internetul, în medie, cel puțin o dată pe săptămână în intervalul de trei luni anterior anchetei.

Tehnologiile cu fir cel mai des utilizate pentru a accesa internetul sunt conexiunile în bandă largă și accesul comutat printr-o linie de telefonie normală sau ISDN. Banda largă include liniile de abonat digitale (DSL) și utilizează o tehnologie care transferă datele cu o viteză mare. Liniile de bandă largă sunt definite ca având o capacitate mai mare decât capacitatea ISDN, și anume de cel puțin 144 kbit/s. Dispozitivele utilizate frecvent pentru accesul la internet la domiciliu includ computerele de birou și cele portabile, în timp ce, mai recent, s-a înregistrat o creștere a altor tehnologii conectate la internet.

Utilizarea internetului prin intermediul unor dispozitive mobile este definită ca utilizarea internetului în afara domiciliului sau a locului de muncă prin intermediul computerelor portabile sau al dispozitivelor mobile, prin rețelele de telefonie mobilă sau prin conexiuni fără fir.

Comandarea de bunuri și servicii de către persoane se referă la intervalul de 12 luni anterior anchetei și include rezervările de cazare sau de călătorii confirmate, achiziționarea de investiții financiare, de servicii de telecomunicații, de jocuri video sau de software, precum și servicii de informare pe internet cu plată directă. Sunt excluse bunurile și serviciile care se obțin pe internet cu titlu gratuit. Sunt excluse, de asemenea, comenzile efectuate prin intermediul e-mailurilor, SMS-urilor sau MMS-urilor redactate manual.

Contextul

În mai 2015, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piața unică digitală [COM(2015) 192 final], care reprezintă una dintre cele mai importante 10 priorități politice ale sale. Strategia a inclus 16 inițiative care au vizat trei piloni principali: promovarea unui acces online mai bun la bunuri și servicii în Europa; conceperea unui mediu optim pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale; asigurarea faptului că economia și industria din Europa beneficiază pe deplin de economia digitală ca factor potențial pentru creșterea economică. În Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2017Construirea unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără [COM(2016) 710], Comisia Europeană a propus să se depună eforturi pentru a înregistra progrese rapide cu privire la propunerile prezentate deja și să se efectueze o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței unice digitale.

Tehnologiile în bandă largă sunt considerate importante atunci când se măsoară accesul la internet și utilizarea acestuia, întrucât acestea oferă utilizatorilor posibilitatea de a transfera rapid volume mari de date și de a menține deschise liniile de acces. Într-adevăr, introducerea tehnologiilor în bandă largă de mare viteză și ultrarapide este considerată a fi un indicator-cheie în domeniul politicilor privind TIC. În timp ce liniile de abonat digitale (DSL) rămân principala formă de distribuție pentru tehnologiile în bandă largă în UE, alternativele, cum ar fi cablul, sateliții, fibra optică și buclele locale fără fir, devin tot mai răspândite.

Comisia Europeană lucrează la o serie de inițiative pentru a stimula competențele TIC ale forței de muncă, ca parte a unei agende mai ample pentru o mai bună dezvoltare a competențelor, pentru anticiparea cererii privind competențele și pentru corelarea ofertei privind competențele cu cererea. Pentru a crește oferta de specialiști în domeniul TIC, Comisia Europeană a lansat Grand Coalition for Digital Jobs (Marea coaliție pentru locuri de muncă în domeniul digital) (în limba engleză), un parteneriat la nivelul UE care urmărește utilizarea fondurilor europene structurale și de investiții pentru a atenua dificultățile legate de recrutarea specialiștilor în domeniul TIC.

La 10 iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat o nouă Skills Agenda for Europe (Agendă pentru competențe în Europa), care urmărește să promoveze o serie de acțiuni pentru a asigura faptul că cetățenii din UE dispun de cursurile de formare adecvate, de competențele adecvate și de sprijinul adecvat, astfel încât aceștia să posede competențele care sunt necesare într-un mediu de lucru modern, inclusiv promovarea competențelor în domeniul digital.

Acces direct:
Alte articole
Tabele
Bază de date
Secţiune tematică
Publicații
Metodologie
Legislație
Vizualizări
Linkuri externe







Utilizarea TIC în gospodării și de către persoane (t_isoc_i)


Utilizarea TIC în gospodării și de către persoane (isoc_i)
Conexiunea la internet și utilizarea computerului (isoc_ici)
Gospodării – nivelul de acces la internet (isoc_ci_in_h)
Gospodării – tipul de conexiune la internet (isoc_ci_it_h)
Persoane – accesul la internet prin dispozitive mobile (isoc_ci_im_i)
Utilizarea internetului (isoc_iiu)
Persoane – utilizarea internetului (isoc_ci_ifp_iu)
Persoane – frecvența utilizării internetului (isoc_ci_ifp_fu)
Persoane – economie colaborativă (isoc_ci_ce_i)
Comerțul electronic (isoc_iec)
Achiziții de pe internet de către persoane (isoc_ec_ibuy)
Încrederea, securitatea și confidențialitatea TIC (isoc_ci_sci)
Confidențialitatea și protecția informațiilor cu caracter personal (isoc_cisci_prv)