Statistici privind societatea și economia digitală - gospodării și persoane


Date extrase în luna martie 2018.

Următoarea actualizare a articolului: iunie 2019.

Principalele puncte

Până în 2017, ponderea gospodăriilor cu acces la internet din UE-28 a crescut la 87 %, ajungând să fie cu aproximativ 32 puncte procentuale mai mare decât în 2007.

În 2017, 85 % din gospodăriile din UE-28 au beneficiat de acces la internet în bandă largă, o pondere aproape dublă față de cea înregistrată în 2007 (42 %).

Proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au comandat sau au achiziționat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale a fost de 57 % în 2017.

Internet access of households, 2017


Acest articol prezintă date statistice recente privind diverse aspecte ale information society (în limba engleză) din Uniunea Europeană (UE), cu accent pe disponibilitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și pe utilizarea acestora de către persoane și în cadrul gospodăriilor.

Tehnologiile informației și comunicațiilor influențează viața de zi cu zi a oamenilor în diverse moduri, atât la locul de muncă, cât și acasă, de exemplu, în cazul comunicării sau al achiziției de produse sau servicii online. Politicile UE variază de la reglementarea unor sectoare întregi, cum ar fi comerțul electronic, până la încercarea de a proteja viața privată a persoanelor. Dezvoltarea societății informaționale este, prin urmare, considerată de mulți ca fiind esențială pentru asigurarea condițiilor necesare pentru promovarea unei economii moderne și competitive.

Articol complet

Accesul la internet

Tehnologiile informației și comunicațiilor au devenit accesibile publicului larg atât în ceea ce privește accesul, cât și costul acestora. Un prag a fost depășit în 2007, când majoritatea (55 %) gospodăriilor din UE-28 aveau acces la internet. Acest procent a continuat să crească, depășind trei sferturi în 2012 și patru cincimi în 2014. Până în 2017, ponderea gospodăriilor din UE-28 cu acces la internet a crescut la 87 %, cu aproximativ 32 puncte procentuale mai mare decât în 2007.

Accesul la internet în bandă largă, generalizat și la prețuri accesibile, este unul dintre mijloacele de promovare a unei societăți bazate pe cunoaștere și informate. Banda largă a reprezentat, de departe, cea mai răspândită formă de acces la internet în toate statele membre ale UE: aceasta a fost utilizată de 85 % din gospodăriile din UE-28 în 2017, o proporție aproape dublă față de cea înregistrată în 2007 (42 %) — a se vedea figura 1.

Figura 1: Accesul la internet și la conexiunile internet în bandă largă al gospodăriilor, UE-28, 2007-2017
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h) și (isoc_ci_it_h)


Cel mai ridicat procent (98 %) al gospodăriilor cu acces la internet în 2017 a fost înregistrat în Țările de Jos (a se vedea figura 2), iar cifrele raportate de Danemarca, Luxemburg, Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Germania indică, de asemenea, că peste 9 din 10 gospodării au avut acces la internet în 2017. Cel mai scăzut procent privind accesul la internet din statele membre ale UE a fost observat în Bulgaria (67 %). Cu toate acestea, Bulgaria — împreună cu Republica Cehă, Italia, Cipru, Grecia, Portugalia și Spania — au înregistrat o expansiune rapidă a procentului de gospodării care au acces la internet, cu o creștere de 16-18 puncte procentuale între 2012 și 2017. În mod deloc surprinzător, au fost înregistrate creșteri relativ mici în mai multe state membre în care accesul gospodăriilor la internet se afla deja aproape de saturație în 2012, cum ar fi Țările de Jos, Luxemburg și Danemarca; acest lucru a fost valabil și pentru Islanda și Norvegia.

Figura 2: Accesul la internet al gospodăriilor, 2012 și 2017
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h)


Figura 3 arată că există, într-o anumită măsură, o diferență între mediul urban și cel rural în UE-28 în ceea ce privește accesul la internet. În timp ce gospodăriile din orașele mari, precum și din orașele mici și suburbii, prezintă procente relativ ridicate în ceea ce privește accesul — 90 % în orașele mari și 87 % în orașele mici și suburbii — accesul la internet a fost relativ mai scăzut în zonele rurale (82 %). În 23 de state membre ale UE, procentul gospodăriilor din zonele rurale care au acces la internet a fost mai scăzut decât procentele echivalente de gospodării din orașele mari sau din orașele mici și suburbii. Diferența dintre zonele rurale și celelalte două tipuri de zone a fost evidentă în special în Grecia, Portugalia, Bulgaria și România, fiecare dintre acestea având un nivel total de acces la internet mai scăzut decât media UE-28. În Luxemburg, situația a fost opusă tendinței generale, întrucât procentul gospodăriilor care au acces la internet în zonele rurale a fost mai ridicat decât procentul înregistrat în orașele mari sau în orașele mici și suburbii. În Estonia, deși accesul la internet a fost mai ridicat în orașele mari, nu au existat diferențe în ceea ce privește procentul gospodăriilor care au acces la internet între orașele mici și suburbii și zonele rurale. În Regatul Unit, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a fost aproape identică la nivelul celor trei grade diferite de urbanizare (cu un punct procentual mai scăzută în orașele mici și suburbii). În Belgia, orașele mici și suburbiile au înregistrat cel mai înalt nivel de acces la internet, în timp ce procentul gospodăriilor din orașele mari și zonele rurale a fost identic. Ultima excepție a fost Franța, unde cel mai înalt nivel de acces la internet a fost înregistrat în orașele mari, dar cel mai scăzut a fost înregistrat în orașele mici și suburbii (mai degrabă decât în zonele rurale).

Figura 3: Accesul la internet al gospodăriilor în funcție de gradul de urbanizare, 2017
(% din totalul gospodăriilor)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_in_h)

Utilizarea internetului

La începutul anului 2017, peste patru cincimi (84 %) dintre toate persoanele din UE-28, cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani, au utilizat internetul (cel puțin o dată pe parcursul unei perioade de trei luni anterioare datei anchetei). Cel puțin 9 din 10 persoane din Danemarca, Luxemburg, Suedia, Țările de Jos, Regatul Unit, Finlanda și Germania au utilizat internetul în cursul celor trei luni anterioare anchetei. În comparație, puțin peste două treimi din toate persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul în Italia (71 %), Grecia (70 %) și Croația (67 %), acest procent scăzând la 64 % în România și la 63 % în Bulgaria.

Proporția din populația UE-28 care nu a utilizat niciodată internetul a fost de 13 % în 2017 (cu un singur punct procentual mai mică decât cea înregistrată în anul precedent), acest procent scăzând la aproape o treime din nivelul său din 2007 (când s-a situat la 37 %).

În 2017, aproape trei sferturi (72 %) dintre persoanele din UE-28 au accesat zilnic internetul — a se vedea figura 4 — iar 8 % au utilizat internetul cel puțin o dată pe săptămână (dar nu zilnic). Prin urmare, 80 % dintre persoane erau utilizatori frecvenți (cel puțin săptămânal) ai internetului. Proporția utilizatorilor zilnici din totalul utilizatorilor de internet (cei care au utilizat internetul pe parcursul ultimelor trei luni) a fost, în medie, de 87 % în UE-28 și a variat între statele membre ale UE de la 73 % în România până la mai mult de 90 % în opt state membre, atingând 96 % în Italia. Islanda (97 %) a raportat o proporție și mai ridicată a utilizatorilor zilnici de internet din totalul utilizatorilor de internet.

Figura 4: Frecvența utilizării internetului, 2017
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ifp_iu) și (isoc_ci_ifp_fu)


Figura 5 prezintă utilizarea internetului prin dispozitive mobile, și anume în afara domiciliului sau a locului de muncă, de exemplu, prin intermediul unui calculator portabil sau al unui dispozitiv portabil, cu ajutorul unei conexiuni mobile sau fără fir. În acest grafic sunt comparate datele pentru 2012, conform cărora 36 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 au utilizat un dispozitiv mobil în scopul conectării la internet, cu datele pentru 2017, care arată că acest procent a crescut la 65 %. Dispozitivele mobile cel mai des utilizate în scopul conectării la internet au fost telefoanele mobile sau telefoanele inteligente, laptopurile și tabletele.

Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit, Danemarca și Luxemburg au înregistrat cel mai ridicat procent de utilizare a internetului prin intermediul unor dispozitive mobile în 2017, peste patru cincimi dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizând internetul prin intermediul unor dispozitive mobile, atingând 87 % în Țările de Jos și Suedia; un procent similar (87 %) a fost înregistrat și în Norvegia. Prin comparație, între 50 % și 60 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din Croația, România, Grecia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Portugalia și Republica Cehă au utilizat internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, în timp ce acest procent a scăzut la 40 % în Polonia și la 32 % în Italia.

Figura 5: Persoane care au utilizat un calculator portabil sau un dispozitiv portabil pentru a accesa internetul în afara domiciliului sau a locului de muncă, 2012 și 2017
(% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_im_i)


Una dintre cele mai frecvente activități online din UE-28 în 2017 a fost participarea la rețelele sociale, a se vedea figura 6. Peste jumătate (54 %) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat internetul pentru participarea la rețelele sociale (utilizând, de exemplu, site-uri precum Facebook sau Twitter). Între 70 % și 75 % dintre persoanele din Malta, Regatul Unit, Suedia, Belgia și Danemarca au utilizat site-uri de rețele sociale, procentul atingând 75 % în Danemarca și crescând considerabil în Islanda (89 %) și Norvegia (83 %). La polul opus, în trei state membre ale UE cel mult 45 % dintre persoane au folosit astfel de site-uri, și anume Slovenia (45 %), Franța (43 %) și Italia (43 %).

Figura 6: Persoane care au utilizat internetul pentru a participa la rețelele sociale, 2017
(% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_bde15cua)

Viața privată și protecția identității personale

Se pot observa diferențe între statele membre ale UE în ceea ce privește modul în care utilizatorii de internet își gestionează accesul la informațiile cu caracter personal pe internet în 2016. Peste un sfert (28 %) din utilizatorii de internet din UE-28 nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, un procent care a variat de la numai 8 % în Luxemburg, la cel puțin jumătate în Bulgaria, Portugalia sau România (a se vedea figura 7). Prin urmare, peste 70 % din utilizatorii de internet din UE-28 au furnizat online câteva tipuri de informații cu caracter personal, mulți dintre aceștia luând diferite măsuri pentru a controla accesul la respectivele informații cu caracter personal pe internet. Aproape jumătate (46 %) din toți utilizatorii de internet au refuzat să permită utilizarea informațiilor cu caracter personal în scopuri publicitare, iar două cincimi (40 %) au limitat accesul la profilul sau conținutul lor pe site-urile de rețele sociale. În plus, peste o treime (37 %) din utilizatorii de internet au citit declarațiile privind politica de confidențialitate înainte de furnizarea informațiilor cu caracter personal, în timp ce mai puțin de o treime (31 %) au restricționat accesul la locația lor geografică.

Figura 7: Persoane care nu au furnizat informații cu caracter personal pe internet, 2016
(% din persoanele care au utilizat internetul pe parcursul ultimului an)
Sursa: Eurostat (isoc_cisci_prv)


În 2016, 71 % din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au utilizat internetul în ultimele 12 luni aveau cunoștință de faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru a urmări activitățile online ale persoanelor. Conștientizarea acestui aspect a fost ușor mai ridicată (74 %) printre utilizatorii tineri (cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) și mai scăzută (64 %) printre utilizatorii mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani). Peste o treime (35 %) din utilizatorii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au raportat că și-au schimbat setările browser-ului de internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie (a se vedea figura 8).

Printre statele membre ale UE, utilizatorii de internet din Țările de Jos (89 %), Germania și Finlanda (ambele cu 85 %) au avut cel mai ridicat grad de conștientizare cu privire la faptul că modulele cookie pot fi utilizate pentru urmărirea activității lor online. De asemenea, s-a observat un grad ridicat de conștientizare în Danemarca (81 %), Croația (78 %), Italia (77 %), Luxemburg și Austria (ambele înregistrând un procent de 76 %). În schimb, mai puțin de jumătate din utilizatorii de internet aveau cunoștință de acest fapt în România (38 %), Letonia (47 %) și Cipru (48 %); de asemenea, un grad scăzut de conștientizare a fost raportat în Turcia și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (ambele înregistrând 30 %). Procentul utilizatorilor de internet care și-au modificat setările browser-ului de internet pentru a preveni sau a limita utilizarea modulelor cookie a depășit jumătate într-un singur stat membru, și anume Luxemburg (54 %). În schimb, mai puțin de o cincime din utilizatorii de internet au luat astfel de măsuri în Republica Cehă, România, Bulgaria, Cipru și Letonia, același lucru fiind valabil, de asemenea, pentru Turcia.

Figura 8: Utilizarea modulelor cookie și a setărilor browser-ului, 2016
(% din persoanele care au utilizat internetul pe parcursul ultimului an)
Sursa: Eurostat (isoc_cisci_prv)

Comandarea sau achiziția de bunuri și servicii

Proporția persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani din UE-28 care au comandat sau au achiziționat pe internet bunuri sau servicii în scopuri personale a continuat să crească: în 2017, s-a situat la 57 %, înregistrând o creștere de 13 puncte procentuale în comparație cu 2012 (a se vedea figura 9). Trei sferturi din persoanele din Germania și Țările de Jos au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii pe internet în 2017, iar acest procent s-a ridicat la cel puțin patru cincimi în Luxemburg, Danemarca (ambele înregistrând un procent de 80 %), Suedia (81 %) și Regatul Unit (82 %). În schimb, acest procent a fost mai mic de 30 % în Croația și mai mic de 20 % în Bulgaria și România.

Cu excepția celor patru state membre ale UE care au raportat o întrerupere a seriei — Estonia, Letonia, România și Suedia — cea mai mare creștere a procentului persoanelor care au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii pe internet în perioada 2012-2017 a fost observată în Republica Cehă (până la 24 puncte procentuale), urmată de Spania (cu 20 de puncte). Deloc surprinzător, unele dintre cele mai mici creșteri (până la 6 sau 7 puncte procentuale) au fost observate în Danemarca și Finlanda, unde procentele persoanelor care au comandat sau au achiziționat bunuri sau servicii online erau deja relativ ridicate în comparație cu alte state membre; acest lucru a fost valabil și pentru Norvegia. Cu toate acestea, procentul persoanelor care au comandat bunuri sau servicii pe internet a crescut, de asemenea, într-un ritm relativ modest în Irlanda (7 puncte) și Croația (6 puncte).

Figura 9: Persoane care au comandat pe internet bunuri sau servicii pentru uz personal în intervalul de 12 luni anterior anchetei, 2012 și 2017
(% din persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ec_ibuy)

Servicii comandate de la alte persoane pe internet

În 2017, procentul persoanelor (cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani) din UE-28 care au folosit un site web sau o aplicație pentru a organiza cazarea furnizată de o altă persoană (particulară) în ultimele 12 luni s-a menținut la 18 %. Acest procent a variat de la maxime de 34 % în Regatul Unit și cel puțin o cincime din total în Luxemburg, Irlanda, Malta și Țările de Jos, până la mai puțin de 1 din 10 persoane în 10 dintre statele membre ale UE, cele mai mici procente înregistrându-se în Croația (7 %), Portugalia și România (ambele înregistrând 6 %), Republica Cehă (5 %) și Cipru (4 %). Rezervările de cazare online furnizate de alte persoane particulare au fost mai frecvente în rândul persoanelor de vârstă mijlocie (cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani) decât în rândul generațiilor mai tinere (cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) sau a celor mai în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani). Cele mai multe dintre aceste servicii au fost comandate prin intermediul unor site-uri sau aplicații dedicate, care acționează ca intermediari, permițând persoanelor particulare să împartă accesul la serviciile de cazare - exemplele includ Airbnb, Lovehomeswap sau Couchsurfing.

Figura 10: Persoane care au folosit un site sau o aplicație pentru a rezerva cazare furnizată de o altă persoană în ultimele 12 luni anterioare anchetei, 2017
(% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ce_i)


O analiză similară este prezentată în figura 11, care arată procentul persoanelor care au folosit un site sau o aplicație pentru a organiza un serviciu de transport furnizat de o altă persoană. Acest tip de serviciu a fost, în general, mai puțin frecvent decât rezervarea cazării, dar a fost adesea realizat tot prin intermediul unor site-uri și aplicații dedicate (de exemplu, Liftshare, UberPool sau Wundercar); în medie, gradul de utilizare a acestor tipuri de servicii în UE-28 de către persoane (cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani) a fost de 8 %. Dintre statele membre ale UE, procentul persoanelor care au utilizat un site web sau o aplicație pentru a organiza un serviciu de transport în 2017 a atins un maxim în Marea Britanie (la 27 %), în timp ce Estonia a fost singurul alt stat membru care a înregistrat un procent de cel puțin o cincime. Era normal să se constate că mai puțin de 1 din 10 persoane au folosit un site web sau o aplicație pentru a organiza servicii de transport; într-adevăr, această situație a fost observată în 22 din cele 27 de state membre pentru care există date disponibile. Rezervările online de servicii transport furnizate de alte persoane au avut tendința de a fi mai frecvente printre generațiile mai tinere (cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani) decât printre persoanele mai în vârstă.

Figura 11: Persoane care au folosit un site sau o aplicație pentru a organiza servicii de transport furnizate de o altă persoană în ultimele 12 luni anterioare anchetei, 2017
(% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani)
Sursa: Eurostat (isoc_ci_ce_i)

Sursele datelor

Schimbările tehnologice rapide în domenii legate de internet și de alte noi aplicații ale tehnologiilor informației și comunicațiilor reprezintă provocări pentru domeniul statistic. În consecință, s-a înregistrat un grad semnificativ de dezvoltare în acest domeniu, instrumentele statistice fiind adaptate astfel încât să răspundă noilor exigențe în materie de date. Într-adevăr, statisticile din acest domeniu sunt reevaluate în fiecare an pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor și pentru a reflecta ritmul rapid al schimbărilor tehnologice.

Această abordare se reflectă în ancheta Eurostat privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane. Această anchetă anuală este utilizată pentru a compara evoluțiile datorate TIC, urmărind progresele înregistrate de-a lungul timpului în ceea ce privește principalele variabile și analizând în profunzime alte aspecte la un anumit moment. În timp ce, inițial, anchetele s-au concentrat pe aspecte legate de acces și de conectivitate, domeniul lor de aplicare a fost extins considerabil pentru a cuprinde o gamă variată de tematici (de exemplu, e-guvernarea și comerțul electronic) și o analiză a aspectelor socioeconomice (cum ar fi diversitatea regională, particularitățile de gen, diferențele de vârstă, diferențele în materie de educație și situația în ceea ce privește ocuparea forței de muncă). Domeniul de aplicare al anchetei în ceea ce privește diferite tehnologii este adaptat, de asemenea, astfel încât să includă noi grupe de produse și noi mijloace de furnizare a tehnologiilor de comunicații către utilizatorii finali (cum ar fi introducerea de noi întrebări privind serviciile de cazare peer-to-peer online sau serviciile de transport în 2017).

Perioada de referință a anchetei privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane este, în majoritatea cazurilor, primul trimestru al fiecărui an; în majoritatea statelor, ancheta se desfășoară în cel de al doilea trimestru al fiecărui an. Trebuie remarcat faptul că un modul privind viața privată și protecția identității personale a făcut parte din ancheta pentru 2016 (dar nu a fost repetat în 2017).

Domeniu de aplicare și definiții

Ancheta privind utilizarea TIC în cadrul gospodăriilor vizează gospodăriile care numără cel puțin un membru din grupa de vârstă 16-74 de ani. Atunci când se vorbește despre accesul la internet al gospodăriilor, se are în vedere procentul gospodăriilor care au acces la internet, astfel încât orice membru al acestora să poată utiliza, dacă dorește, internetul la domiciliu, chiar și numai pentru a trimite un e-mail.

Utilizatorii de internet sunt definiți ca fiind toate persoanele din grupa de vârstă 16-74 de ani care au utilizat internetul în intervalul de trei luni anterior anchetei. Utilizatorii frecvenți de internet sunt persoanele care au folosit internetul, în medie, cel puțin o dată pe săptămână în intervalul de trei luni anterior anchetei.

Tehnologiile cu fir cel mai des utilizate pentru a accesa internetul sunt conexiunile în bandă largă și accesul comutat printr-o linie de telefonie normală sau ISDN. Banda largă include liniile de abonat digitale (DSL) și utilizează o tehnologie care transferă datele cu viteze mari. Liniile de bandă largă sunt definite ca având o capacitate mai mare decât capacitatea ISDN, și anume de cel puțin 144 kbit/s. Dispozitivele utilizate frecvent pentru accesul la internet la domiciliu includ calculatoarele de birou și cele portabile, în timp ce, mai recent, s-a înregistrat o creștere a altor tehnologii conectate la internet.

Utilizarea internetului prin intermediul unor dispozitive mobile este definită ca utilizarea internetului în afara domiciliului sau a locului de muncă prin intermediul calculatoarelor portabile sau al dispozitivelor mobile, prin rețelele de telefonie mobilă sau prin conexiuni fără fir.

Comandarea de bunuri și servicii de către persoane se referă la intervalul de 12 luni anterior anchetei și include rezervările de cazare sau de călătorii confirmate, achiziționarea de investiții financiare, de servicii de telecomunicații, de jocuri video sau de software, precum și servicii de informare pe internet cu plată directă. Sunt excluse bunurile și serviciile care se obțin pe internet cu titlu gratuit. Sunt excluse, de asemenea, comenzile efectuate prin intermediul e-mailurilor, SMS-urilor sau MMS-urilor redactate manual.

Context

În mai 2015, Comisia Europeană a adoptat o strategie privind piața unică digitală (COM(2015) 192 final), care reprezintă una dintre cele mai importante 10 priorități politice ale sale. Strategia a inclus 16 inițiative care au vizat trei piloni principali: promovarea unui acces online mai bun la bunuri și servicii în Europa; conceperea unui mediu optim pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale; asigurarea faptului că economia și industria din Europa beneficiază pe deplin de economia digitală ca factor potențial pentru creșterea economică. În Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2017 Construirea unei Europe care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără [COM(2016) 710], Comisia Europeană a propus să se depună eforturi pentru a înregistra progrese rapide cu privire la propunerile prezentate deja și să se efectueze o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește finalizarea pieței unice digitale.

Tehnologiile în bandă largă sunt considerate importante atunci când se măsoară accesul la internet și utilizarea acestuia, întrucât acestea oferă utilizatorilor posibilitatea de a transfera rapid volume mari de date și de a menține deschise liniile de acces. Într-adevăr, introducerea tehnologiilor în bandă largă de mare viteză și ultrarapide este considerată a fi un indicator-cheie în domeniul politicilor privind TIC. În timp ce liniile de abonat digitale (DSL) rămân principala formă de distribuție pentru tehnologiile în bandă largă în UE, alternativele, cum ar fi cablul, sateliții, fibra optică și buclele locale fără fir, devin tot mai răspândite.

Comisia Europeană lucrează la o serie de inițiative pentru a stimula competențele TIC ale forței de muncă, ca parte a unei agende mai ample pentru o mai bună dezvoltare a competențelor, pentru anticiparea cererii privind competențele și pentru corelarea ofertei privind competențele cu cererea. Pentru a ameliora oferta de specialiști în domeniul TIC, Comisia Europeană a lansat Marea coaliție pentru locuri de muncă în domeniul digital (în limba engleză), un parteneriat la nivelul UE care urmărește utilizarea fondurilor europene structurale și de investiții pentru a atenua dificultățile legate de recrutarea specialiștilor în domeniul TIC.

La 10 iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat o nouă Agendă pentru competențe în Europa (în limba engleză), care urmărește să promoveze o serie de acțiuni pentru a asigura faptul că cetățenii din UE dispun de cursurile de formare adecvate, de competențele adecvate și de sprijinul adecvat, astfel încât aceștia să posede competențele care sunt necesare într-un mediu de lucru modern, inclusiv promovarea competențelor în domeniul digital.

Acces direct:
Alte articole
Tabele
Bază de date
Secţiune tematică
Publicații
Metodologie
Legislație
Vizualizări
Linkuri externe







Utilizarea TIC în gospodării și de către persoane (t_isoc_i)


Utilizarea TIC în gospodării și de către persoane (isoc_i)
Conexiunea la internet și utilizarea calculatorului (isoc_ici)
Gospodării - nivelul de acces la internet (isoc_ci_in_h)
Gospodării - tipul de conexiune la internet (isoc_ci_it_h)
Persoane - accesul la internet prin dispozitive mobile (isoc_ci_im_i)
Utilizarea internetului (isoc_iiu)
Persoane - utilizarea internetului (isoc_ci_ifp_iu)
Persoane - frecvența utilizării internetului (isoc_ci_ifp_fu)
Persoane - economie colaborativă (isoc_ci_ce_i)
Comerțul electronic (isoc_iec)
Achiziții de pe internet de către persoane (isoc_ec_ibuy)
Încrederea, securitatea și confidențialitatea TIC (isoc_ci_sci)
Confidențialitatea și protecția informațiilor cu caracter personal (isoc_cisci_prv)