Noutăţi pe portal


Luxemburgul îşi deschide porţile pentru noile state membre

Când Pascal Gerard, directorul unei companii de construcţii din Luxemburg, l-a angajat pe lucrătorul polonez Malec Slavomir, nu ştia cât vor dura formalităţile legate de angajare.

Malec a venit la Luxemburg pentru a-şi găsi un loc de muncă, a mers pe şantierul unde lucra echipa lui Pascal şi a întrebat dacă sunt posturi disponibile. A susţinut un test practic, iar Pascal s-a hotărât să îl angajeze imediat. Cu doar o lună înainte, Malec ar fi pierdut câteva luni cu solicitarea vizei, iar Pascal ar fi trebuit să aştepte la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, pentru a obţine permisul de muncă necesar pentru Malec. Cu toate acestea, regulamentele privind forţa de muncă din Luxemburg tocmai se schimbaseră şi era greu de crezut că noile politici referitoare la „lipsa restricţiilor” vor scurta procesul de la o perioadă de timp nedefinită la doar cel mult două zile.

De la 1 noiembrie, Luxemburgul a decis să ridice orice restricţii rămase privind piaţa forţei de muncă impuse solicitanţilor de locuri de muncă proveniţi din ţările din cadrul extinderii UE din 2004. În consecinţă, acum, procesul angajării unui lucrător migrant este exact acelaşi ca şi cel al angajării de personal local. Majoritatea „vechilor” state membre din UE15 au aplicat iniţial aşa-numitele „reguli de tranziţie”. Aceste reguli permit accesul restricţionat al cetăţenilor din noile state membre din Europa Centrală şi de Est pe pieţele forţei de muncă din UE-15 pentru o perioadă de maximum şapte ani. Cu toate acestea, regulamentul prevede posibilitatea înlăturării barierelor în mai multe faze. Formula „2+3+2 ani” arată că vechile state membre ale UE au trebuit să îşi revizuiască restricţiile pentru prima oară la doi ani după extinderea din 2004, adică în 2006, iar a doua oară trei ani mai târziu, în 2009. Termenul pentru înlăturarea tuturor limitărilor este peste încă doi ani, în 2011.

Luxemburgul impusese restricţii în ceea ce priveşte munca, însă creşterea economică puternică şi penuria de lucrători calificaţi a convins Luxemburgul să accepte permisele de muncă individuale în câteva sectoare economice, inclusiv finanţele, TI, construcţiile şi agricultura. Nicolas Schmit, ministrul afacerilor externe al Luxemburgului, a subliniat faptul că decizia recentă a guvernului său de a înlătura toate barierele urmăreşte să asigure faptul că „libera circulaţie a cetăţenilor UE în spaţiul Schengen este însoţită de libera circulaţie a lucrătorilor”. Toate statele membre participante la runda de extindere din 2004 vor aplica Acordul Schengen, care permite eliminarea controalelor sistematice la frontieră între ţările participante, începând din ianuarie 2008.

Statele membre din UE-15 continuă să aibă păreri împărţite în ceea ce priveşte facilitarea accesului pe pieţele forţelor lor de muncă. Un număr din ce în ce mai mare de ţări, printre care şi Belgia, Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, fie au deschis anumite sectoare economice, fie au înlăturat restricţiile mai devreme decât plănuiseră iniţial. Deciziile acestora au avut ca scop încurajarea creşterii economice sau rezolvarea crizelor acute de personal. Recent, Germania a decis, de asemenea, să reducă restricţiile de pe piaţa forţei de muncă pentru un număr limitat de sectoare şi profesii.

Economia Luxemburgului este caracterizată printr-o rată scăzută a şomajului, o rată ridicată de creştere, o mobilitate transfrontalieră substanţială şi măsuri de imigrare pe termen lung. Consilierul EURES Mario della Schiava explică faptul că „foarte mulţi lucrători străini vin la Luxemburg, atraşi fiind de salariile noastre bune, de impozitele relativ mici şi de o experienţă culturală interesantă.” Printre cele 12 000 de noi locuri de muncă ce au fost create în ultimul an, 72,5% dintre posturile vacante au fost ocupate de lucrători transfrontalieri care fac naveta zilnic la Luxemburg.

Pascal Gerard l-a ajutat pe Malec să îşi găsească o locuinţă chiar în ziua în care acesta a semnat contractul. Apoi, l-a înregistrat pe Malec la autorităţile administrative locale în ziua următoare. Datorită calificărilor sale şi cunoştinţelor fundamentale de limbă germană, Malec s-a integrat rapid în echipă. În prezent, participă la cursuri de limba germană şi se gândeşte serios să îşi aducă familia la Luxemburg. Această poveste arată contextul în care lucrătorii străini din Europa Centrală şi de Est sunt foarte bineveniţi şi foarte necesari pentru a acoperi golurile create de o forţă de muncă îmbătrânită, o populaţie locală aflată în scădere şi o economie în expansiune.

« Înapoi