Noutăţi pe portal


Cooperare peste mare – exemplul Helsinki-Tallinn

Capitalele Finlandei şi Estoniei sunt, fără îndoială, deosebit de apropiate, atât din punct de vedere cultural, cât şi geografic. Despărţit numai de o fâşie de apă de 80 km din golful Finic, un locuitor din Tallin nu are nevoie de mai mult de 1,5 ore de traversare cu feribotul pentru a ajunge la „vecinul” Helsinki. Aceasta presupune legături strânse şi schimburi permanente între cele două oraşe.

Proximitatea spaţială, culturală, istorică şi lingvistică stimulează considerabil cooperarea economică şi socială şi, în ultimă instanţă, dezvoltarea zonei într-o regiune funcţională. Aparţinând aceluiaşi grup fino-urgic, limbile finlandeză şi estonă sunt foarte apropiate, având aproximativ 60% dintre cuvinte similare. Mai mult, Helsinki şi Tallinn au puternice legături istorice şi economice tradiţionale - amândouă oraşele au fost fundate de suedezi şi au aparţinut odinioară Ligii hanseatice.

Cu toate acestea, în cei cincizeci de ani de după cel de-al doilea război mondial, legăturile dintre regiunile înrudite au fost rupte de regimul comunist sovietic, operând şi o izolare a Estoniei faţă de Europa occidentală. De-abia în 1991, după ce Estonia şi-a declarat independenţa, a reînviat parteneriatul înfloritor de odinioară. În cele din urmă, extinderea UE din 2004 a creat o dinamică şi mai susţinută şi posibilităţi considerabile nu numai pentru cooperarea fino-estonă, ci şi pentru întreaga regiune baltică.

Capitalele - motoare economice ale cooperării

Cooperarea transfrontalieră economică şi socială tot mai susţinută dintre Helsinki şi Talinn este sprijinită de rolul conducător pe care-l au cele două capitale în dezvoltarea economică şi socială a ţărilor lor şi printr-o serie de factori suplimentari.

Helsinki este un centru comercial şi financiar major, cu o puternică dezvoltare a culturii şi turismului. Forţa motrice a creşterii economice din regiune este sectorul industriei informatice de înaltă tehnologie, în frunte cu Nokia. Regiunea oraşului Tallinn (districtul Harju) joacă un rol major în economia estonă şi atrage 80-90% din investiţiile directe din ţară.

Finlanda a participat activ la reconstrucţia economică reuşită a Estoniei şi este astăzi al doilea mare investitor din ţara baltică. Majoritatea investiţiilor finlandeze se îndreaptă spre regiunea Harju. Pe de cealaltă parte, doar câteva companii estone au intrat în Finlanda, datorită lipsei de capital şi saturării în mare măsură a pieţei finlandeze.

Un stimulent pentru fluxul de lucrători transfrontalieri

Estonia, ca multe alte noi state membre ale UE, are un nivel înalt al capitalului uman. Economia estonă se dezvoltă rapid, cu rate tot mai ridicate ale ocupării forţei de muncă şi cu o scădere a şomajului, în mare măsură datorate ponderii considerabile a forţei de muncă ce lucrează în străinătate. În acelaşi timp, se înregistrează o rată ridicată a persoanelor inactive şi a şomajului în rândul tineretului.

Situaţia de pe piaţa finlandeză a muncii se prezintă foarte diferit, cu deficit de forţă de muncă în anumite sectoare (construcţii, industrie, servicii). Regiunea oraşului Helsinki suferă de o rată relativ ridicată a şomajului şi, în acelaşi timp, înregistrează deficit de forţă de muncă, din cauza pensionării generaţiei baby-boom. Discuţiile privind posibilitatea de a suplini deficitul de forţă de muncă cu forţă de muncă din străinătate nu au condus la deschiderea pieţei muncii din Finlanda pentru cetăţenii din noile state membre.

Piaţa muncii din Finlanda este astăzi deschisă pentru lucrătorii din Estonia. Proximitatea culturală, lingvistică şi geografică uşurează angajarea şi adaptarea lor în Finlanda, iar angajatorii finlandezi, din aceleaşi motive, îi preferă pe estonieni altor lucrători străini. Aceşti factori au contribuit la un flux intens de lucrători spre Finlanda, făcându-i pe estonieni cea de-a doua forţă de muncă străină din ţară, după ruşi. Aceasta este o bază solidă pentru crearea unui fond comun de forţă de muncă între cele două ţări vecine.

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere

Primele încercări de a promova cooperarea transfrontalieră dintre capitalele Estoniei şi Finlandei au fost întreprinse în 1991, cu aşa numita idee de oraşe înfrăţite, iar în 1999 cu regiunea transfrontalieră Helsinki-Tallinn EUREGIO.

Cooperarea EURES a început în 2003, iar cooperarea oficială transfrontalieră a fost lansată în mai 2004. Aceasta a fost urmată de o serie de discuţii la mese rotunde, evenimente de recrutare şi informare, excursii de studii şi instruiri comune.

Ca o consecinţă a acestor iniţiative şi a altora, legăturile dintre cele două oraşe s-au intensificat, iar de ambele părţi există o motivaţie puternică de a menţine activităţile de colaborare. Există o posibilitate foarte serioasă de a dezvolta un proiect de oraşe înfrăţite, datorită complementarităţii activităţilor lor economice şi sociale.

Principalele probleme

Principalele probleme pentru stabilirea unui parteneriat transfrontalier îşi au rădăcinile în necesitatea facilitării transporturilor, diferenţele dintre nivelurile de salarizare şi ale costurilor, diferenţele de legislaţie a muncii şi rolul sindicatelor. În afară de aceasta, de amândouă părţile se manifestă interes şi nivel de participare scăzute din partea partenerilor sociali, precum şi disponibilităţi relativ limitate de resurse umane.

Concluzii

În pofida problemelor menţionate anterior, proximitatea culturală şi lingvistică, legăturile economice şi istorice dintre cele două ţări, acţionează ca facilitatori puternici pentru cooperarea Helsinki–Tallinn. Călătoria între cele două regiuni este tot mai uşoară, cu scăderea constantă a costurilor de transport. Studiile au demonstrat că regiunile Uusimaa (Helsinki) şi Harju (Tallinn) formează deja o zonă economică în mare măsură integrată, cu sinergii puternice în diferite sectoare. Formarea unui fond comun de forţă de muncă între cele două ţări este numai o chestiune de timp. Această evoluţie pozitivă este salutată cu entuziasm, iar serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din amândouă ţările sunt gata să-şi consolideze parteneriatul şi să ofere sprijin pentru această mobilitate unică din nordul Europei.

Pentru mai multe informaţii adresaţi-vă:

Euregio Helsinki-Tallinn

Alice Lugna, Coordonator EURES pentru Estonia - alice.lugna@tta.ee
Tiina Oinonen, Coordonator EURES pentru Finlanda - tiina.oinonen@mol.fi

« Înapoi