chevron-down chevron-left chevron-right chevron-up home circle comment double-caret-left double-caret-right like like2 twitter epale-arrow-up text-bubble cloud stop caret-down caret-up caret-left caret-right file-text

EPALE

Platforma electronică pentru educația adulților în Europa

 
 

Blog

Reflecții asupra învățării adulților și dezvoltării carierei

29/11/2018
by Sorin Angheluta
Limba: RO
Document available also in: EN SK ET BG LT FR FI SV DE NL HU SL EL LV ES IT PL CS

/epale/ro/file/career-development-and-adult-learningCareer development and adult learning

Career development and adult learning

Simon Broek - coordonator tematic EPALE - împărtășește gândurile sale cu privire la rolul educației adulților în dezvoltarea carierei

 

Suntem conștienți de faptul că, în zilele noastre, angajații nu au aceeași loc de muncă la același angajator pe tot parcursul vieții profesionale. De asemenea, odată cu ritmul rapid al evoluțiilor (tehnologice), oamenii nu se pot baza doar pe cunoștințele, aptitudinile și competențele dobândite în cadrul școlarizării inițiale.

Prin urmare, pentru a funcționa în societate și în muncă, avem nevoie de o actualizare periodică a cunoștințelor, abilităților și competențelor noastre. În această postare pe blog aș dori să analizez această problemă și să discut despre învățarea în rândul adulților și dezvoltarea carierei.

Nivel scăzut de calificare și dezvoltare a carierei

 

În general, în carieră, pentru învățarea în rândul adulților intră în joc două situații:

1. Când ceva nu merge într-o carieră și există un deficit de aptitudini. Persoana devine șomeră și are nevoie de formare în căutarea unui loc de muncă, de actualizare a competențelor informatice sau de recalificare pentru alte locuri de muncă.

2. Când ceva merge bine într-o carieră și angajatorul investește în dezvoltarea abilităților personalului său astfel încât compania să rămână în stare actualizată pe piața concurențială.

În general, investițiile în a doua situație sunt mult mai mari decât cele din prima. De asemenea, sursa este foarte diferită. În timp ce în al doilea rând, principala sursă sunt angajatorii; în prima ipoteză, persoanele și guvernul (prin intermediul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă) sunt responsabile pentru acoperirea costurilor.

De asemenea, când vine vorba de cea de-a doua situație, există o diferență între personalul cu nivel scăzut și mediu/foarte calificat: personalul de înaltă calificare primește, în general, mai multe formări legate de carieră comparativ cu cei cu calificare redusă. Dacă acest lucru nu este suficient pentru inegalitate, cei care au o înaltă calificare au, în general, mai multe mijloace pentru a se angaja în căi de învățare auto-direcționate (de exemplu, dacă fac un program suplimentar de educație) și, prin urmare, sunt mai bine pregătiți atunci când ceva nu merge bine în carieră.

Învățarea în rândul adulților și dezvoltarea carierei, prin urmare, prezintă o imagine foarte inegală atunci când vine vorba de diferența dintre personalul calificat inferior și cel mai înalt calificat. Cei mai calificați primesc o pregătire mai puțin calificată, sunt mai vulnerabili pentru a deveni șomeri, au mai puține mijloace pentru finanțarea formării suplimentare și de multe ori trebuie să cofinanțeze rezolvarea deficitelor de competențe pentru a se reangaja pe piața forței de muncă.

Educația adulților și dezvoltarea carierei, prin urmare, pare să consolideze inegalitatea, nu să o rezolve!

Acest lucru pune întrebarea:

Cum putem ameliora această situație și există exemple bune de politici care fac o „căsătorie” fericită pentru învățământul pentru adulți și dezvoltarea carierei, de asemenea, pentru cei cu calificări scăzute?

Este esențial ca, pentru toți angajații, mediul de lucru să fie și un mediu de învățare. Acest lucru înseamnă că ar trebui să existe stimulente pentru a învăța (de exemplu, posibila evoluție a carierei), să se ofere posibilități de învățare (cursuri, schimburi non-formale) și, în final, ca sarcinile de lucru să stimuleze angajații să continue să învețe. Acest ultim aspect evidențiază faptul că lucrătorii cu nivel scăzut de calificare ocupă adesea locuri de muncă care au un număr limitat de sarcini de lucru și sunt destul de repetitive, fără a-i stimula să învețe noi competențe.

Aceasta înseamnă că, dintr-o perspectivă a angajatorului, trebuie acordată mai multă atenție observării angajatului ca persoană întreagă care trebuie cultivată intelectual în timpul muncii și mai puțin ca entitate cu care schimbă servicii pentru bani.

Din perspectiva guvernului, aceasta înseamnă că trebuie să investească mai mult în prevenirea deficitelor de calificare decât să le repare atunci când oamenii devin șomeri. Acest lucru se poate face prin sprijinirea angajatorilor în stabilirea mediilor de învățare și prin oferirea de angajați cu controale regulate în carieră și competențe.

Exemplu în Olanda: consilierea în domeniul dezvoltării și dezvoltare pe tot parcursul vieții

 

În Olanda, au loc experimente cu consilieri de dezvoltare pentru 45 de muncitori (Tijdelijke Subsidieregeling Ontwikkeladvies Vijfenveertigplussers). Experimentul ia în considerare atât sprijinul pentru companii (și managerii acestora) în stabilirea unui mediu mai bun pentru învățarea și dezvoltarea carierei pentru angajați, cât și asigurarea controalelor pentru angajați. La cerere, angajații primesc o subvenție pentru consiliere (600 EUR), iar managerii pot primi o subvenție pentru formare suplimentară (300 EUR) pentru a sprijini angajații în orientarea și dezvoltarea carierei.

Experimentul durează până în iulie 2019, așa că trebuie să așteptăm oricare rezultate și lecții învățate.

Evoluțiile politicilor, din fericire, nu așteaptă evaluarea. Recent, a fost publicată o nouă politică guvernamentală dedicată dezvoltării pe tot parcursul vieții (Leven Lang Ontwikkelen). Această politică afirmă ferm că trebuie dezvoltată o cultură pozitivă și puternică de învățare, în care toți sunt stimulați și susținuți pentru a-și asuma responsabilitatea în ceea ce privește propria dezvoltare a învățării, în special cele care sunt cele mai vulnerabile. Citiți mai multe despre această politică (în limba olandeză).

Există politici similare în țările dvs. care se referă la această problemă? Distribuiți în comentariile de mai jos!


Simon Broek a fost implicat în mai multe proiecte europene de cercetare în domeniul educației, al pieței muncii și al asigurărilor. El a oferit consultanță Comisiei Europene, Parlamentului European și agențiilor europene privind aspecte referitoare la politicile educaționale, învățarea de-a lungul vieții și problemele legate de piața muncii și este partener de conducere al Ockham Institute of Policy Support.

Share on Facebook Share on Twitter Share on Google+ Share on LinkedIn
Refresh comments Enable auto refresh

Se afișează 1 - 10 din 11
  • imaginea utilizatorului Māra Podiņa
    Jāpiekrīt, ka augstas kvalifikācijas darbiniekiem ir vairāk iespēju papildināt esošās zināšanas. Bet iespējams, ka iemesli ir diezgan loģiski - izglītotāki cilvēki ir vairāk motivēti mācīties, tādēļ arī piedāvājums ir lielāks. Zemas kvalifikācijas darbinieki parasti ir tie pieaugušie, kuri kaut kādu iemeslu dēļ sava laika izglītības sistēmā nav veiksmīgi iekļāvušies,  tādēļ arī interese par kvalifikācijas celšanu ir krietni mazāka, jo sakņojas negatīvā pieredzē. Iespējamais risinājums ir reklāma. Cilvēkiem nepieciešama viegli pieejama informācija par izglītības iespējām. 
  • imaginea utilizatorului Elizabete Eliza Bitane
    Lēnām mainās izglītības sistēma Latvijā, ieaudzinot jaunajam darba spēkam vērtību, ka dzīve ir nepārtraukta kustība un ir jāmācās nepārtraukti. Mūžizglītība ir jauns termins, kas nu sāk spēlēt lielu lomu mūsu ikdienās. Man kā 23 gadus vecai jaunietei tas nešķiet izaicinoši vai neizprotami. Ir jāmācās un es to daru. Arī izvērtējot potenciālo darba devēju, lielu lomu spēlē tas, vai uzņēmums atbalsta studijas paralēli darbam. 
    Kas attiecas uz papildus karjeras attīstības kursiem, kurus sedz darba devējs, tad manā pieredzē viss ir bijis jāpanāk pašai. Neviens īsti pakaļ neskries ar bezmaksas kursiem vai semināriem. Ja tu kā dabrinieks spēj atrast un pamatot savu dalību kādā pilnveides kursā, darba devējs ir pretimnākošs. Nekas nenotiek tāpat vien, ir jābūt informētam par savām iespējām un par tām arī jācīnās. 
    Iespēju nezināšana neatbrīvo mūs no atbildības.
  • imaginea utilizatorului Simona Dzirko
    Pilnībā piekrītu. Mūsdienu pasaulē nepārtraukti jāapgūst jaunas zināšanas un jāprot tās pielietot; turklāt cilvēka vislielākā "skola" ir tieši viņa darba dzīve, kurā viņš pavada visvairāk laika mūža griezumā. Rakstā tiek pozitīvi uzsvērts, ka darba devējam būtu jādomā par savu darbinieku izglītošanu, taču arī pašam darba ņēmējam ir jāuzņemas atbildība par savu prasmju un zināšanu pilnveidi. Darba ņēmējs adekvāti uzrunājot darba devēju, var panākt atbalstu kvalifikācijas celšanai, ja tas ir pamatoti un darba devējam tādas iespējas pastāv. Taču jāatzīst, ka pastāv gan dažādi darba devēji, gan dažādi darba ņēmēji. Labs darba devējs zinās, ka ieguldījums darbiniekos ir ilgtermiņa ieguldījums ar garantētu peļņu, bet labs darba ņēmējs sapratīs, ka sevis pilnveidošana ir veiksmes atslēga.
  • imaginea utilizatorului Klaudia Jakieła
    Pracodawca powinien inwestować w pracownika, istnieje takie powiedzenie „jeśli zadbam o swojego pracownika, to on zadba o moich klientów”. Niestety rzeczywistość często wyglada inaczej i pracujemy za najniższa krajową. Miejmy jednak nadzieje, że to się zmieni i pracodawcy postawią na rozwój pracowników, tak by mogli posiąść doświadczenie nie tylko w swojej branży. 
  • imaginea utilizatorului Monika Nowak
    Nzaważniejsza w tym wszystkim jest postawa pracodawcy. To od niego zależy w jakim stopniu pracownicy będą wyszkoleni.W dzisiejszych czasach powinni oni jednak stawiać na rozwój zwłaszcza ten techniczny.
  • imaginea utilizatorului Jeļena Alute
    Ļoti svarīgi kāda ir darba devēja un darba ņēmēja attieksme pret kompetenču paaugstināšanas. Latvijā ir  darba devēji, kuri ieinteresēti lai darba ņēmēji ilgstoši un kvalitatīvi strādā uzņēmumā, tāpēc regulāri piedāvā darba ņēmējiem karjeras izaugsmes un kompetenču pārbaudes pasākumus. Bet diemžēl tādu nav daudz, un ne visi darba ņēmēji ar prieku pieņem piedāvājumu paaugstināt savas kompetences. 
  • imaginea utilizatorului Jelena Muravska
    Strādājot jebkurā profesijā, mums būs jāsaskaras ar tehnoloģiju attīstību, kas no strādājošiem pieprasa sekot līdzi jaunajam, kā arī prasmi pielāgoties mainīgajiem apstākļiem. Papildu mācības un kvalifikācijas celšana palīdzēs  kļūt konkurētspējīgākam darba tirgū.Lai veicinātu pieaugušo izglītību, valsts sniedz atbalstu dažādām pašvaldību organizētām izglītības programmām. Pašvaldībās pieejamas mācību programmas pieaugušajiem par visdažādākajām tēmām.
  • imaginea utilizatorului Aleksandra Araka
    Profesijas ir dažādas un laiks nestāv uz vietas, vienmēr atrodas kaut kas jauns, kas jāmācās papildus. Un darba devējiem ir jādomā par to, kā varētu paaugstināt savu darbinieku kvalifikāciju, jo ne visi darbinieki izvēlās mācīties mūžizglītībā.
  • imaginea utilizatorului Elizabet Dobre
    Véleményem szerint nagyon hasznos a hollandiai fejlesztési tanácsadási kísérlet, mivel ad valamit az alkalmazottak és a vezetők számára is egyaránt. Kíváncsian várom a kutatási eredményeket, hogy milyen tanulságokat vonhatunk le ebből a folyamatból.
  • imaginea utilizatorului Silvija Karklina
    We are eagerly waiting for the results of the experiment in the Netherlands, they might be pretty interesting, thanks for letting us know.