Un învățământ superior relevant și de înaltă calitate

Un învățământ superior relevant și de înaltă calitate îi poate ajuta pe studenți să obțină cunoștințele și competențele de bază transversale necesare pentru a reuși după absolvire.

De ce este important să asigurăm relevanța și calitatea învățământului superior?

Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o lipsă de competențe, mai ales în domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și TIC. În special, femeile sunt subreprezentate în aceste domenii de studiu. 

În plus, în UE apar noi nevoi în materie de competențe în cadrul tranziției verzi și al celei digitale. UE trebuie să ia măsuri pentru a garanta dezvoltarea continuă a competențelor și pentru a rămâne competitivă pe plan economic la nivel global. 

Trebuie să încurajăm cât mai mulți cetățeni să urmeze studii în domeniile în care există deficit de competențe și cerere de forță de muncă. Toți elevii trebuie să dobândească competențe transversale avansate, cum ar fi gândirea critică și soluționarea problemelor, precum și competențe-cheie precum cele numerice și digitale, care îi vor ajuta să reușească după absolvire.

Ce măsuri ia UE pentru a îmbunătăți relevanța și calitatea învățământului superior?

Promovarea abordării STIAM

Comisia Europeană promovează dezvoltarea unor programe de învățământ superior în domeniul STIM și al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) mai bine adaptate, printr-o abordare a educației bazată pe disciplinele STIAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică).

STIAM desemnează un set multidisciplinar de abordări în materie de educație, care elimină barierele tradiționale dintre materii și discipline, pentru a conecta educația STIM și TIC cu artele, disciplinele umaniste și științele sociale. 

Această abordare facilitează combinarea cunoștințelor între domeniile de studiu STIM și altele decât STIM și integrează învățarea prin experiența dobândită. Abordarea STIAM promovează o mai bună contextualizare a disciplinelor STIM în termeni politici, de mediu, socioeconomici și culturali. 

Această abordare contribuie atât la soluționarea deficitelor esențiale de competențe, cât și la încurajarea dezvoltării competențelor transversale care stimulează spiritul antreprenorial, inovarea și creativitatea. Această inițiativă este sprijinită de Coaliția STIM a UE finanțată în cadrul programului Erasmus+ și de acțiunile descrise în Agenda pentru competențe în Europa.

Inițiativa europeană privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților

UE încurajează statele membre să îmbunătățească relevanța și calitatea învățământului superior și a educației și formării profesionale (EFP) prin monitorizarea periodică a parcursului absolvenților, ca parte a Inițiativei europene privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților. 

Scopul acestui demers este de a evalua dacă aptitudinile, cunoștințele și competențele absolvenților sunt de o calitate și o relevanță suficiente pentru a le permite să reușească în mediul profesional actual și viitor.

Aceste eforturi de îmbunătățire a comparabilității datelor privind parcursul profesional al absolvenților la nivel european vor contribui la realizarea unui veritabil spațiu european al educației până în 2025. În special, Inițiativa europeană privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților va sprijini elaborarea în comun, în 2021, a unei agende privind transformarea învățământului superior.

Inițiativa le va oferi factorilor de decizie informații esențiale care le vor permite să abordeze diverse provocări transnaționale în materie de educație și competențe, utilizând o abordare bazată pe date concrete.

În plus, monitorizarea parcursului profesional contribuie la:

  • îmbunătățirea experiențelor elevilor și studenților și identificarea oportunităților de sporire a eficacității predării și învățării 
  • identificarea inegalităților în educație și a unor modalități de abordare a acestora
  • consolidarea capacității de inserție profesională a proaspeților absolvenți prin îmbunătățirea planificării competențelor și a corelării acestora cu nevoile angajatorilor, elaborarea programelor de învățământ și orientarea profesională
  • furnizarea de informații privind modelele de mobilitate transfrontalieră, inclusiv surplusurile și deficitele regionale în materie de competențe (așa-numitele „exod al creierelor” și „atragere a creierelor”)
  • orientarea eficientă a investițiilor către o educație de înaltă calitate, adaptată nevoilor societății
  • identificarea practicilor care îi pregătesc cel mai bine pe absolvenți pentru cetățenia activă. 

Ce măsuri a luat UE până acum?

Ca urmare a Agendei reînnoite pentru învățământul superior și a Noii agende pentru competențe în Europa, Consiliul a adoptat, în noiembrie 2017, o recomandare privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților

În această recomandare, statele membre ale UE (cu sprijinul Comisiei) s-au angajat să colecteze informații comparabile privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților din învățământul superior și EFP. În 2020, Comisia a publicat un studiu comparativ care prezintă situația privind politicile și practicile în domeniu în statele membre ale UE și în țările SEE, pa baza a cinci criterii-cheie identificate în recomandarea Consiliului.

Între 2018 și sfârșitul mandatului său în 2020, Grupul de experți privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților a fost un forum pentru cooperare și schimb de opinii. Activitățile sale au culminat cu publicarea unui raport final cu recomandări adresate Comisiei cu privire la viitorul acestei inițiative.

În 2020, Comisia a efectuat un sondaj-pilot Eurograduate în rândul absolvenților din 8 țări-pilot (Austria, Croația, Cehia, Germania, Grecia, Lituania, Malta și Norvegia), evaluând datele la nivel național și comparându-le între statele membre. Aceste informații vor fi utile pentru factorii de decizie și profesioniștii din învățământul superior care elaborează programe de învățământ.

Între 2020 și 2021, Comisia a lansat, de asemenea, activități personalizate de consolidare a capacităților în fiecare stat membru al UE, cu scopul de a pregăti administrațiile naționale și echipele de cercetare din statele membre pentru un mecanism european coordonat de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților. Printre aceste activități se numără consolidarea asumării responsabilității pentru proiectul de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților în rândul părților interesate, stimularea capacității IT și statistice.

Care sunt etapele următoare?

Pe baza schimburilor de opinii și a recomandărilor emise de grupul de experți, Comisia avansează în ceea ce privește monitorizarea parcursului profesional al absolvenților prin:

  • asigurarea unui schimb continuu între țări și continuarea armonizării eforturilor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților prin instituirea unei rețele de experți naționali din fiecare stat membru pentru a orienta eforturile naționale privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților și pentru a facilita legătura cu omologii europeni
  • explorarea modalităților de promovare a unei abordări privind colectarea datelor referitoare la absolvenți prin extragerea de informații din bazele de date administrative existente la nivel național, în colaborare cu rețeaua de experți naționali
  • extinderea în continuare a sondajului european privind absolvenții și îmbunătățirea calității acestuia
  • organizarea de studii și activități de învățare reciprocă pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe privind practica de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților și pentru a utiliza mai bine datele.

În 2022, Comisia va trece în revistă progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandării Consiliului, preconizându-se o rată de adoptare de 80 % în rândul statelor membre, până la sfârșitul anului 2024. 

Comisia prevede ca punerea în aplicare la nivel european a monitorizării parcursului profesional al absolvenților să se realizeze până în 2025.