Un învățământ superior incluziv și conectat

Învățământul superior trebuie să contribuie la abordarea problemelor de natură socială și a provocărilor cu care se confruntă democrația din Europa. De aceea trebuie să ne asigurăm că învățământul superior este favorabil incluziunii și că instituțiile sale sunt bine conectate la comunitățile locale.

Un învățământ superior incluziv și conectat

Pentru ca sistemele de învățământ superior să fie incluzive și totodată conectate la societate, este nevoie de condiții propice pentru ca studenții provenind din medii diferite să reușească. Acestea nu se limitează numai la acordarea de sprijin financiar pentru grupurile dezavantajate, deși acest aspect este esențial pentru persoanele cu venituri reduse.

Pentru a garanta că studenții și absolvenții de învățământ superior din Europa reflectă diversitatea populației europene, trebuie să avem în vedere îmbunătățirea accesului și a ratei de absolvire în rândul grupurilor dezavantajate și subreprezentate. În acest scop, autoritățile naționale și instituțiile de învățământ superior ar trebui:

  • să analizeze modul în care sunt organizate modalitățile de admitere, predare și evaluare
  • să aplice măsuri de tutorat pentru studenți
  • să ofere sprijin academic și neacademic.

Strategiile menite să ajute categoriile dezavantajate și subreprezentate să aibă acces la studii superioare și să le finalizeze oferă condițiile necesare pentru a atinge aceste obiective. Sunt, de asemenea, necesare opțiuni de studiu flexibile (cu jumătate de normă sau online) și recunoașterea la scară mai largă a studiilor anterioare pentru a spori accesibilitatea învățământului superior, în special pentru cursanții adulți.

De ce sunt importante incluziunea și conectivitatea?

Învățământul superior trebuie să contribuie la abordarea problemelor de natură socială și a provocărilor cu care se confruntă democrația din Europa. De aceea trebuie să ne asigurăm că învățământul superior este favorabil incluziunii și că instituțiile de învățământ superior sunt bine conectate la comunitățile locale.

Grupurile sociale cel mai puțin reprezentate în învățământul superior sunt mai susceptibile de a se confrunta cu lipsa competențelor de bază (alfabetizare, competențe numerice și digitale), lipsa de experiență în ceea ce privește învățarea autonomă și lipsa unei idei clare despre ceea ce presupune învățământul superior. Mai mult decât atât, persoanele care provin din grupuri socioeconomice dezavantajate și dintr-un context de migrație au șanse mai mici de a urma și absolvi studii superioare. De asemenea, segregarea de gen în funcție de domeniul de studiu este încă o practică răspândită.

Ce măsuri a luat UE până acum?

În cadrul semestrului european, Comisia monitorizează provocările legate de rata de absolvire în învățământul superior din țările UE, precum și progresele înregistrate către atingerea ratelor vizate. Consolidarea dimensiunii sociale a învățământului superior este, de asemenea, un pilon important al procesului de la Bologna, așa cum a fost reconfirmat în 2018 prin Comunicatul de la Paris.

În Agenda reînnoită a UE pentru învățământul superior, Comisia Europeană s-a angajat:

  • să direcționeze sprijinul Erasmus+ pentru a ajuta instituțiile de învățământ superior să dezvolte și să pună în aplicare strategii instituționale integrate vizând incluziunea, egalitatea de gen și reușita academică de la admitere până la absolvire, inclusiv prin cooperarea cu școlile și furnizorii de educație și formare profesională
  • să promoveze dezvoltarea și testarea de modele flexibile și modulare de programe de studiu pentru a sprijini accesul la un nivel mai înalt de învățare prin priorități specifice pentru parteneriatele strategice Erasmus+
  • să sprijine instituțiile de învățământ superior care doresc să acorde puncte ECTS (Sistemul European de Transfer și Acumulare al Creditelor) studenților care desfășoară activități voluntare și în folosul comunității, pe baza unor exemple pozitive existente
  • să sprijine recunoașterea calificărilor deținute de refugiați pentru a facilita accesul acestora la învățământul superior

Pentru a colecta date cu privire la dimensiunea socială a învățământului superior, Comisia Europeană a cofinanțat proiectul Eurostudent. Acesta analizează dimensiunea economică și socială a învățământului superior în Europa. Eurostudent realizează periodic sondaje care vizează peste 320 000 de studenți, precum și autoevaluări în cele 27 de țări participante din spațiul european al învățământului superior. 

Un studiu al Comisiei a analizat impactul sistemelor de admitere asupra rezultatelor în învățământul superior, în special modul în care școlile, instituțiile de învățământ superior și elevii înșiși selectează programele de studiu. Pe baza politicilor și a strategiilor naționale privind gruparea pe aptitudini în învățământul secundar și autonomia instituțiilor de învățământ superior, a fost realizată o cartografiere a sistemelor de admitere „selective”, „deschise” sau „mixte”. 

Studii de caz aprofundate realizate în 8 țări au condus la 10 recomandări de politică menite să sprijine școlile și instituțiile de învățământ superior în alegerea viitorilor elevi și studenți și să-i ajute pe potențialii studenți să aleagă instituțiile de învățământ superior și programele de studiu. Jumătate din aceste recomandări pot fi adoptate în majoritatea țărilor, iar celelalte pot conduce la inițiative-pilot și cercetări suplimentare.

Grupul de lucru ET2020 pentru învățământul superior a organizat în aprilie 2019 o activitate de învățare inter pares. Aceasta a concluzionat că, deși incluziunea socială este o prioritate pentru statele membre, există prea puține strategii naționale și abordări cuprinzătoare cu angajamente de politică pe termen lung în ceea ce privește incluziunea socială în învățământul superior. Politicile privind incluziunea în învățământul superior ar trebui să facă parte dintr-un cadru mai larg de politici transsectoriale. Dezvoltarea, consolidarea și extinderea legăturilor instituțiilor de învățământ superior cu școlile sunt esențiale pentru o mai bună incluziune. 

Politicile bazate pe date concrete pentru consolidarea incluziunii necesită investiții în identificarea grupurilor-țintă și a grupurilor defavorizate, în măsurarea progreselor realizate în direcția atingerii obiectivelor, în monitorizarea efectelor intenționate și neintenționate ale politicilor de incluziune și în analizarea complexității factorilor subiacenți. Este nevoie de investiții mai mari și în domeniul formării personalului din învățământul superior pentru a consolida și adapta practicile de învățare și predare la studenții provenind din grupuri defavorizate.

Cum pot fi ajutați studenții să își aleagă instituțiile de învățământ superior și programele de studii?

  • Prin îmbunătățirea informațiilor, a consilierii și a orientărilor disponibile privind învățământul superior. Comisia sprijină U-Multirank, un instrument axat pe utilizatori pentru compararea universităților.
  • Prin îmbunătățirea structurii opțiunilor oferite studenților. Cu ajutorul programului Erasmus+, Comisia ajută universitățile să coopereze pentru a-și extinde oferta.

Cum pot fi ajutate instituțiile de învățământ superior să își aleagă studenții?

  • Prin dezvoltarea unor abordări mai cuprinzătoare privind politicile de incluziune în învățământul superior, cu angajamente pe termen lung și un plan de acțiune care să includă priorități și obiective
  • Prin corelarea politicii de admitere cu cererea studenților și cererea de pe piața forței de muncă. Recomandarea Consiliului privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților invită statele membre să înființeze un sistem de monitorizare pentru a furniza date cu privire la relevanța sistemelor lor de învățământ superior.
  • Prin încurajarea instituțiilor de învățământ superior să se angajeze în favoarea incluziunii sociale, cu ajutorul sistemelor de finanțare. Activitatea de învățare inter pares organizată în cadrul grupului de lucru ET2020 privind finanțarea bazată pe performanță a oferit informații utile cu privire la modalitățile de implicare a instituțiilor de învățământ superior în stabilirea de obiective strategice.
  • Prin utilizarea unor instrumente dezvoltate în cadrul procesului de la Bologna pentru a facilita tranziția către învățământul superior
  • Prin sprijinirea personalul academic și administrativ din instituțiile de învățământ superior cu scopul de a consolida calitatea predării și învățării. Proiectul Forumului european pentru colaborare consolidată în domeniul predării (EFFECT) , susținut de programul Erasmus+, caută modalități prin care predarea și învățarea în instituțiile de învățământ superior ar putea fi sprijinite mai bine.