Un învățământul superior incluziv și conectat

Învățământul superior trebuie să joace un rol în abordarea problemelor de natură socială și a celor cu care se confruntă democrația din Europa. Aceasta înseamnă că trebuie să se garanteze faptul că învățământul superior este favorabil incluziunii, deschis la atragerea talentelor din toate mediile și că instituțiile de învățământ superior sunt grupuri de învățare cu gândire civică, conectate la comunitățile proprii.

Despre ce este vorba

Pentru a favoriza incluziunea în cadrul sistemelor de învățământ superior și totodată conectarea acestora la societate, este nevoie de condiții propice pentru ca studenți din diferite medii să reușească. Acestea nu se rezumă numai la acordarea de sprijin financiar pentru grupurile dezavantajate, deși acest aspect este esențial pentru persoanele care provin din medii cu venituri reduse.

Pentru a promova finalizarea cu succes a studiilor, furnizorii de învățământ superior ar trebui

  • să analizeze în ansamblu modul în care sunt organizate admiterea, predarea și evaluarea
  • să pună în aplicare măsuri pentru a îndruma studenții și
  • să ofere sprijin academic și neacademic.

Strategiile care îi ajută pe studenții dezavantajați să aibă acces la studii superioare și să le finalizeze reprezintă un mod promițător de a atinge aceste obiective. Sunt, de asemenea, necesare opțiuni de studiu flexibile (cu jumătate de normă sau online) și recunoașterea la scară mai largă a studiilor anterioare pentru a spori accesibilitatea învățământului superior, în special pentru cursanții adulți.

Motivație

Învățământul superior trebuie să joace un rol în abordarea problemelor de natură socială și cu care se confruntă democrația din Europa. Aceasta înseamnă că trebuie să se garanteze faptul că învățământul superior este favorabil incluziunii, deschis la atragerea talentelor din toate mediile și că instituțiile de învățământ superior sunt rețele educaționale cu gândire civică, conectate la comunitățile proprii. Profilul populației de studenți care intră în învățământul superior și care îl finalizează ar trebui să reflecte societatea în ansamblu.

Grupurile sociale cel mai puțin reprezentate în învățământul superior sunt de regulă cele cărora le lipsesc competențe de bază (alfabetizarea, competențele numerice și digitale), experiența învățării în mod independent și o idee clară legată de ceea ce presupune învățământul superior. Persoanele din grupuri socioeconomice dezavantajate și din medii de migranți au o probabilitate mult mai mică de a intra în învățământul superior și de a-l finaliza. Persoanele din mediul academic și absolvenții de studii superioare sunt adeseori percepuți ca fiind detașați de restul societății. Segregarea de gen în funcție de domeniul de studiu este încă răspândită.

Măsuri luate până în prezent

Comisia Europeană monitorizează provocările legate de rata de absolvire în învățământul superior din țările UE, precum și progresele înregistrate. Consolidarea dimensiunii sociale a învățământului superior este, de asemenea, un pilon important al procesului de la Bologna, așa cum a fost reconfirmat în 2018 prin Comunicatul de la Paris.

În agenda reînnoită a UE pentru învățământul superior, Comisia Europeană s-a angajat:

  • să orienteze sprijinul pentru Erasmus+ în scopul de a ajuta instituțiile de învățământ superior la elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii instituționale integrate pentru incluziune, egalitatea de gen și reușita în studii de la admitere până la absolvire, inclusiv prin cooperarea cu școlile și furnizorii VET
  • să promoveze dezvoltarea și testarea modelelor flexibile și modulare de cursuri pentru a sprijini accesul la un nivel mai înalt de învățare prin priorități specifice pentru parteneriatele strategice Erasmus+
  • să sprijine instituțiile de învățământ superior care doresc să acorde puncte ECTS studenților pentru activitățile voluntare și în folosul comunității, pe baza unor exemple pozitive existente
  • să sprijine recunoașterea calificărilor deținute de refugiați pentru a facilita accesul acestora la învățământul superior.

Pentru a colecta date cu privire la dimensiunea socială a învățământului superior, Comisia Europeană a cofinanțat proiectul Eurostudent. Acesta analizează condițiile economice și sociale ale stilului de viață al studenților din Europa. Eurostudent organizează periodic sondaje care vizează peste 320 000 de studenți din 28 de țări participante din spațiul european al învățământului superior.

Datele culese în cadrul proiectului Eurostudent acoperă toate aspectele vieții studențești: accesul la învățământul superior, studiile, condițiile de viață și de muncă în timpul studiilor, experiențele de mobilitate (inclusiv informațiile despre obstacolele aflate în calea mobilității), precum și autoevaluările studenților înșiși. Rezultatele sunt publicate pe site-ul eurostudent.eu.

Un alt studiu a analizat impactul sistemelor de admitere asupra rezultatelor în învățământul superior, în special modul în care școlile, instituțiile de învățământ superior și elevii aleg și selectează programul de studiu. Pe baza politicilor și a strategiilor naționale privind gruparea pe aptitudini în învățământul secundar și autonomia instituțiilor de învățământ superior, a fost realizată o cartografiere a sistemelor de admitere selective, deschise sau mixte.

Studii de caz aprofundate realizate în 8 țări au condus la 10 recomandări de politică pentru a sprijini școlile în alegerea viitorilor elevi, pentru a-i ajuta pe studenți să aleagă instituțiile de învățământ superior și programele de studiu și pentru a ajuta instituțiile de învățământ superior să aleagă studenții corespunzători. Jumătate din aceste recomandări pot fi adoptate în majoritatea țărilor, iar celelalte pot conduce la inițiative-pilot și cercetări suplimentare.

Cum aleg studenții instituțiile de învățământ superior și programele de studiu?

  • Îmbunătățirea informațiilor, a consilierii și a orientărilor disponibile privind învățământul superior
  • Îmbunătățirea structurii opțiunilor oferite studenților

Cum își aleg școlile viitorii elevi?

  • Testarea unor modificări privind modul în care este organizată regruparea pe aptitudini, în învățământul secundar superior și în ciclurile mai avansate
  • Testarea unor modificări în ceea ce privește derularea ultimului an de studii în învățământul secundar
  • Favorizarea colaborării între școli și instituțiile de învățământ superior

Cum își aleg instituțiile de învățământ superior studenții?

  • Corelarea politicii de admitere cu cererea studenților și cea de pe piața forței de muncă
  • Încurajarea instituțiilor de învățământ superior să se angajeze în favoarea incluziunii sociale în cadrul sistemelor de finanțare
  • Utilizarea instrumentelor puse la dispoziție de procesul de la Bologna pentru a facilita tranziția către învățământul superior
  • Testarea unei game mai largi de metode de identificare a potențialului studenților care oferă mai multă autonomie instituțiilor de învățământ superior