Politica UE în domeniul educației și formării profesionale

Educația și formarea profesională (EFP) reprezintă un element esențial al sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute de anumite ocupații sau de piața muncii, în general.

Ce implică educația și formarea profesională?

Sistemul de educație și formare profesională (EFP) răspunde nevoilor economiei, dar, în același timp, le oferă cursanților competențe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal și pentru a deveni cetățeni activi. 

EFP contribuie la creșterea performanței întreprinderilor și a competitivității, sprijină cercetarea și inovarea și reprezintă un element central al politicii sociale și de ocupare a forței de muncă.

Sistemele EFP din Europa se pot baza pe o rețea bine dezvoltată de furnizori de educație și formare profesională. Aceste rețele sunt conduse cu implicarea partenerilor sociali, cum ar fi angajatorii și sindicatele, precum și în diferite organisme, cum ar fi camerele, comitetele și consiliile.

Sistemele EFP se articulează în jurul educației și formării profesionale inițiale și continue.

Educația și formarea profesională inițială (EFP-I) se desfășoară, de obicei, la nivel secundar superior și la nivel post-secundar înainte de începerea vieții profesionale. 

Are loc fie în mediul școlar (activitatea de învățare derulându-se în principal într-o sală de curs), fie într-un context profesional, de exemplu în centre de formare sau în întreprinderi. Totuși, acest lucru variază de la o țară la alta și depinde de sistemul național de educație și formare, precum și de structura economiei.

Educația și formarea profesională continuă (EFP-C) se desfășoară după ciclul inițial de educație și formare sau după intrarea pe piața muncii. Scopul său este să actualizeze cunoștințele și să contribuie la dobândirea de noi competențe, la reorientarea carierei și la dezvoltarea personală și profesională continuă. 

EFP-C se realizează în cea mai mare parte în context profesional, activitatea de învățare derulându-se în principal la locul de muncă.

În medie, 50 % din tinerii europeni cu vârsta între 15 și 19 ani participă la EFP-I (la nivel secundar superior). Totuși, media UE maschează diferențe geografice semnificative, rata de participare variind de la sub 15 % la peste 70 %.

Politica UE în domeniul EFP și eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19

La 1 iulie 2020, Comisia a prezentat o agendă ambițioasă pentru a orienta eforturile de redresare în urma crizei provocate de COVID-19 în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale. Accentul este pus pe competențe și pe EFP. 

Propunerile reprezintă o contribuție importantă la planul de redresare pentru Europa prezentat de președinta von der Leyen. Propunerile includ:

Evoluții recente ale politicii UE în domeniul EFP

Recomandarea Consiliului din 2020 privind EFP

La 24 noiembrie 2020, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o Recomandare privind educația și formarea profesională pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență.

Recomandarea definește principii-cheie pentru a se asigura că educația și formarea profesională sunt flexibile, în sensul că se adaptează rapid la nevoile pieței forței de muncă și oferă oportunități de învățare de calitate atât pentru tineri, cât și pentru adulți.

Ea pune un accent puternic pe creșterea flexibilității educației și formării profesionale, pe consolidarea oportunităților de ucenicie și de învățare la locul de muncă și pe îmbunătățirea asigurării calității.

Recomandarea înlocuiește, de asemenea, recomandarea EQAVET (European Quality Assurance in Vocational Education and Training) și include un cadru EQAVET actualizat cu indicatori și descriptori de calitate, abrogând, în același timp, fosta recomandare ECVET.

Pentru a promova aceste reforme, Comisia sprijină centrele de excelență profesională (CEP) care reunesc parteneri locali pentru a dezvolta „ecosisteme ale competențelor”. Ecosistemele competențelor vor contribui la dezvoltarea regională, economică și socială, la inovare și la strategiile de specializare inteligentă.

Declarația de la Osnabrück din 2020

La 30 noiembrie 2020, miniștrii responsabili cu educația și formarea profesională din statele membre ale UE, țările candidate, țările SEE-AELS (Spațiul Economic European – Asociația Europeană a Liberului Schimb), partenerii sociali europeni și Comisia Europeană au aprobat „Declarația de la Osnabrück 2020 privind educația și formarea profesională ca factor de redresare și de tranziție justă către economii digitale și verzi”. 

Declarația de la Osnabrück este sprijinită de asociațiile furnizorilor de EFP de la nivel european (VET4EU2) și de reprezentanții cursanților EFP (OBESSU, Rețeaua europeană a ucenicilor). 

Declarația stabilește noi acțiuni de politică pentru perioada 2021-2025 pentru a completa Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență: 

  • promovarea rezilienței și a excelenței prin educație și formare profesională de calitate, favorabilă incluziunii și flexibilă 
  • stabilirea unei noi culturi a învățării pe tot parcursul vieții, care să pună accentul pe relevanța EFP-C și a digitalizării 
  • promovarea sustenabilității EFP 
  • dezvoltarea unui spațiu european al educației și formării profesionale și a unui învățământ profesional și tehnic internațional. 

Comitetul consultativ pentru formare profesională a aprobat un aviz privind viitorul EFP, care va contribui la elaborarea politicii Comisiei Europene pentru perioada de după 2020.

Acțiuni suplimentare privind politica UE în domeniul EFP

  • Cadrul european de referință pentru asigurarea calității (EQAVET) este un instrument important de susținere a statelor membre în promovarea și monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor EFP, bazat pe referințe convenite de comun acord. Detalii pot fi găsite pe site-ul EQAVET.
     
  • Recomandarea Consiliului privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace identifică 14 criterii pe care țările UE și părțile interesate ar trebui să le utilizeze pentru a dezvolta programe de ucenicie eficiente și de înaltă calitate.
     
  • Alianța europeană pentru ucenicii, formată în 2013, a mobilizat în mod eficient statele membre ale UE, țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb și țările candidate la UE și peste 230 de părți interesate să ia parte la consolidarea ofertei de programe de ucenicie și la creșterea calității și imaginii acestora. Recent, pe lista obiectivelor Alianței a fost adăugată și mobilitatea ucenicilor.
     
  • Rețeaua europeană a ucenicilor a fost creată pentru a se asigura că membrii săi își fac vocea auzită în cadrul discuțiilor referitoare la EFP și la programele de ucenicie.
     
  • Săptămâna europeană a competențelor profesionale este o campanie anuală, lansată în 2016, cu scopul de a îmbunătăți atractivitatea și imaginea EFP.
     
  • Grupul de lucru ET2020 pentru EFP are scopul de a ajuta factorii de decizie și alte părți interesate să elaboreze politici și practici. Cel mai recent grup de lucru s-a concentrat, în perioada 2018-2020, pe inovare și digitalizare în ceea ce privește EFP și EFP de nivel superior. 
     
  • Grupul interagenții privind educația și formarea tehnică și profesională (IAG-TVET), condus de UNESCO, asigură coordonarea activităților între principalele organizații internaționale, printre care și Comisia, care sunt implicate în politicile, programele și activitățile de cercetare privind educația și formarea profesională și tehnică.

Instrumente financiare de sprijinire a politicilor în materie de EFP:

  • Programul Erasmus+ dispune de un pachet financiar indicativ de 14,774 miliarde EUR. Din această sumă, aproximativ 3 miliarde EUR sunt alocate EFP pentru perioada 2014-2020. În fiecare an, circa 130 000 de cursanți și 20 000 de membri ai personalului EFP beneficiază de oportunitățile de mobilitate oferite de Erasmus+. 

    În plus, aproximativ 500 de proiecte EFP sunt finanțate anual în baza parteneriatelor strategice Erasmus+. Programul finanțează și alte activități, cum ar fi alianțele pentru competențe sectoriale.
     
  • Fondul social european (FSE) este o pârghie financiară importantă pentru EFP. În perioada 2014-2020, FSE are un obiectiv tematic care alocă un buget semnificativ acțiunilor de sprijinire a EFP. Circa 15 miliarde EUR au fost dedicate, printre altele, consolidării accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții și promovării unui parcurs profesional flexibil, precum și îmbunătățirii relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare.

Cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale a început în 2002, cu procesul de la Copenhaga. A fost consolidată de-a lungul anilor, de exemplu prin Comunicatul de la Bruges și prin concluziile de la Riga.

Acțiunile Comisiei în domeniul EFP sunt sprijinite de două agenții: