Politica UE în domeniul educației și formării profesionale

Educația și formarea profesională (EFP) reprezintă un element esențial al sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute de anumite ocupații sau de piața muncii, în general.

Ce înseamnă educația și formarea profesională?

Educația și formarea profesională (EFP) reprezintă un element esențial al sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute de anumite ocupații sau de piața muncii, în general.

EFP răspunde nevoilor economiei dar, în același timp, le oferă cursanților competențe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal și pentru a deveni cetățeni activi. De asemenea, contribuie la creșterea performanței întreprinderilor și a competitivității, susține cercetarea și inovarea și este un element central al politicii sociale și al politicii de ocupare a forței de muncă.

Sistemele de educație și formare profesională din Europa se pot baza pe rețele bine dezvoltate de furnizori EFP. Aceste rețele sunt reglementate prin implicarea partenerilor sociali (angajatori, sindicate) din diverse organisme (camere, comitete, consilii etc.).

Sistemele EFP se articulează în jurul educației și formării profesionale inițiale și continue.

  1. Educația și formarea profesională inițială (EFP-I) se desfășoară, de obicei, la nivel secundar superior, înainte de începerea vieții profesionale. Are loc fie în mediul școlar (activitatea de învățare derulându-se în principal într-o sală de curs), fie într-un context profesional, de exemplu în centre de formare sau în întreprinderi. Acest lucru variază de la o țară la alta și depinde de sistemul național de educație și formare, precum și de structura economiei.
  2. Educația și formarea profesională continuă (EFP-C) are loc după cea inițială sau după intrarea pe piața muncii. Scopul său este să actualizeze cunoștințele și să contribuie la dobândirea de noi competențe, la reorientarea carierei și la dezvoltarea personală și profesională continuă. EFP-C se realizează în cea mai mare parte în context profesional, activitatea de învățare derulându-se în principal la locul de muncă.

În medie, 50 % din tinerii europeni cu vârsta între 15 și 19 ani participă la EFP-I (la nivel secundar superior). Totuși, media UE maschează diferențe geografice semnificative, rata de participare variind de la sub 15 % la peste 70 %.

Prioritățile UE pentru EFP (2015-2020)

Cooperarea europeană privind educația și formarea profesională a fost consolidată prin Comunicatul de la Bruges și Concluziile de la Riga. Instituțiile UE, statele membre, țările candidate, țările din Spațiul Economic European, partenerii sociali și furnizorii europeni de EFP au convenit asupra unui set de obiective pentru perioada 2015-2020:

  • Promovarea învățării la locul de muncă în toate formele sale, acordând o atenție deosebită uceniciei, prin implicarea partenerilor sociali, a întreprinderilor, a camerelor și a furnizorilor de EFP, precum și prin stimularea inovării și a spiritului antreprenorial
  • Dezvoltarea în continuare a mecanismelor de asigurare a calității în EFP, în conformitate cu recomandarea privind instituirea Cadrului european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și stabilirea de circuite de feedback și informare continuă la nivelul sistemelor de EFP-I și EFP-C, pe baza rezultatelor învățării.
  • Sporirea accesului la EFP și calificări pentru toți, prin intermediul unor sisteme mai flexibile și permeabile, în special prin oferirea unor servicii de orientare eficiente și integrate și prin validarea învățării non-formale și informale
  • Consolidarea competențelor-cheie în programele de EFP și furnizarea de oportunități mai eficace pentru a dobândi sau pentru a dezvolta aceste abilități prin intermediul EFP-I și EFP-C
  • Introducerea unor abordări sistematice și dezvoltarea unor oportunități pentru dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor, a formatorilor și a mentorilor EFP atât în mediul școlar, cât și în mediul de lucru

Comitetul consultativ pentru formare profesională a aprobat un aviz privind viitorul EFP, care va contribui la elaborarea politicii Comisiei după 2020.

Acțiunile Comisiei în domeniul EFP sunt sprijinite de două agenții:

Cum promovează UE educația și formarea profesională?

Instrumente financiare de sprijinire a politicilor în materie de EFP:

  • Programul Erasmus+ dispune de un pachet financiar indicativ de 14,774 miliarde EUR. Din această sumă, aproximativ 3 miliarde EUR sunt alocate pentru EFP în perioada 2014-2020. În fiecare an, circa 130 000 de cursanți și 20 000 de membri ai personalului EFP beneficiază de oportunitățile de mobilitate oferite de Erasmus+. În plus, aproximativ 500 de proiecte EFP sunt finanțate anual în baza parteneriatelor strategice Erasmus+. Programul finanțează și alte activități, cum ar fi alianțele pentru competențe sectoriale.
  • Fondul social european (FSE) este o pârghie financiară importantă pentru EFP. În perioada 2014-2020, FSE are un obiectiv tematic care alocă un buget semnificativ acțiunilor de sprijinire a EFP. Circa 15 miliarde EUR au fost dedicate, printre altele, consolidării accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții și promovării unui parcurs profesional flexibil, precum și îmbunătățirii relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare.