Politica UE în domeniul educației și formării profesionale
Educația și formarea profesională (EFP) reprezintă un element esențial al sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute de anumite ocupații sau de piața muncii, în general.

Ce înseamnă educația și formarea profesională (EFP)?

Sistemul de educație și formare profesională (EFP) răspunde nevoilor economiei, dar, în același timp, le oferă cursanților competențe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal și pentru a deveni cetățeni activi. EFP contribuie la creșterea performanței întreprinderilor și a competitivității, sprijină cercetarea și inovarea și reprezintă un element central al politicii sociale și de ocupare a forței de muncă.

Sistemele EFP din Europa se pot baza pe o rețea bine dezvoltată de furnizori de educație și formare profesională. Aceste rețele sunt conduse cu implicarea partenerilor sociali, cum ar fi angajatorii și sindicatele, precum și în diferite organisme, cum ar fi camerele, comitetele și consiliile.

Sistemele EFP se articulează în jurul educației și formării profesionale inițiale și continue.

Educația și formarea profesională inițială (EFP-I) se desfășoară, de obicei, la nivel secundar superior, înainte de începerea vieții profesionale. Are loc fie în mediul școlar (activitatea de învățare derulându-se în principal într-o sală de curs), fie într-un context profesional, de exemplu în centre de formare sau în întreprinderi. Acest lucru variază de la o țară la alta și depinde de sistemul național de educație și formare, precum și de structura economiei.

Educația și formarea profesională continuă (EFP-C) se desfășoară după ciclul inițial sau după intrarea pe piața muncii. Scopul său este să actualizeze cunoștințele și să contribuie la dobândirea de noi competențe, la reorientarea carierei și la dezvoltarea personală și profesională continuă. EFP-C se realizează în cea mai mare parte în context profesional, activitatea de învățare derulându-se în principal la locul de muncă.

În medie, 50 % din tinerii europeni cu vârsta între 15 și 19 ani participă la EFP-I (la nivel secundar superior). Totuși, media UE maschează diferențe geografice semnificative, rata de participare variind de la sub 15 % la peste 70 %.

Prioritățile UE pentru educația și formarea profesională

Cooperarea europeană privind educația și formarea profesională a fost consolidată prin Comunicatul de la Bruges și Concluziile de la Riga.

Instituțiile UE, statele membre, țările candidate, țările din Spațiul Economic European, partenerii sociali și furnizorii europeni de EFP au convenit asupra unui set de obiective pentru perioada 2015-2020:

  • Promovarea învățării la locul de muncă, în toate formele sale, acordând o atenție deosebită uceniciei, prin implicarea partenerilor sociali, a întreprinderilor, a camerelor și a furnizorilor de EFP, precum și prin stimularea inovării și a spiritului antreprenorial.
  • Dezvoltarea în continuare a mecanismelor de garantare a calității în conformitate cu Recomandarea privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și stabilirea de circuite de informare și de feedback continuu în sistemele EFP-I și EFP-C pe baza rezultatelor învățării
  • Sporirea accesului la EFP și calificări pentru toți, prin intermediul unor sisteme mai flexibile și permeabile, în special prin oferirea unor servicii eficiente și integrate de orientare și prin validarea învățării non-formale și informale
  • Consolidarea competențelor-cheie în programele de EFP și furnizarea de oportunități mai eficiente pentru a dobândi sau dezvolta aceste abilități prin intermediul EFP-I și EFP-C
  • Introducerea unor abordări sistematice și dezvoltarea unor oportunități pentru dezvoltarea profesională inițială și continuă a profesorilor, a formatorilor și a mentorilor EFP atât în mediul școlar, cât și în mediul de lucru

Comitetul consultativ pentru formare profesională a aprobat un aviz privind viitorul EFP, care va contribui la elaborarea politicii Comisiei Europene pentru perioada de după 2020.

Ultimele evoluții

La 1 iulie 2020, Comisia a prezentat o agendă ambițioasă pentru a orienta eforturile de redresare în urma crizei provocate de COVID-19 în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale. Accentul este pus pe competențe și pe EFP. 

Propunerile reprezintă o contribuție importantă la planul de redresare pentru Europa prezentat de președinta von der Leyen. Propunerile includ:

  • Comunicarea Comisiei privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității și rezilienței sociale Comunicarea propune 12 acțiuni ale UE menite să sprijine parteneriatele pentru competențe, perfecționarea și recalificarea, precum și autonomizarea învățării pe tot parcursul vieții. 

    Un rezultat important în cadrul comunicării va fi un nou pact pentru competențe, care va fi lansat în noiembrie 2020 pe durata Săptămânii dedicate competențelor. Acesta stabilește obiective cantitative ambițioase la nivelul UE și descrie modul în care UE va sprijini investițiile în competențe. 
     
  • Comunicarea este însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea Recomandării Consiliului din 2012 referitoare la validarea învățării informale și non-formale.
     
  • Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență urmărește să garanteze că EFP le oferă lucrătorilor, tineri și vârstnici deopotrivă, competențele necesare pentru a contribui la redresarea UE în urma crizei de COVID-19, precum și tranzițiile verzi și digitale, într-un mod echitabil din punct de vedere social. 

    Propunerea prevede acțiuni la nivelul UE pentru sprijinirea reformei EFP, cu obiective cantitative clare. Propunerea este însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei.

Acțiunile Comisiei în domeniul EFP sunt sprijinite de două agenții:

Cum promovează UE educația și formarea profesională?

  • Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) îi ajută pe cursanții din cadrul EFP să obțină validarea și recunoașterea competențelor și cunoștințelor dobândite în sisteme și țări diferite. Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul ECVET.
  • Cadrul european de referință pentru asigurarea calității (EQAVET) este un instrument important de susținere a statelor membre în promovarea și monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor EFP, bazat pe referințe convenite de comun acord. Detalii pot fi găsite pe site-ul EQAVET.
  • Recomandarea Consiliului privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace identifică 14 criterii pe care țările UE și părțile interesate ar trebui să le utilizeze pentru a dezvolta programe de ucenicie eficiente și de înaltă calitate.
  • Alianța europeană pentru ucenicii, formată în 2013, a mobilizat în mod eficient statele membre ale UE, țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb și țările candidate la UE și peste 230 de părți interesate să ia parte la consolidarea ofertei de programe de ucenicie și la creșterea calității și imaginii acestora. Recent, pe lista obiectivelor Alianței a fost adăugată și mobilitatea ucenicilor.
  • Rețeaua europeană a ucenicilor a fost creată pentru a se asigura că membrii săi își fac vocea auzită în cadrul discuțiilor referitoare la EFP și la programele de ucenicie.
  • Săptămâna europeană a competențelor profesionale este o campanie anuală, lansată în 2016, cu scopul de a îmbunătăți atractivitatea și imaginea EFP.
  • Grupul de lucru ET2020 pentru EFP are scopul de a ajuta factorii de decizie și alte părți interesate să elaboreze politici și practici. Actualul grup de lucru se concentrează pe inovare și digitalizare în ceea ce privește EFP și EFP de nivel superior. Grupul interagenții privind educația și formarea tehnică și profesională (IAG-TVET), condus de UNESCO, asigură coordonarea activităților între principalele organizații internaționale, printre care și Comisia, care sunt implicate în politicile, programele și activitățile de cercetare privind educația și formarea profesională și tehnică.

Instrumente financiare de sprijinire a politicilor în materie de EFP:

  • Programul Erasmus+ dispune de un pachet financiar indicativ de 14,774 miliarde EUR. Din această sumă, aproximativ 3 miliarde EUR sunt alocate EFP pentru perioada 2014-2020. În fiecare an, circa 130 000 de cursanți și 20 000 de membri ai personalului EFP beneficiază de oportunitățile de mobilitate oferite de Erasmus+. În plus, aproximativ 500 de proiecte EFP sunt finanțate anual în baza parteneriatelor strategice Erasmus+. Programul finanțează și alte activități, cum ar fi alianțele pentru competențe sectoriale.
  • Fondul social european (FSE) este o pârghie financiară importantă pentru EFP. În perioada 2014-2020, FSE are un obiectiv tematic care alocă un buget semnificativ acțiunilor de sprijinire a EFP. Circa 15 miliarde EUR au fost dedicate, printre altele, consolidării accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții și promovării unui parcurs profesional flexibil, precum și îmbunătățirii relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare.