Cluj-Napoca, 17 Ianuarie 2019

[doar discursul pronunțat este autentic]

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitație.

Îmi face plăcere să fiu astăzi aici, într-un moment important pentru noi toți: debutul primei Președinții românești a Consiliului UE.

Ca româncă, am fost mândră să particip, săptămâna trecută la București, la lansarea oficială a Președinției, alături de președintele Juncker și de colegii mei comisari.

După cum știm cu toții, Președinția Consiliului Uniunii Europene reprezintă o provocare, dar și o responsabilitate foarte mare, iar dosarele pe care România va trebui să le gestioneze sunt extrem de importante.

Brexit-ul, migrația, securitatea transfrontalieră, pregătirile pentru alegerile europene sau demersurile în vederea încheierii acordului asupra Bugetului UE constituie teme deloc ușoare, care vor trebui abordate cu profesionalism, diplomație și curaj.

Așadar, Președinția României la Consiliul UE are loc într-o perioadă încărcată, într-un moment pivotant, în care se vor lua decizii importante pentru viitorul proiectului nostru comun.

Drumul către summitul de la Sibiu, din mai, nu este unul lin.

În această perioadă, este esențial să se facă progrese pe dosarele legislative curente, dar și pe toate dosarele cu miză pentru viitor, așa cum este politica de coeziune pentru perioada post-2020.

În acest sens, mă bucur să văd că politica de coeziune este o prioritate pentru Președinția României la Consiliul UE, ceea ce transmite un semnal important și demonstrează impactul pe care această politică l-a avut în acești ani în România.

Încă de la începutul mandatului meu, am creat un Grup de Lucru pentru o mai bună implementare (datorită căruia România a reușit performanța de ajunge la 91% absorbție pentru perioada 2007-2013) și Inițiativa pentru regiunile rămase în urmă, pentru a consolida inovarea și competitivitatea în regiunile-pilot selectate.

Acest sprijin financiar a fost susținut de măsuri adaptate, flexibile, pentru a ajuta mai multe state membre, inclusiv România, să profite la maximum de finanțarea politicii de coeziune.

Am în vedere Grupul operativ pentru o mai bună implementare a programelor 2007-2013, pe care l-am lansat la începutul mandatului.

Au fost create, de asemenea, mai multe planuri de acțiune, în strânsă colaborare cu autoritățile române, pentru a îmbunătăți calitatea și implementarea proiectelor.

Am în vedere și inițiativa „Regiuni mai puțin dezvoltate”, care în România a sprijinit două regiuni pilot, Nord-Est și Nord-Vest, pentru a consolida inovarea și competitivitatea.

Rezultatele obținute nu sunt deloc neglijabile: regiunile au creat strategii de specializare inteligentă și au dezvoltat proiecte integrate în sectoare precum biomedicina, agro-alimentația sau tehnologia informației și comunicațiilor.

În al treilea rând, în noiembrie 2016, Comisia a lansat inițiativa privind regiunile carbonifere în tranziție, pentru a se asigura că tranziția în domeniul energiei este benefică din punct de vedere economic, dar și echitabilă din punct de vedere social. România, cu Valea Jiului, este una dintre țările pilot.

Aceste câteva exemple ilustrează cooperarea foarte bună dintre România și Uniunea Europeană.

De asemenea, arată cât de important a fost și continuă să fie sprijinul politicii de coeziune pentru România, pentru economie și pentru societate, pentru cetățeni.

Doamnelor și domnilor,

Beneficiile politicii de coeziune nu sunt abstracte sau de natură birocratică - ele vin să răspundă unor nevoi concrete ale cetățenilor, având un impact direct, tangibil asupra vieții de zi cu zi.

Ea creează locuri de muncă, susține dezvoltarea competențelor și creșterea oportunităților de angajare, oferă oportunități de dezvoltare economică și socială, asigură accesul la servicii de educație și sănătate mai bune, contribuie la combaterea incluziunii sociale și la sprijinirea comunităților marginalizate, susține dezvoltarea rețelelor feroviare și rutiere etc.

Politica de coeziune este, de fapt, garanția creșterii calității vieții pentru cetățenii europeni.

Comisia Europeană va fi alături de România și după 2020.

În propunerea noastră pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de actuala perioadă; iar la nivel național, aceasta reprezintă o creștere cu 13% a ajutorului financiar pentru fiecare cetățean român.

Așa cum am transmis și azi, în cadrul lucrărilor comune, este important să existe o tranziție ușoară între Președinția austriacă și cea română, pentru a putea începe cât mai curând negocierile inter-instituționale pe toate dosarele prioritare, inclusiv pe cel privind propunerea Comisiei pentru politica de coeziune de după 2020.

Bazându-mă pe ceea ce s-a realizat până acum, sunt încrezătoare că România va putea să utilizeze în mod eficient și sustenabil aceste resurse.

Am spus-o întotdeauna: România a făcut progrese și a beneficiat enorm de pe urma finanțărilor europene.

Se putea mai mult? Fără îndoială, și asta am încercat să transmit mereu: se poate mai mult, ritmul poate fi accelerat!

Este nevoie însă de două lucruri: în primul rând, este nevoie ca programarea și planificarea să înceapă deja din acest an; în al doilea rând, este important ca eforturile de consolidare a capacităților și de simplificare a procedurilor naționale să fie susținute.

Sunt încrezătoare în privința impactului viitoarei politici de coeziune în România și datorită cadrului solid propus de Comisie.

În primul rând, propunem o politică pentru toate regiunile, bazată pe solidaritate și corectitudine.

Am luptat mult pentru a menține acest lucru, cu un accent puternic pe cei mai săraci.

În acest sens, propunem o metodă transparentă și obiectivă de alocare: PIB pe cap de locuitor rămâne factorul predominant, dar sunt luați în considerare și alți factori.

Așadar, sprijinul european merge acolo unde este cea mai mare nevoie de el: spre regiunile mai puțin dezvoltate; spre regiunile care se confruntă cu criza economică; spre regiunile care se confruntă cu o rată ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor; spre regiunile care se confruntă cu criza migrației și cu provocări legate de depopulare.

În al doilea rând, cred că avem o politică modernă, resursele fiind concentrate pe priorități-cheie.

Am pus accent pe competitivitate, locuri de muncă și transformare structurală, pentru a conduce Europa către o economie digitală și cu emisii reduse de carbon.

Sunt încurajate și sprijinite inițiativele locale, în special în zonele urbane, ceea ce aduce Europa mai aproape de cetățeni.

În al treilea rând, cred că propunerea Comisiei realizează un echilibru între continuitate și reformă.

Spre exemplu, am prezentat numeroase soluții pentru a simplifica politica, pentru a spori flexibilitatea, în special prin evaluarea de la jumătatea perioadei, și pentru a spori performanța.

Vreau să accentuez ideea simplificării, amintindu-vă și de broșura pe care am publicat-o și care conține 80 de măsuri cheie în acest sens.

Aceasta este tradusă în limba română și poate fi găsită pe site-ul nostru.

Doamnelor și domnilor,

În pofida provocărilor le care le avem în față, îmi mențin încrederea în proiectul unei Europe puternice și echitabile.

În acest demers, politica de coeziune va juca un rol central.

Dacă vrem o Uniune Europeană puternică, atunci fiecare dintre componentele sale trebuie să fie puternică.

Aceasta înseamnă ca statele mai nou-intrate în UE să fie sprijinite în reducerea decalajelor economice și sociale.

Am speranța că Președinția română la Consiliul UE va susține elementele-cheie ale propunerii Comisiei și îmi doresc ca în următoarele luni să se facă pași concreți către un acord asupra Bugetului UE, astfel încât să poată fi asigurată o tranziție lină între programele actuale și cele viitoare.

În mod evident, Comisia va rămâne alături de Președinția română la Consiliul UE și va sprijini cu tot ceea ce poate autoritățile române pentru a avea o Președinție de succes, care să contribuie la consolidarea proiectului european și la îmbunătățirea vieții cetățenilor de pe întreg teritoriul României și din întreaga Uniune Europeană.

În încheiere aș dori să reafirm că atât eu personal, cât și Comisia Europeană, suntem gata să sprijinim cu tot ce putem autoritățile române pentru a avea o Președinție de succes.

Vă mulțumesc!