Cale de navigare

Resortisanţi ai ţărilor terţe

Cetăţenii UE beneficiază de libertatea de a se deplasa în interiorul UE în scopuri profesionale, fără a fi nevoiţi să deţină un permis de muncă.

Cetăţenii ţărilor din afara UE pot avea dreptul de a lucra într-un stat membru sau de a beneficia de aceleaşi condiţii de muncă oferite cetăţenilor ţării respective. Aceste drepturi le pot fi acordate în funcţie de statutul lor în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al UE şi de naţionalitate.

Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

De vreme ce aceste ţări fac parte din Spatiul Economic European, deşi nu sunt membre ale UE, cetăţenii lor au aceleaşi drepturi de muncă pe teritoriul Uniunii ca şi cetăţenii statelor membre.

În schimb, cetăţenii anumitor state membre pot fi supuşi unor restricţii temporare de muncă pe teritoriul acestor trei ţări. În prezent, este vorba de Bulgaria şi România.

Elveţia

În temeiul acordului UE-Elveția privind libera circulație a persoanelor, cetățenii elvețieni se pot stabili și pot lucra pe teritoriul UE, cu unele restricții de muncă în Croația.

Majoritatea cetăţenilor UE nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în Elveția. Excepție fac cetățenii provenind din Bulgaria, Croația și România, care sunt supuși unor restricții și au nevoie de permis pentru a munci în Elveția. Aflați mai multe despre ce posibilități au cetățenii UE de a lucra în Elveția.

Turcia

Dreptul cetăţenilor turci de a se stabili într-un stat membru al UE în scop profesional depinde de legislaţia ţării respective.

Lucrătorii de naţionalitate turcă care sunt angajaţi legal într-o ţară a UE şi care sunt înregistraţi ca atare au următoarele drepturi:

  • la împlinirea unui an de muncă cu forme legale, îşi pot reînnoi permisul de muncă la acelaşi angajator, dacă există un loc de muncă disponibil
  • la împlinirea a trei ani de muncă cu forme legale, îşi pot schimba angajatorul şi pot răspunde la alte oferte de muncă pentru aceeaşi meserie
  • la împlinirea a patru ani de muncă cu forme legale, beneficiază de acces liber la orice loc de muncă remunerat în statul membru respectiv.

De asemenea, cetăţenii turci angajaţi cu forme legale într-un stat membru al UE au dreptul la aceleaşi condiţii de lucru ca şi cetăţenii ţării respective.

Alte ţări care au încheiat acorduri cu UE

Cetăţenii ţărilor enumerate mai jos, care lucrează legal în UE, beneficiază de aceleaşi condiţii de muncă ca şi cetăţenii ţării gazdă:

  • Algeria, Maroc, Tunisia
  • Rusia
  • Albania, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru
  • Andorra, San Marino
  • 79 de ţări din Africa, Caraibe şi Pacific.

Ţări cu care UE nu a încheiat acorduri

În cazul cetăţenilor ţărilor care nu au încheiat acorduri cu UE, dreptul de a munci în UE depinde, în principal, de legislaţia ţării respective, cu excepţia cazului în care aceştia sunt membrii de familie ai unui cetăţean al UE.

Există totuşi o serie de norme comunitare care reglementează următoarele aspecte cu privire la lucrătorii din toate ţările terţe:

  • situaţia cetăţenilor ţărilor din afara UE care sunt rezidenţi pe termen lung în UE
  • dreptul la reîntregirea familiei
  • situaţia cercetătorilor din afara UE
  • situaţia studenţilor, schimburile de elevi, formarea profesională neremunerată, serviciul de voluntariat
  • drepturile lucrătorilor cu înaltă calificare din ţările din afara UE (un sistem european „blue card”).

UE a propus noi norme cu privire la:

  • procedurile de intrare simplificate şi drepturile pentru toţi lucrătorii migranţi din afara UE
  • condiţiile de intrare şi şedere ale lucrătorilor sezonieri din afara UE
  • condiţiile de intrare şi şedere ale cetăţenilor din afara UE în cazul unui transfer în cadrul companiei.

    Partajează

  • Twitter Facebook Partajează pe Google+