Cale de navigare

Întrebări frecvente - Glosar

Unde?

Locul de reşedinţă este ţara în care locuiţi în mod normal, adică ţara de origine. Altfel spus, este centrul dumneavoastră de interes. Articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare 987/2009 stabileşte o serie de criterii menite să ajute instituţiile de securitate socială să decidă ce ţară poate fi considerată locul dumneavoastră de reşedinţă.

Printre aceste criterii se numără: durata prezenţei pe teritoriul ţărilor vizate; starea civilă şi legăturile de familie; situaţia locativă şi caracterul permanent sau temporar al acesteia; locul în care vă desfăşuraţi activitatea profesională sau activităţi nonprofit; caracteristicile activităţii dumneavoastră profesionale; domiciliul fiscal; în cazul studenţilor, sursa veniturilor acestora. În orice caz, decizia privind stabilirea locului de reşedinţă va fi luată de către instituţiile de securitate socială, nu de către dumneavoastră.

Şederea temporară este perioada în care locuiţi într-un loc care nu este în mod normal locul dumneavoastră de reşedinţă şi care nu se transformă în „centrul dumneavoastră de interes”. Centrul de interes este evaluat de către instituţiile de securitate socială în vederea stabilirii locului dumneavoastră de reşedinţă (a se vedea definiţia de mai sus). În contextul coordonării normelor de securitate socială, şederea temporară nu este asociată cu o perioadă limitată de timp, ci cu ideea de reşedinţă.

De exemplu, faptul că un student care învaţă în altă ţară pe o perioadă de peste trei luni se înregistrează pe lângă autorităţile locale nu duce la schimbarea reşedinţei: dacă studentul are intenţia de a se întoarce la locul său obişnuit de reşedinţă, după terminarea perioadei de studii, se consideră că şederea sa este temporară şi poate folosi un Card european de asigurări sociale de sănătate (CEASS).

Cine?

Activitatea salariată sau independentă este orice activitate sau situaţie echivalentă considerată ca fiind activitate în aplicarea legislaţiei privind securitatea socială în ţările UE, în Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia (art.1 din Regulamentul 883/2004).

Un lucrător transfrontalier este o persoană care lucrează într-una din ţările UE, în Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia, dar locuieşte într-o ţară diferită de prima, în care se întoarce zilnic sau cel puţin o dată pe săptămână.

În baza normelor UE privind coordonarea securităţii sociale, asiguratul este persoana care îndeplineşte condiţiile de care este nevoie în ţările UE, în Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia pentru a beneficia de dreptul la prestaţii de securitate socială.

Un membru de familie este orice persoană definită sau recunoscută ca atare de legislaţia valabilă în UE, în Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveţia în baza căreia se acordă prestaţiile. >> Căutaţi aici o instituţie de contact

În baza normelor UE privind coordonarea securităţii sociale, termenul „apatrid” are sensul pe care i-l conferă articolul 1 din Convenţia privind statutul apatrizilor, semnată la New York, la data de 28 septembrie 1954.

În baza normelor UE privind coordonarea securităţii sociale, termenul „refugiat” are sensul pe care i-l conferă articolul 1 din Convenţia privind statutul refugiaţilor, semnată la Geneva, la data de 28 iulie 1951.


    Partajează

  • Twitter Facebook Partajează pe Google+