Cale de navigare

© Raluca Munteanu, TA
Prima paginăarrow menu item level 1
Despre noiarrow menu item level 1
Ştiriarrow menu item level 1
Articole şi dialoguri
Centrul de presă
Agenda
Revista presei
Arhivă
UE şi Româniaarrow menu item level 1
În dialog cu UEarrow menu item level 1
UE pentru tinearrow menu item level 1
Link-uri utilearrow menu item level 1
Comisia adoptă propuneri legislative de consolidare a supravegherii financiare în Europa

23/09/2009 00:00:00

Comisia Europeană a adoptat astăzi un pachet important de proiecte legislative care consolidează semnificativ supravegherea sectorului financiar în Europa.Scopul acestor mecanisme de cooperare sporită este acela de a menţine în mod durabil stabilitatea financiară în întreaga Uniune Europeană, de a garanta că se aplică aceleaşi norme tehnice de bază şi se asigură respectarea lor cu consecvenţă, de a identifica riscurile din sistem într-o etapă timpurie şi de a putea acţiona la unison în mod mult mai eficient în situaţii de urgenţă şi pentru soluţionarea dezacordurilor apărute între autorităţile de supraveghere. Legislaţia va crea un nou Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS) în vederea identificării riscurilor din întregul sistem financiar, care va avea competenţa esenţială de a emite din timp avertismente privind riscurile ce reclamă acţiuni imediate.De asemenea, se înfiinţează un Sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF), compus din autorităţi naţionale de supraveghere şi trei noi Autorităţi europene de supraveghere pentru sectorul bancar, cel al valorilor mobiliare şi cel al asigurărilor şi pensiilor ocupaţionale.

    Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat:„Pieţele financiare sunt europene şi mondiale, nu doar naţionale.Supravegherea lor trebuie să fie, de asemenea, europeană şi mondială.Astăzi propunem un nou sistem de supraveghere european, cu sprijinul politic al statelor membre şi pe baza raportului de Larosière.Obiectivul este acela de a proteja contribuabilii europeni de situaţii precum cea din toamna anului 2008, când guvernele au fost nevoite să injecteze miliarde de euro în bănci.Acest sistem european poate inspira, de asemenea, unul similar la nivel mondial şi vom susţine această idee la Pittsburgh”.

    Comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Charlie McCreevy, a declarat:„Acest pachet reprezintă o acţiune rapidă şi robustă a Comisiei pentru remedierea deficienţelor în domeniul supravegherii financiare europene şi va contribui la prevenirea viitoarelor crize financiare.Înaintăm pachetul menţionat Consiliului şi Parlamentului spre adoptare imediată, astfel încât noile structuri să înceapă să funcţioneze în 2010.”

    „Crearea unui Comitet european pentru riscuri sistemice în vederea detectării şi prevenirii riscurilor legate de stabilitatea financiară în UE şi noile mecanisme de îmbunătăţire a supravegherii la nivel instituţional vor contribui în mare măsură la corectarea dezechilibrelor din sistemele noastre financiare şi la îndreptarea punctelor slabe din sistemul nostru de supraveghere financiară care sunt cel puţin în parte responsabile pentru criza financiară” a adăugat Joaquín Almunia, Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare.

    Criza financiară actuală a evidenţiat punctele slabe ale cadrului de supraveghere al Uniunii Europene, care rămâne fragmentat de-a lungul unor linii naţionale, în pofida creării unei pieţe unice europene cu mai mult de un deceniu în urmă şi a importanţei instituţiilor paneuropene.

    Propunerile legislative de astăzi oferă soluţii la aceste deficienţe, atât la nivelul supravegherii macroprudenţiale, cât şi la nivelul supravegherii microprudenţiale prin crearea:

    •         unui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS) care să monitorizeze şi să evalueze riscurile ce ameninţă stabilitatea sistemului financiar în ansamblu („supraveghere macroprudenţială”). CERS va emite din timp avertismente cu privire la riscurile sistemice susceptibile de a se acumula şi, dacă este necesar, recomandări cu privire la măsurile care se impun în vederea gestionării riscurilor respective.

    •         unui Sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF) pentru supravegherea instituţiilor financiare individuale („supraveghere microprudenţială”), care constă dintr-o reţea de autorităţi naţionale de supraveghere lucrând în strânsă cooperare cu noile Autorităţi europene de supraveghere, create prin transformarea Comitetelor existente pentru sectorul bancar, cel al valorilor mobiliare şi cel al asigurărilor şi pensiilor ocupaţionale. Va exista o Autoritate bancară europeană (ABE), o Autoritate europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale (AEAPO) şi o Autoritate europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (AEVMP).

    CERS va avea competenţa de a emite recomandări şi avertismente adresate statelor membre (inclusiv autorităţilor naţionale de supraveghere) şi Autorităţilor europene de supraveghere, care trebuie să se conformeze acestora sau, în caz contrar, să ofere explicaţii pentru lipsa lor de acţiune. Șefii BCE, ai băncilor centrale naţionale, ai Autorităţilor europene de supraveghere şi ai autorităţilor naţionale de supraveghere vor face parte din CERS. Crearea CERS corespunde câtorva iniţiative la nivel multilateral sau din exteriorul Uniunii Europene, printre care se numără şi crearea Consiliului pentru stabilitate financiară de către G20.

    În ceea ce priveşte supravegherea microprudenţială, în prezent există, la nivelul UE, trei comitete competente în domeniul serviciilor financiare pentru supraveghere microfinanciară (supravegherea instituţiilor financiare individuale), numai cu rol consultativ: este vorba despre Comitetul european al inspectorilor bancari (CEIB), Comitetul european al inspectorilor pentru asigurări şi pensii ocupaţionale (CEIAPO) şi Comitetul autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare (CAERPVM).

    Noile autorităţi vor prelua toate funcţiile acestor comitete şi, în plus, vor deţine câteva competenţe suplimentare, inclusiv :

    •         elaborarea de propuneri pentru standarde tehnice, respectând principiile unei mai bune legiferări;

    •         soluţionarea cazurile de dezacord între autorităţile naţionale de supraveghere, acolo unde legislaţia le obligă să coopereze sau să ajungă la un acord;

    •         contribuţia la asigurarea unei aplicări consecvente a normelor tehnice comunitare (inclusiv prin intermediul evaluărilor inter pares);

    •         Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe va deţine competenţe directe de supraveghere a Agenţiilor de rating al creditelor;

    •         un rol de coordonare în situaţii de urgenţă.

    Propunerile au făcut obiectul unor consultări extinse atât după publicarea recomandărilor unui grup de experţi mandatat de preşedintele Barroso şi prezidat de fostul director general al FMI, Dl Jacques de Larosière, cât şi în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii mai şi mijlocul lunii iulie, după ce Comisia şi-a prezentat pe scurt propunerile Consiliului European.Summit-ul UE din luna iunie a aprobat noul cadru de supraveghere şi a solicitat adoptarea rapidă a textelor legislative necesare.   

    Pagini Utile
    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii