Cale de navigare

Nota informativă a Curţii de Conturi Europene referitoare la Raportul special nr. 6/2009

22/09/2009 00:00:00

Nota informativă a Curţii de Conturi Europene referitoare la Raportul special nr. 6/2009 – „Ajutorul alimentar furnizat de Uniunea Europeană pentru persoanele defavorizate:o evaluare a obiectivelor, a mijloacelor, precum şi a metodelor utilizate”

     

    În urma temperaturilor deosebit de scăzute din iarna 1986/1987, Comunitatea a adoptat un program de furnizare gratuită de produse agricole disponibile în stocurile sale de intervenţie către organizaţii caritabile, în vederea distribuţiei către persoanele aflate în situaţie de necesitate. Măsura a generat reacţii pozitive la scară largă, fiind aplicată şi în prezent.

    Programul are două obiective principale: un obiectiv social (realizarea unei contribuţii semnificative în ceea ce priveşte situaţia celor mai defavorizaţi cetăţeni) şi un obiectiv legat de piaţă (stabilizarea pieţelor de produse agricole prin reducerea stocurilor de intervenţie). Participarea statelor membre în cadrul programului este voluntară. Bugetul alocat a crescut de la 307 milioane de euro în 2008 la 500 de milioane de euro în 2009, pentru cele 18 state membre participante.

    La nivel operaţional, în statele membre, programul este gestionat de către agenţiile de plată. Produsele alimentare finite obţinute sunt furnizate organizaţiilor caritabile, ajungând apoi, prin intermediul acestora, la persoanele aflate în situaţie de necesitate. Din cauza scăderii semnificative din ultimii ani a stocurilor de intervenţie, aproximativ 85 % din produsele destinate distribuţiei sunt achiziţionate de pe piaţă. Din lanţul de distribuţie fac parte câteva mii de organizaţii, al căror personal este compus în principal din voluntari. Conform statisticilor Comisiei, în statele UE-27 există aproximativ 80 de milioane de persoane „expuse riscului sărăciei” (53 de milioane la nivelul statelor membre participante), numărul beneficiarilor finali fiind estimat la aproximativ 13 milioane de persoane anual.

    În contextul unei pieţe şi al unei situaţii sociale aflate în schimbare, Curtea a auditat buna gestiune financiară a programului pentru ultimii trei ani şi implementarea acestuia în patru state membre, cărora le-a revenit cea mai mare parte a resurselor financiare comunitare.

    În raport, Curtea a formulat următoarele concluzii şi recomandări:

    •      Obiectivul predominant al măsurii este cel social. Finanţarea programului în cadrul cheltuielilor PAC era iniţial justificată, datorită utilizării stocurilor de intervenţie. În ultimii ani însă, odată cu reducerea stocurilor de intervenţie aproape la zero, legătura dintre program şi cheltuielile agricole a devenit lipsită de consistenţă. Comisia ar trebui, astfel, să analizeze în ce măsură este oportun să se continue finanţarea programului în cadrul PAC.

    •      În general, programul s-a derulat fără o coordonare şi o cooperare suficientă cu alţi actori-cheie din domeniul acţiunilor sociale, de la nivelul statelor membre. O astfel de cooperare este necesară pentru a înţelege şi a satisface mai bine necesităţile persoanelor defavorizate şi ale organizaţiilor caritabile care implementează programul. De aceea, statele membre ar trebui încurajate să integreze programul în cadrul de politici sociale, pentru creşterea sinergiei dintre organismele implicate.

    •      Măsura a fost concepută pentru a atenua sărăcia, însă nu pentru a o elimina. Din acest punct de vedere, resursele puse la dispoziţie nu pot avea decât un impact limitat la nivelul individual al situaţiei fiecărei persoane defavorizate, beneficiarilor fiindu-le oferit, în medie, echivalentul unei mese lunare. Astfel, pentru creşterea eficacităţii programului, este necesar să se definească priorităţi fezabile şi să se procedeze la o mai bună orientare a ajutorului.

    •      Dispoziţiile existente limitează gama de produse destinate distribuţiei la categoria produselor eligibile pentru depozitarea de intervenţie, iar procedurile aplicate la nivelul întregului lanţ de distribuţie duc la un tratament diferenţial al beneficiarilor finali în ceea ce priveşte cantitatea de alimente furnizate pe persoană. De aceea, restricţiile din reglementări ar trebui să fie reanalizate, pentru a se spori diversitatea, complementaritatea şi valoarea nutriţională a alimentelor oferite; de asemenea, ar trebui să se asigure un tratament mai uniform al beneficiarilor aflaţi în aceleaşi tipuri de situaţii.

    •      Au fost identificate deficienţe la nivelul procedurilor de gestionare şi de monitorizare, iar în ceea ce priveşte metodologia de repartizare a resurselor financiare între statele membre, aceasta nu reflectă condiţiile reale. Ar trebui să se elaboreze obiective SMART şi indicatori de performanţă şi ar trebui să se procedeze la reanalizarea sistemului de raportare al programului, pentru a se putea măsura corespunzător performanţa obţinută în cadrul acestuia.

    •      În fine, de la un stat membru la altul sunt aplicate proceduri de atribuire foarte diferite, proceduri care nu garantează accesul egal al tuturor operatorilor din UE şi nici obţinerea celei mai largi concurenţe sau a celor mai bune condiţii şi preţuri. Pentru a mări gradul de deschidere a concurenţei şi pentru a asigura obţinerea celor mai bune preţuri de pe piaţă, ar trebui să se procedeze la o definire mai bună a temeiului juridic şi a normelor de aplicare referitoare la achiziţia produselor alimentare pentru persoanele defavorizate.

    [1]        Unicul scop al prezentei note informative este acela de a oferi o sinteză. Raportul special adoptat de Curtea de Conturi este disponibil pe site-ul internet al Curţii (http://www.eca.europa.eu) şi se va publica în curând.

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii