Cale de navigare

Comisia evaluează ultimele programe de stabilitate şi de convergenţă şi continuă PDE pentru Ungaria, Lituania, Malta, Polonia şi România

24/06/2009 00:00:00

Comisia Europeană a examinat astăzi versiunile actualizate ale programelor de stabilitate şi de convergenţă[1] prezentate de Austria, Belgia, România, Slovenia şi Slovacia, ultimele din seria de programe din 2009. Ca şi în cazul celorlalte state membre ale UE, se estimează că poziţiile bugetare ale acestor ţări se deteriorează considerabil, reflectând recesiunea actuală şi măsurile de stimulare a economiei adoptate în temeiul Planului european de redresare economică (PERE), care indica necesitatea adoptării unor măsuri fiscale oportune şi specifice de către statele membre care dispun de o marjă de manevră bugetară. În toate aceste cinci ţări, se pare că şi ţintele bugetare indicate sunt ameninţate de riscuri. Pe baza rezultatelor bugetare din 2008 comunicate în luna aprilie, Comisia a concluzionat de asemenea că Lituania, Malta, Polonia şi România înregistrează deficite excesive în sensul articolului 104 alineatul (7) din Tratatul UE şi a recomandat termene limită pentru corectarea acestora. Comisia recomandă totodată Consiliului să adopte o nouă recomandare în temeiul articolului 104 alineatul (7) pentru a stabili un nou termen de corectare a deficitului din Ungaria. Evaluările şi recomandările se bazează pe previziunile din primăvară ale Comisiei, dar includ şi informaţii bugetare şi previziuni naţionale recente.Termenele propuse iau în calcul poziţia bugetară iniţială şi marja de manevră, potrivit PERE, perspectivele economice, dezechilibrele macroeconomice şi condiţiile de finanţare. Aceste recomandări vor fi probabil dezbătute de Consiliul Ecofin la următoarea sa reuniune din luna iulie. Din acel moment, statele membre vizate vor avea la dispoziţie şase luni pentru a prezenta măsurile pe care intenţionează să le întreprindă pentru a reduce progresiv deficitul bugetar.

    „Poziţiile bugetare naţionale în UE şi în afara acesteia s-au deteriorat considerabil anul trecut şi vor continua să se deterioreze şi în acest an, în contextul recesiunii şi al măsurilor de stimulare instituite în mod legitim pentru limitarea impactului asupra activităţii şi a ocupării forţei de muncă. Pentru a limita costul datoriei pentru generaţiile actuale şi viitoare, este esenţial ca guvernele să definească o traiectorie de ajustare în cadrul căreia să se angajeze să corecteze deficitele publice începând din momentul redresării economiei, care ar trebui să se producă treptat în anul 2010. Pactul de stabilitate şi creştere oferă cadrul necesar pentru această strategie de ieşire din criză şi pentru revenirea la finanţe publice solide şi sustenabile pe termen lung”, a declarat Joaquín Almunia, Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare.

     

    1. Evaluarea programelor de stabilitate şi de convergenţă

    ROMÂNIA

    Încetinirea economică globală a determinat reducerea drastică a fluxurilor de capital privat spre România, ceea ce a dus la scăderea considerabilă a activităţii începând cu trimestrul patru din 2008. Programul prezentat de România prevede că PIB-ul se va contracta cu 4% în 2009, după care va urma o creştere de 0% în 2010 şi de 2,6% în 2011. Având în vedere lipsa marjei de manevră bugetară şi necesitatea corectării dezechilibrelor fiscale şi externe majore, România intenţionează să adopte o orientare fiscală restrictivă între 2009 şi 2011.

    În conformitate cu angajamentele luate de România în contextul asistenţei oferite de UE pentru balanţa de plăţi, autorităţile preconizează un efort considerabil de consolidare fiscală, stabilind o ţintă de deficit de 5,1% din PIB pentru 2009, având în vedere o reducere a acestuia sub 3% din PIB până în 2011. Programul prevede totodată măsuri pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale, întărirea reglementării şi supravegherii sectorului financiar şi accelerarea reformelor structurale. Rezultatele bugetare sunt supuse însă unor riscuri de deteriorare, având în vedere incertitudinea legată de scenariul macroeconomic pentru 2009 şi de implementarea efectivă a măsurilor preconizate în materie de cheltuieli, precum şi lipsa informaţiilor referitoare la măsurile concrete necesare pentru sprijinirea consolidării fiscale după 2009.

    În lumina acestei evaluări, având în vedere recomandările adresate României pentru corectarea deficitului excesiv în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din tratat (a se vedea mai jos) şi, de asemenea, necesitatea asigurării unei convergenţe sustenabile, şi în conformitate cu măsurile de politică economică prevăzute în cadrul programului economic sprijinit prin intermediul asistenţei Comunităţii pentru balanţa de plăţi, România este invitată: (i) să asigure corectarea deficitului excesiv până în 2011; în acest scop, să implementeze măsurile fiscale preconizate în bugetul adoptat în februarie 2009 şi în bugetul rectificat din aprilie 2009, mai ales în domeniul salariilor din sectorul public şi al reformei sistemului de pensii; să ia măsuri corectoare suplimentare, dacă este nevoie, pentru a atinge ţinta de deficit pentru 2009, astfel încât să asigure respectarea angajamentelor luate în cadrul programului sprijinit prin intermediul asistenţei CE pentru balanţa de plăţi; să precizeze măsurile de sprijinire a reducerii preconizate a deficitului în 2010 şi 2011, în special cele care stau la baza reducerii planificate a cheltuielilor cu salariile din sectorul public;  (ii) să ia măsuri concrete în vederea consolidării preconizate a guvernanţei fiscale şi a transparenţei, în special prin stabilirea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu, înfiinţarea unui consiliu fiscal independent, introducerea unor limite pentru rectificările bugetare în cursul anului, stabilirea de reguli de politică bugetară şi restructurarea sistemului de salarizare din sectorul public, inclusiv în ceea ce priveşte sporurile salariale; în domeniul administraţiei fiscale, să mărească eficienţa colectării veniturilor prin reforma administraţiei fiscale şi lărgirea bazei de impozitare; (iii) să accelereze reforma sistemului de pensii (în special cu privire la indexarea pensiilor şi vârsta de pensionare) pentru a reduce creşterea substanţială a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei şi riscurile care ameninţă sustenabilitatea finanţelor publice şi să amelioreze eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor din sistemul de sănătate; şi (iv) să întărească partea de ofertă a economiei prin progrese concrete în implementarea reformelor structurale, mai ales prin sporirea eficienţei administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri, soluţionarea problemei veniturilor nedeclarate, creşterea gradului de absorbţie şi îmbunătăţirea utilizării fondurilor UE.

    2. Procedura de deficit excesiv

    ROMÂNIA

    Deficitul bugetar al României a atins în anul 2008 nivelul de 5,4% din PIB (a se vedea mai sus). Această cifră reflectă în principal derapaje ale cheltuielilor, îndeosebi ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public şi cu prestaţiile sociale, precum şi previziuni foarte optimiste privind veniturile şi, într-o măsură mai mică, o scădere bruscă a veniturilor colectate în ultimul trimestru al anului 2008, pe fondul încetinirii creşterii economice. Creşterea deficitului bugetar s-a datorat şi absenţei eforturilor de consolidare fiscală în perioada în care conjunctura economică era favorabilă. Începând din 2009, politica fiscală vizează corectarea deficitului bugetar, în conformitate cu programul economic adoptat de autorităţi în cadrul asistenţei financiare internaţionale acordate României.

    Comisia recomandă României să îşi corecteze deficitul excesiv până în 2011, având în vedere dezechilibrele majore şi situaţia economică şi financiară.Calendarul propus corespunde ţintelor bugetare convenite în cadrul asistenţei financiare internaţionale.

    În acest scop, autorităţile române sunt invitate (a) să implementeze în 2009 măsurile fiscale prevăzute în bugetul din februarie 2009 şi în bugetul rectificat din aprilie 2009, în special în domeniul salariilor din sectorul public şi al reformei pensiilor, şi să adopte şi să implementeze măsuri suplimentare, dacă este necesar, în vederea atingerii ţintei de deficit pe 2009;(b) să asigure un efort bugetar anual de cel puţin 1½% din PIB începând din 2010 şi (c) să stabilească măsurile detaliate necesare pentru realizarea acestei strategii de consolidare dincolo de anul 2009 şi să implementeze cu rigurozitate măsurile corectoare avute în vedere; consolidarea ar trebui să se bazeze în special pe reducerea cheltuielilor iar măsurile ar trebui să se concentreze asupra limitării cheltuielilor curente, în special în privinţa masei salariale din sectorul public; să exploateze toate oportunităţile de accelerare a reducerii deficitului;să fie pregătite să adopte măsurile suplimentare care se pot dovedi necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2011.

    [1]   În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, statele membre trebuie să prezinte anual proiecţii macroeconomice şi bugetare actualizate.Aceste actualizări se numesc programe de stabilitate, în cazul statelor care au adoptat moneda unică, şi programe de convergenţă, în cazul acelor state care nu au adoptat-o încă. Regulamentul mai este denumit şi „componenta preventivă” a Pactului de stabilitate şi creştere.

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii