|
Majoritatea europenilor sunt conştienţi de provocările importante cu care se
confruntă în prezent toate ţările din UE:74% sunt de acord cu privire la faptul
că ţara lor are nevoie de reforme pentru a face faţă viitorului (+1 punct în
comparaţie cu toamna anului 2009) şi 71% sunt gata să accepte aceste reforme în
beneficiul generaţiilor viitoare (procent neschimbat).Europenii ezită cu
privire la cea mai bună modalitate de a stimula redresarea economică:74%
consideră că măsurile de reducere a deficitelor şi a datoriei publice naţionale
nu pot aştepta (85% în Suedia, 84% în Ungaria, 83% în Germania, 82% în Belgia
şi Cipru şi 80% în Republica Cehă, Grecia şi Slovenia).În paralel, în UE-27,
46% dintre cetăţeni sprijină, de asemenea, utilizarea deficitelor publice
pentru stimularea activităţii economice (în comparaţie cu 36%, care sunt
împotrivă şi 18%, care nu au exprimat nicio opinie).În cele 16 ţări din zona
euro, rezultatul este diferit:42% dintre cetăţeni sunt împotriva utilizării
deficitelor publice, în timp ce 41% sprijină această idee.
Majoritatea europenilor confirmă pertinenţa priorităţilor definite de UE în
cadrul strategiei sale de redresare economică „Europa 2020” (IP/10/225):92%
dintre cetăţeni împărtăşesc opinia conform căreia pieţele forţei de muncă
trebuie modernizate în vederea creşterii nivelurilor ocupării forţei de muncă,
iar ajutorul în favoarea persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi
excluziunea socială ar trebui să fie o prioritate.90% sunt în favoarea unei
economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite un volum mai mic
de gaze cu efect de seră.
Atunci când au fost întrebaţi cu privire la beneficiile care decurg din
statutul de membru al UE, 49% dintre europeni au declarat în luna mai că
aderarea ţării lor la UE a fost „benefică” (-4 puncte în comparaţie cu toamna
anului 2009).Sprijinul public pentru aderarea la UE rămâne totuşi superior
celui din 2001, când, în urma recesiunii provocate de explozia „bulei
internetului”, acesta se situa la 48%.
De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea
în instituţiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparaţie cu încrederea
manifestată faţă de guvernele naţionale sau parlamentele naţionale (42% faţă de
29% şi, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul
culminant al crizei (42% faţă de 48% în toamna anului 2009).Cel mai mare grad
de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria şi
Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).
Având în vedere negocierile de aderare iniţiate de către
Consiliul European cu Islanda la 27 iulie 2010 (
IP/10/1011), ancheta Eurobarometru de primăvară a inclus, de asemenea,
pentru prima dată, interviuri directe cu 526 de islandezi.Acestora le-au fost
adresate întrebări privind opinia lor generală în legătură cu UE.În luna mai,
35% dintre aceştia au declarat că au încredere în UE şi 29% au considerat că
Islanda se va bucura de avantaje în urma aderării la UE.
| 
