Cale de navigare

Depăşirea crizei economice şi financiare. Valorificarea oportunităţii de a reforma economia mondială

18/11/2009 00:00:00

Gradul ridicat de interdependenţă economică generat de procesul globalizării îşi plăteşte acum primul tribut la scară mondială. Un episod purtând un nume greu de înţeles pentru nespecialişti („sub-prime crisis") a declanşat iniţial o criză generală a întregului sistem financiar american, care a avut ulterior efecte de contagiune rapidă, propagându-se din sectorul financiar în economia reală şi dinspre ţările dezvoltate către părţile mai puţin dezvoltate ale lumii. Odată ce valul devastator al celei mai grave recesiuni globale din ultimele opt decenii pare să fi trecut, este oportună încercarea evaluării pierderilor, dar şi aceea a tragerii învăţămintelor care să permită evitarea pe viitor a unei crize economice similare.  

Organizată într-un moment în care este deja posibilă realizarea primelor analize privind impactul crizei economice şi financiare, conferinţa urmăreşte să faciliteze confruntarea punctelor de vedere ale unor reputaţi analişti străini şi români cu cele ale oficialilor din organizaţii economice internaţionale şi ale decidenţilor economici din România, referitoare la cauzele şi consecinţele acestui fenomen. Viziunea retrospectivă, permisă deja de un oarecare recul temporal, va fi dublată de una prospectivă, în scopul de a degaja concluzii referitoare la depăşirea actualei crize, limitarea urmărilor sale, precum şi la demersurile care trebuie întreprinse pentru evitarea repetării sale. Dezbaterile vizează atât palierul global, cât şi pe cel european, iar o sesiune distinctă va fi dedicată problemelor şi soluţiilor specifice noilor state membre ale Uniunii Europene, având astfel o relevanţă particulară şi pentru România. 

    Agenda

     

    Hotel Athenee Palace Hilton, Bucureşti

         (Str. Episcopiei 1-3, Sala Regina Maria)

     

    Ziua 1 - 18 noiembrie 2009

     

    20:00               Dineu de deschidere (Salon Diplomat)

    Invitat special:Domnul Eugen Dijmărescu, Director, Fondul de Garantare a Depozitelor

     

    Ziua 2 - 19 noiembrie 2009

     

    09:00 – 09:45               Cuvânt de bun-venit:

    Domnul Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România

     

    Discursuri introductive:

    Domnul Gheorge Pogea, Ministrul Finanţelor Publice (tbc)

    Domnul Lucian Croitoru, Consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României

      Domnul Mats ABERG, Ambasadorul Suediei

               

    09:45 – 11:15               Sesiunea I:Caracterul global al crizei economice şi financiare. Către o nouă arhitectură financiară internaţională

     

    Cauzele celei dintâi adevărate crize economice pe timp de pace, traversată de întreaga lume de la Marea Depresiune de la începutul anilor '30 au atras atenţia a numeroşi analişti. Gradul de sofisticare la care au ajuns noile produse financiare a surprins nepregătite autorităţile de reglementare şi supraveghere. Agenţiile de rating par să fi fost mult mai puţin vigilente decât o impunea rolul lor. Concentrarea activelor financiare într-un număr limitat de instituţii financiare de foarte mari dimensiuni a erodat spiritul de precauţie al acestora, din cauza cvasi-certitudinii că aceste instituţii sunt prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească. Nu în ultimul rând, dezvoltarea, în interiorul profesiei financiare, a unui sistem de recompense încurajând câştigurile pe termen scurt şi neglijând complet consecinţele pe termen lung a agravat problemele deja existente.  

    Întrebarea dacă această serie de factori anunţă decăderea "modelului capitalist" sau inversarea procesului de globalizare, cum par să sugereze anumiţi comentatori, rămâne deschisă. Faptul că economia globală nu se confruntă cu o depresiune atât de severă pe cât a fost cea din anii '30 nu este în mod necesar o dovadă a unei mai bune pregătiri. Poate fi privit însă cu satisfacţie faptul că, spre deosebire de politicile de "sărăcire a vecinului" urmate în urmă cu opt decenii, toţi actorii majori ai economiei mondiale şi-au declarat disponibilitatea de a coopera pe cale multilaterală în vederea depăşirii crizei. Aceasta a dus la crearea unui for ("G20") care are şi potenţialul de a promova prima restructurare de substanţă a guvernanţei financiare globale după momentul Bretton Woods.

     

                                        Moderator:

    Domnul Valentin Lazea, Economist şef al Băncii Naţionale a României

     

                                        Intervenţii:

    Domnul Tonny Lybek,ReprezentantulFondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria

    Doamna Arntraud Hartmann, Acting Country Manager, Banca Mondială

    Domnul Peter Sanfey, Lead Economist,EBRD Romania

     

                                        Comentarii:

                                        Domnul Claudiu Doltu, Profesor, Academia de Studii Economice

                                        Discuţii

               

    11:15 – 11:30              Pauză de cafea

    11:30 – 13:30               Sesiunea a II-a:Reacţia Europei în faţa crizei: Planul European de Redresare Economică

     

    Actuala criză este un test important pentru soliditatea şi relevanţa a două realizări majore ale procesului de integrare europeană: piaţa internă şi uniunea economică şi monetară. Posibilitatea exercitării neîngrădite a celor "patru libertăţi" este inerent mai dificilă în perioade tulburi, din cauza tentaţiei naturale a oricărei ţări de a-şi proteja în primul rând proprii cetăţeni şi companiile naţionale. Pe de altă parte, UEM se confruntă cu deficienţa sa „genetică" originară, decurgând din coexistenţa unei politici monetare unificate cu politici fiscal-bugetare decise la nivel naţional.  

    În absenţa scenariului ideal al unei adevărate uniuni economice, este totuşi relevant să se examineze dacă existenţa de un deceniu a monedei Euro a avut efecte benefice. Existenţa monedei comune europene, care acoperă vasta majoritate a economiei Uniunii, a făcut imposibile atacurile speculative asupra monedelor ţărilor din "zona Euro". De asemenea, ne putem întreba dacă reţeta-standard de scoatere a economiilor din recesiune - stimulul fiscal - ar fi putut fi aplicată dacă nu ar fi existat obligaţia implicită din Pactul de Stabilitate şi Creştere de urmărire a unei poziţii fiscale contra-ciclice. Altfel spus, ar fi putut oare să existe un Plan European de Redresare Economică de tipul celui convenit la finele anului 2008 în absenţa UEM? Cât de adecvată şi eficientă a fost reacţia Europei în faţa crizei?

    Moderator:

    Doamna Gabriela Drăgan, Director general, Institutul European din România

     

    Intervenţii:

    Domnul Ad van Riet, Head of Fiscal Policies Division, Directorate General Economics, European Central Bank

    Doamna Milena Messori, Director, Banca Europeană de Investiţii- România

    Domnul Fabian Zuleeg,Senior Policy Analyst, European Policy Centre, Bruxelles

     

    Comentarii:

    Doamna Joan Hoey, Senior Analyst Eastern Europe, The Economist Intelligence Unit, Londra

    Domnul Liviu Voinea, Director, Grupul de Economie Aplicată, Bucureşti

    Discuţii

     

    13:30 – 15:00              Pauză de prânz

     

    15:00 – 16:30               Sesiunea a  III-a:Criza în noile state membre

     

    Noile state membre ale Uniunii Europene, oricât de diferite între ele din punctul de vedere al dimensiunii economice, au trăsătura comună de a fi economii mici şi deschise, angajate într-un proces de recuperare a decalajelor economice. Această caracteristică generează un "cerc virtuos" în perioadele de creştere economică generalizată, dar le face deosebit de vulnerabile la şocuri exogene, actuala criză globală reprezentând cel mai puternic asemenea şoc ce ar fi putut fi întrevăzut. 

    Economiile noilor state membre sunt foarte dependente de pieţele de export intracomunitare şi tind să aibă pieţe financiare înguste, ceea ce le face foarte vulnerabile la o deteriorare a conjuncturii economice în Uniunea Europeană şi/sau la fluctuaţiile de percepţie ale investitorilor financiari internaţionali. Aceste ameninţări potenţiale sunt amplificate de faptul că statutul lor de ţări membre ale Uniunii nu le îngăduie să adopte măsuri protecţioniste. Pe de altă parte, nu este inutil să fie explorate şi contraponderile pozitive pe care le aduce cu sine apartenenţa la Uniunea Europeană. În particular, ar fi fost oare posibilă creşterea economică spectaculoasă înregistrată de aceste ţări pe parcursul a mai mult de un deceniu dacă nu ar fi existat perspectiva şi, ulterior, dobândirea concretă a calităţii de state membre ale Uniunii Europene?   

     Moderator:

    Domnul Dragos Pîslaru, Director,GEA Strategy and Consulting, Bucureşti   

                                        Intervenţii:

    Domnul Tibor Palankai, Jean Monnet Chair, Director of the European Study Center, Budapesta

    Domnul Aurelian Dochia, Centrul Român de Politici Economice

     

    Comentarii:

    Domnul Florin Pogonaru, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România

    Domnul Gabor Hunya, The Vienna Institute for International Economic Studies

                                        Discuţii

     

    16:30                            Discurs final:

    Domnul Mişu Negritoiu, Director General, ING Bank

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii