Cale de navigare

În cadrul procedurii de deficit excesiv Comisia prezintă rapoarte pentru Lituania, Malta, Polonia şi România

13/05/2009 00:00:00

Având în vedere deficitele bugetare de mai mult de 3% raportate în 2008, Comisia Europeană a adoptat astăzi, în cadrul componentei corective a Pactului de stabilitate şi creştere, rapoarte pentru Lituania, Malta, Polonia şi România [1] Ţinând seama de contextul economic şi de toţi ceilalţi factori relevanţi, s-a examinat dacă deficitul nu s-a îndepărtat prea mult de valoarea de referinţă şi dacă depăşirea a avut un caracter excepţional sau temporar. Comisia a ajuns la concluzia că în niciunul din cazuri nu a fost respectat criteriul deficitului din tratat. În luna februarie, Comisia a iniţiat deja proceduri de deficit excesiv pentru Franţa, Grecia, Irlanda, Letonia şi Spania (a se vedea IP/09/274).

 

[1]   A se vedea informaţiile pe scurt privind procedura deficitului excesiv.

    „Numeroase state ale Uniunii Europene au în momentul de faţă deficite de peste 3%, în principal datorită recesiunii economice care atrage după sine scăderea veniturilor fiscale şi creşterea ajutoarelor de şomaj. Malta şi Polonia au adoptat o serie de măsuri de stimulare a economiei conforme cu planul de redresare economică al UE. Aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere cu flexibilitatea introdusă în 2005 este esenţială, la fel ca şi găsirea unei căi de ajustare pentru corectarea în timp util a deficitelor şi a datoriilor. Acest lucru prezintă o importanţă deosebită pentru menţinerea pe termen mediu şi lung a sustenabilităţii finanţelor publice.”, a declarat Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice şi monetare.

    România

    Deficitul public al României a atins 5,4% din PIB în anul 2008.Cifra reflectă, în principal, derapări importante ale cheltuielilor curente, în special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public şi ale cheltuielilor cu prestaţiile sociale, precum şi previziuni exagerat de optimiste privind veniturile şi, în mai mică măsură, o scădere bruscă a veniturilor colectate în ultimul trimestru al anului 2008 datorită încetinirii economice.România a urmat o politică bugetară pro-ciclică în perioada de creştere explozivă a cererii 2005-2008, deficitul global crescând de la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008, în ciuda creşterii medii reale a PIB-ului de 6,5%.Această evoluţie reflectă în mare măsură slaba planificare şi execuţie bugetară.

    Începând din 2009, politica bugetară vizează corectarea importantelor dezechilibre interne şi externe care au fost lăsate să ia amploare în economie. Aceasta face parte din programul economic adoptat în aprilie 2009 ca răspuns la asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alţii (a se vedea IP/09/611).Conform programului, în 2009 România va limita deficitul la 5,1%.În cazul nemodificării politicilor, previziunile de primăvară 2009 ale Comisiei estimează atingerea unui deficit la 5,6% din PIB în 2010, pe fondul unei încetiniri economice semnificative.

    Depăşirea valorii de referinţă nu poate fi considerată excepţională în sensul dispoziţiilor din tratat şi din Pactul de stabilitate şi creştere, cum nu poate fi considerată nici temporară. Acest lucru sugerează că nu se îndeplineşte criteriul privind deficitul din tratat.

    Lituania

    În 2008, deficitul public al Lituaniei a atins 3,2% din PIB, o valoare superioară, dar totuşi apropiată  valorii de referinţă de 3% din PIB. Deteriorarea finanţelor publice în 2008 s-a datorat, în principal, politicii bugetare expansioniste, şi, într-o mai mică măsură, încasărilor din impozite mai reduse decât a fost prevăzut, ca urmare a încetinirii economiei în a doua jumătate a anului. Creşterea economică a scăzut în mod semnificativ în 2008, dar totuşi, a atins 3 %.

    Prin urmare, depăşirea valorii de referinţă nu poate fi considerată ca fiind excepţională, în sensul Tratatului şi al Pactului de stabilitate şi de creştere[1]. Având în vedere proiecţiile incluse în estimările de primăvară ale serviciilor Comisiei privind evoluţia deficitului în 2009 şi 2010, depăşirea valorii de referinţă de 3 % nu poate fi considerată ca fiind temporară.

    Pentru 2009 şi anii următori, conform planului european de relansare economică, Lituania a adoptat o politică bugetară care tinde să corecteze dezechilibrele interne şi externe. În decembrie 2008, guvernul a adoptat o reformă fiscală cuprinzătoare şi o serie de măsuri care vizează să reducă cheltuielile, în special prin reducerea salariilor funcţionarilor publici în 2009.

    Dată fiind deteriorarea mai mare decât s-a prevăzut a perspectivelor macroeconomice la începutul anului 2009 şi încasările la buget mai reduse decât cele estimate, parlamentul lituanian a adoptat un buget suplimentar restrictiv în mai 2009. În ciuda acestor măsuri binevenite de consolidare, Comisia estimată că deficitul finanţelor publice lituaniene va creşte şi va depăşi 5 % din PIB în 2009, apoi va atinge circa 8 % în 2010, valori care sunt net superioare valorii de 3 % din PIB. Aceasta pare să indice că criteriul deficitului, prevăzut de tratat, nu este îndeplinit.

     

    [1] Se consideră că un deficit este excepţional atunci când apare ca urmare a unei rate negative de creştere a volumului PIB-ului sau a unei pierderi cumulate a productivităţii în decursul unei perioade prelungite de creştere anuală foarte redusă a volumului PIB-ului, în raport cu valorile potenţiale.

    Malta

    La 18 februarie 2009, Comisia a adoptat un raport, în temeiul articolului 104, alineatul 3, pe baza unui deficit estimat de 3,3 % din PIB în 2008 şi a unei datorii brute de 63,8 % din PIB, conform datelor comunicate de către autorităţile malteze în septembrie 2008 [1]. Conform raportului, depăşirea valorii de referinţă de 3 % este limitată, şi, chiar dacă nu este rezultatul unor circumstanţe economice excepţionale, ar trebui să fie temporară, dat fiind că estimările intermediare din ianuarie 2009 ale serviciilor Comisiei anunţau o scădere a deficitului sub 3% din PIB în 2009, şi o nouă scădere în 2010. S-a decis că nu e nevoie să fie luate alte măsuri în acest stadiu, în cadrul procedurii de deficit excesiv.

    Totuşi, conform datelor comunicate de autorităţi în martie 2009, validate ulterior de Eurostat, deficitul public al Maltei a cunoscut o modificare ascendentă de 4,7 % din PIB în 2008, astfel depăşind cu mult valoarea de referinţă, în timp ce datoria publică brută se situa la 64,1 % din PIB. Cifrele corespunzătoare anului 2008 se datorează, în principal, evoluţiei cheltuielilor, mai degrabă decât consecinţelor încetinirii activităţii economice, dat fiind că creşterea PIB-ului a rămas pozitivă, la 1,6 % în 2008. În special, şantierele navale malteze au fost incluse în sectorul public, (1,3 % din GDP), şi s-au înregistrat întârzieri neaşteptate în ceea ce priveşte plata impozitelor de către companii.

    Comisia concluzionează că valoarea deficitului nu se apropie de valoarea de referinţă şi că nu este rezultatul circumstanţelor economice excepţionale în sensul Tratatului şi al Pactului de stabilitate şi de creştere. În plus, nu se poate considera că deficitul este temporar, dat fiind că, conform estimărilor de primăvară, acesta va rămâne superior valorii de referinţă de 3 % în 2009 şi 2010. Aceasta indică că criteriul deficitului prevăzut de tratat nu este îndeplinit. Se estimează că datoria publică brută, care, din 2001, este superioară valorii de referinţă de 60 % din PIB, va creşte între 2009-2010.

     

    [1] Conform Regulamentului (CE) nr. 3605/93 al Consiliului, statele membre trebuie să comunice Comisiei, de două ori pe an, deficitul public şi datoria publică, atât cifrele estimate cât şi cele înregistrate.

    Polonia

    Deficitul public al Poloniei a atins 3,9% din PIB în 2008, o valoare superioară şi care nu se apropie de  valoarea de referinţă de 3 % din PIB. Depăşirea pragului reflectă în principal faptul că nu s-a profitat decât parţial de pe urma conjuncturii favorabile din ultima perioadă, pentru a se consolida finanţele publice şi pentru a întreprinde reforme majore în ceea ce priveşte cheltuielile. În ultimii cinci ani, deficitul public al Poloniei s-a situat în medie la 4,3% din PIB, în timp ce rata de creştere a PIB-ului a depăşit 5 % în medie.

    Autorităţile poloneze şi-au modificat obiectivul privind deficitul pentru 2009, la 4,6 % din PIB, ceea ce indică că depăşirea valorii de referinţă nu este temporară. Conform estimărilor de primăvară ale serviciilor Comisiei, deficitul ar trebui să crească până la 6,6 % în acest an şi să înregistreze o creştere suplimentară în 2010, dacă politicile vor rămâne neschimbate. Reducerea cotizaţiilor sociale,sporirea facilităţilor fiscale acordate familiilor , în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi indexarea generoasă a pensiilor şi a prestaţiilor sociale au dus la creşterea deficitului în 2008. În plus, un consum intermediar şi investiţii care au depăşit estimările, precum şi reducerea încasărilor la sfârşitul anului 2008, datorită scăderii economice, au dus la un deficit mai mare decât cel estimat, atât la nivel central, cât şi local.

    Depăşirea valorii de referinţă nu poate fi considerată ca fiind excepţională, în sensul tratatului şi al Pactului de stabilitate şi de creştere, şi nu poate fi considerată ca fiind temporară. Aceasta indică faptul că criteriul privind deficitul prevăzut de tratat nu a fost îndeplinit. Datoria publică brută rămâne inferioară valorii de referinţă de 60 % din PIB.

    Context: procedura de deficit excesiv

    Potrivit Pactului de stabilitate şi creştere, Comisia are obligaţia de a întocmi un raport ori de câte ori deficitul unui stat membru depăşeşte valoarea de referinţă de 3% din PIB.Procedura de deficit excesiv este reglementată de articolul 104 din tratat şi clarificată în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, care face parte din pact.Pactul, revizuit în 2005, permite luarea în considerare a situaţiei economice atunci când se fac recomandări referitoare la ritmul corecţiilor.

    Rapoartele sunt adresate Comitetului economic şi financiar, care formulează un aviz în termen de două săptămâni.Ţinând seama de avizul Comitetului, Comisia trebuie să decidă dacă recomandă sau nu Consiliului existenţa uni deficit excesiv [articolul 104 alineatele (5) şi (6)], precum şi termenul limită pentru corectarea acestuia [articolul 104 alineatul (7)].

    Pagini Utile

    • Rapoartele Comisiei în conformitate cu articolul 104 alineatul (3)

       

      Rapoartele sunt disponibile aici.

       

    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii