Cale de navigare

Procesul de la Bologna – reforma universităţilor în următorul deceniu

23/04/2009 00:00:00

La 28 şi 29 aprilie, miniştrii responsabili pentru învăţământul superior din 46 de ţări europene se vor întâlni la Leuven şi Louvain-la-Neuve, Belgia, pentru a evalua realizările Procesului de la Bologna, pentru a stabili o nouă agendă şi pentru a se pune de acord asupra priorităţilor Spaţiului european al învăţământului superior pentru următorul deceniu, până în 2020.Reflectând interesul masiv din partea ţărilor din afara Europei asupra reformelor întreprinse în Spaţiul european al învăţământului superior, pentru prima dată un „Forum politic Bologna” va cuprinde cele 46 de ţări care participă la proces şi 20 de ţări din afara Europei[1].

 

[1]Au fost invitate următoarele ţări: Maroc, Tunisia, Egipt, Etiopia, Senegal, Tanzania, Africa de Sud, Israel, Iordania, Kazahstan, Kârgâzstan, India, China, Japonia, Vietnam, Australia, Noua Zeelandă, Brazilia, Mexic, Statele Unite şi Canada.

 

    Procesul de la Bologna s-a extins de la 29 de ţări în 1999 la 46 astăzi[1] – este o poveste europeană de succes. Recentul raport de evaluare a procesului de la Bologna, care urmează a fi prezentat miniştrilor la Leuven şi Louvain-la-Neuve, concluzionează că s-au înregistrat progrese importante dar inegale, într-o oarecare măsură, în punerea în aplicare a reformelor de la Bologna. Ultimul raport al Comisiei în sprijinul procesului confirmă această concluzie pozitivă şi arată că s-au înregistrat progrese substanţiale, inclusiv în ceea ce priveşte reformele structurale. În acest moment, ar trebui să se insiste pe modernizarea politicilor naţionale şi pe punerea concretă în aplicare a reformelor instituţiilor europene de învăţământ superior.

    Principalele reforme ale procesului de la Bologna se concentrează asupra următoarelor aspecte:

    -       structura studiilor superioare în trei cicluri (licenţă, masterat, doctorat),

    -       asigurarea calităţii în învăţământul superior şi

    -       recunoaşterea calificărilor şi a perioadelor de studii.

    Împreună, aceste eforturi de reformă au deschis noi posibilităţi pentru universităţi şi studenţi.Lansarea, anul trecut, a Registrului european de garantare a calităţii învăţământului superior contribuie la ameliorarea vizibilităţii învăţământului superior european şi la creşterea încrederii în instituţii şi programe în Europa şi pe mapamond.

     

    [1] Albania, Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Elveţia, Estonia, Federaţia Rusă, Finlanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, Republica Slovacă, România, Serbia, Sfântul Scaun, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ţările de Jos, Ucraina, Ungaria.

     

    În comentariile sale privind viitoarea reuniune, Comisarul european pentru educaţie, formare profesională, cultură şi tineret, Ján Figel’, a afirmat:„Procesul de la Bologna a dus la o mai mare compatibilitate şi comparabilitate a sistemelor de învăţământ superior.Printre altele, a făcut ca Europa să devină o destinaţie mai atractivă pentru studenţii de pe alte continente.Mai este, încă, de lucru pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în 1999, dar trebuie să mergem mai departe fără să ne oprim pentru a face faţă unor noi provocări, mai ales în condiţiile crizei economice actuale.Învăţământul superior are un rol cheie în susţinerea refacerii economice durabile şi în stimularea inovării.Universităţile trebuie să se modernizeze, iar recunoaşterea pe scară largă a acestei necesităţi de către guvernele europene, dar şi de către cele din întreaga lume, oferă Procesului de la Bologna sprijinul vital de care are nevoie pentru a avea succes.”

    Un recent sondaj Eurobarometru printre studenţii din învăţământul superior arată că aceştia doresc un acces mai larg la învăţământ superior şi că universităţile ar trebui să deschidă canale de colaborare cu domeniul profesional şi cu învăţământul de-a lungul vieţii. De exemplu, un procent copleşitor de 97% dintre studenţi cred că este important să li se ofere studenţilor cunoştinţele şi aptitudinile de care au nevoie pentru a avea succes pe piaţa locurilor de muncă.

    O largă majoritate (87%) a fost de acord, de asemenea, că este important ca instituţiile de învăţământ superior să susţină inovarea şi o gândire antreprenorială în rândul studenţilor şi a personalului şi că ar trebui să existe posibilitatea de efectuare de stagii de muncă în întreprinderi particulare ca parte a unui program de studiu. Mai mulţi studenţi vor să studieze în străinătate şi sunt majoritari cei care doresc mai multe informaţii în legătură cu calitatea instituţiilor de învăţământ superior pentru a face alegeri informate în ceea ce priveşte studiile.

    Comisia Europeană colaborează cu statele membre şi cu sectorul învăţământului superior pentru a contribui la punerea în aplicare a agendei de modernizare a universităţilor în cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă. Se oferă sprijin prin Programul de învăţare de-a lungul vieţii (acţiunile Erasmus), prin cel de-al şaptelea program-cadru al UE pentru cercetare şi prin Programul pentru competitivitate şi inovare, precum şi prin fondurile structurale şi împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiţii (BEI).

    Comisia susţine, de asemenea, reforme ale învăţământului superior în restul lumii, în mod concret, prin intermediul politicilor şi programelor sale externe; de exemplu, sprijinul pentru ţările vecine ale UE se acordă prin intermediul programului Tempus. Relaţiile cu alte ţări partenere se susţin printr-o serie de programe de cooperare bilaterale şi multilaterale: UE–SUA/Canada, EDULINK, ALFA pentru America Latină şi noul program Nyerere pentru Africa. În sfârşit, există, de asemenea, programul Erasmus Mundus prin care se oferă burse pentru studenţii din toată lumea pentru a studia în cadrul programelor integrate de masterat în diferite ţări europene. Noua fază a programului include şi studii de doctorat. Cooperarea cu instituţiile din afara Europei se asigură, de asemenea, în cadrul sprijinului Comisiei pentru activităţile de cercetare ale instituţiilor de învăţământ superior prin intermediul celui de-al şaptelea program-cadru al UE pentru cercetare. Acţiunile Marie Curie oferă cercetătorilor individuali posibilitatea de a face parte dintr-o echipă de cercetare dintr-o altă ţară.

    Pentru mai multe informaţii:

    Comisia Europeană: MEMO/09/170 [Întrebări frecvente cu privire la procesul de la Bologna], 22 aprilie 2009

    Comisia Europeană: MEMO/09/172 [raportul Eurydice], 22 aprilie 2009

    Comisia Europeană: MEMO/09/171 [Eurobarometru], 22 aprilie 2009

    Comisia Europeană: Învăţământ superior

    Comisia Europeană:Învăţământ superior: Bologna

    Site-ul web oficial al Procesului de la Bologna

    Conferinţa ministerială privind Procesul de la Bologna, Louvain-la-Neuve şi Leuven, 28-29 aprilie 2009

    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii