Cale de navigare

Reforma PAC va relansa agricultura în România

20/12/2011 16:12:29

Proiectul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada de după 2013, propus de Comisia Europeană, vizează sporirea competitivităţii, a durabilităţii şi asigurarea prezenţei agriculturii pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Aceste măsuri, luate de CE, au ca obiectiv garantarea unei alimentaţii sănătoase şi de calitate, protejarea mediului şi dezvoltarea zonelor rurale. România va câștiga de pe urma acestei reforme, agricultura fiind un pilon de bază al economiei românești, dar și unul cu foarte multe lipsuri. Subvențiile pentru agricultori și deciziile luate de CE în cadrul acestei reforme vor da o șansă de restabilizare agriculturii românești.

    Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, a declarat, făcând referire la reforma PAC: „Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi agricultori pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi creşterea economică. Următoarele decenii vor fi esenţiale pentru a pune bazele unei agriculturi viguroase, care să poată face faţă schimbărilor climatice şi concurenţei internaţionale, răspunzând în acelaşi timp aşteptărilor cetăţenilor. Europa are nevoie de agricultorii săi, iar agricultorii au nevoie de sprijinul Europei. Politica agricolă comună înseamnă hrana noastră, înseamnă viitorul a peste o jumătate din teritoriile noastre”.

    Noua reformă PAC permite agricultorilor să-și pomoveze mai eficient afacerile, să-și sporească competitivitatea atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic, dar și sprijinirea ocupării forței de muncă și a creșterii economice.

    Pentru a fi eficientă, reforma PAC va fi aplicată în zece pași, conform propunerilor Comisiei.

    1. O mai bună direcţionare a ajutoarelor pentru venituri în vederea dinamizării creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă. Primul pas face referire la subvențiile fermierilor. Comisia a propus direcționarea mai eficientă a veniturilor fermierilor. De plata de bază pentru susţinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Subvenţia va scădea însă progresiv începând de la 150.000 EUR şi va fi plafonată la 300.000 EUR pe an pentru un fermier. În plus, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de exploataţii. Plăţile directe vor fi distribuite în mod mai echitabil între fermieri, între regiuni şi între statele membre.

    2. Instrumente de gestionare a crizelor mai bine adaptate şi cu o capacitate de reacţie sporită pentru a face faţă noilor provocări economice. Comisia propune „plase de siguranţă” eficace, cu o capacitate de reacție sporită pentru sectoarele agricole cele mai expuse crizelor - depozitarea privată şi intervenţia publică - şi înlesnirea creării de sisteme de asigurări şi de fonduri mutuale.

    3. Plăţi de agromediu pentru prezervarea productivităţii pe termen lung şi a ecosistemelor. Pentru diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor, Comisia va aloca 30% din plățile directe. Sumele vor fi cheltuite pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile agricultorilor.

    4. Investiţii suplimentare pentru cercetare şi inovare. Pentru Reforma PAC 2013, Comisia Europeană a propus dublarea bugetului alocat cercetării şi inovării în domeniul agricol. Va fi încurajat transferul de cunoștințe și consilierea agricultorilor și vor fi sprijinite cercetările cu scopul de a susține o agricultură fundamentată ştiinţific şi competitivă.

    5. Un lanţ alimentar mai competitiv şi mai echilibrat. O altă propunere formulată de Comisie face referire la sprijinirea organizaţiilor de producători, a organizaţiilor interprofesionale şi dezvoltarea circuitelor scurte între producători şi consumatori. O decizie vizează și sistemul cotelor de zahăr, care nu va fi prelungit după 2015.

    6. Încurajarea măsurilor de agromediu. În funcție de specificitatea fiecărui teritoriu vor fi încurajate iniţiativele naţionale, regionale şi locale privind agromediul. În acest sens, Comisia propune ca protejarea ecosistemelor, refacerea acestora şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, precum şi utilizarea eficace a resurselor să constituie două dintre cele şase priorităţi ale politicii de dezvoltare rurală.

    7. Facilitarea lansării în activitate a tinerilor fermieri. Fermierii care nu au împlinit 40 de ani vor primi, în primii cinci ani de activitate, ajutor de instalare. Motivul acestei măsuri este susținerea creării de locuri de muncă şi încurajarea generaţiilor tinere de a se implica în sectorul agricol.

    8. Stimularea ocupării forţei de muncă în mediul rural şi a spiritului antreprenorial. Comisia va crea un pachet iniţial pentru sprijinirea proiectelor de microîntreprinderi, cu o finanţare pe o perioadă de cinci ani care poate ajunge până la 70 000 EUR. Vor fi consolidate grupurile de acţiune locală LEADER. Scopul este promovarea ocupăriiforţei de muncă şi spiritul antreprenorial.

    9. O mai mare atenţie acordată zonelor vulnerabile. Agricultorii din aceste zone vor primi sprijin pentru a evita deşertificarea şi pentru a proteja bogăţia teritoriilor.

    10. O PAC mai simplă şi mai eficace. Pentru a evita sarcinile administrative inutile, Comisia propune simplificarea mai multor mecanisme ale PAC, precum normele privind condiţionalitatea şi sistemele de control, fără ca aceasta să ducă la o pierdere a eficacităţii. În plus, va fi simplificat şi sprijinul acordat micilor agricultori, pentru care se va institui o plată forfetară anuala de 500-1 000 EUR pentru o ferma. Va fi încurajat transferul de terenuri de la micii agricultori care îşi încetează activitatea agricolă către alte exploataţii care doresc să se restructureze.

    Poziţia României

    Ministerul Agriculturii a prezentat, în cadrul unei dezbateri publice, poziția Guvernului României față de viitoarea Politică Agricolă Comună după 2013. Oficialii români sunt de părere că trecerea de la o politică europeană bazată pe controlul activ al preţurilor agricole - pilonul I - la una axată cu precădere pe investiţii publice în mediul rural - pilonul II - ar fi mai bună pentru economia românească.

    Comunicarea Comisiei, intitulată “PAC către 2020: a întâmpina provocările privind alimentaţia, resursele naturale şi utilizarea teritoriului” a fost făcută publică în data de 18 noiembrie 2010 şi lansată într-o serie de evenimente de comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloș.

    Punctul de vedere al oficialilor români, referitor la reforma PAC, este unul pozitiv. România consideră că PAC este esenţială pentru atingerea tuturor obiectivelor Strategiei 2020, fiind pe lista de priorităţi privind reforma de după 2013.

    Printre măsurile propuse de CE și susținute de România se numără menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii UE la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe.

    De asemenea, România trebuie să se concentreze asupra noului pachet adresat micilor fermieri:

    • Mărirea sprijinului financiar acordat acestora;
    • Simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor;
    • Stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor;
    • Măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanţa, formarea profesională şi creditarea acestei categorii de fermieri;
    • Dezvoltarea canalelor locale de distribuţie, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiţionale sau locale) şi sprijinirea pieţelor locale;
    • Stabilirea unor condiţii si cerinţe privind standardele minime de realizare a producţiei şi comercializare, adaptate capacităţii financiare a micilor fermieri.

    Rezultate Eurostat

    Un raport eurostat, realizat în 2009, arată că în România există un total de aproximativ 4 milioane de exploataţii agricole de diferite dimensiuni în care lucrează aproape 2 milioane de persoane, adică 30% din populaţia activă a României.

    În Europa, doar 5,6% din populaţia activă lucrează în agricultură. Chiar dacă numărul agricultorilor pare mare, activitatea exploatațiilor agricole nu au sustenabilitate economică. Datele arată că din cele 4 milioane de gospodării, aproximativ 2,5 milioane deţin sub 1 hectar şi doar 900.000 sunt rentabile. Raportul mai arată că din totalul fermelor „rentabile”, aproximativ două treimi produc doar pentru consumul propriu.

    Același studiu ne arată că, în România, doar 312.000 gospodării (8%) sunt viabile economic şi conectate la piaţă. Restul de 92% sunt gospodării de subzistenţă.

    Astfel, Ministerul Agriculturii susţine ideea că politica de dezvoltare rurală trebuie să rămână în cadrul PAC. “Considerăm că trebuie să se ia în considerare şi particularităţile noilor state membre, în care sectorul agricol joacă un rol important în economia naţională şi să se asigure menţinerea în termeni reali a sprijinului pentru agricultură, astfel încât să permită depăşirea, de către acestea, a problemelor structurale şi atingerea obiectivului de convergenţă“, susține Ministerul.

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 20/12/2011  |Începutul paginii