Cale de navigare

Interviu cu Valentina Miu, directorul Media Desk România

21/12/2011 15:20:18

1. Ce impact a avut programul MEDIA asupra cinematografiei româneşti?

Valentina Miu, directorul Media Desk România: Rezultatele obţinute de profesioniştii români în industria cinematografică în cadrul Programului MEDIA sunt remarcabile, mai ales ţinând seama de faptul că Programul MEDIA aniversează anul acesta 20 de ani iar profesioniştii români au avut acces la aceste fonduri europene din 2007, după ce România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Industria cinematografică din România a obţinut în mod constant rezultate pe toate domeniile de finanţare ale Programului MEDIA, şi anume: formare (liniile de finanţare Formare iniţială şi Formare continuă), dezvoltarea proiectelor de producţie (liniile de finanţare Proiect unic, Portofoliu de proiecte, Portofoliu de proiecte etapa a doua, Difuzare TV), distribuția operelor audiovizuale europene (liniile de finanțare Distribuție selectivă, Distribuție automată și în cadrul rețelei de cinematografe europene Europa Cinemas), promovarea operelor audiovizuale europene (Festivaluri audiovizuale), cât şi acţiuni care vizează colaborarea profesioniştilor din industria europeană cu cei din ţări terţe (în cadrul Acţiunii Pregătitoare MEDIA Internaţional, şi ulterior MEDIA MUNDUS), ceea ce arată diversitatea distribuţiei finanţării MEDIA în cadrul domeniilor de suport ale Programului în România. De asemenea, profesioniştii din industria cinematografică românească au participat la programe europene de training, festivaluri, pieţe de film sprijinite de MEDIA.

    2. Comparativ cu alte state membre ale UE, care este gradul de participare al profesioniștilor din domeniu la program comparativ cu celelalte state membre UE? Care sunt statele europene care au accesat cele mai multe fonduri prin programul MEDIA?

    Programul MEDIA aniversează anul acesta 20 de ani iar profesioniştii români au avut acces la aceste fonduri din 2007, după ce România a devenit stat membru al Uniunii Europene. După cum am spus mai devreme, ţinând seama de aceste coordonate, şi de experienţa relativ redusă a aplicanţilor români comparativ cu profesioniștii din industria cinematografică europeană cu care ei concurează în mod direct pentru obținerea fondurilor alocate fiecărei licitații de proiecte lansate de Programul MEDIA, rezultatele românești sunt foarte bune și se caracterizează prin diversitate şi distribuţie pe toate ariile de suport ale Programului. De asemenea, trendul rezultatelor românești în cadrul Programului MEDIA este ascendent iar numărul de aplicații este relativ constant.

    Menţionez faptul că în cadrul celor peste 20 de linii de finanţare fondurile nerambursabile MEDIA sunt alocate pe baza licitaţiilor de proiecte care se lansează anual, cu unul sau mai multe termene limită. Documentele esenţiale pentru solicitarea suportului MEDIA sunt reprezentate de Ghidul aplicantului şi de formularele de aplicație, care pot fi găsite pe pagina de internet a Programului şi a biroului MEDIA în România: www.media.romania.eu.

    De asemenea, din anul 2007 și până în prezent, atât interesul public, dar mai ales cel al profesioniștilor din industria cinematografică românească a fost în continuă creștere, şi a determinat un număr din ce în ce mai mare de aplicaţii.

    3. În data de 23 mai 2011 a avut loc o consultare publică referitoare la Programul Uniunii Europene MEDIA Mundus. Care au fost rezultatele consultării?

    Comisia Europeană a desfăşurat în perioada 07.03.2011 – 29.05.2011 o consultare publică online privind viitorul Programului MEDIA Mundus, iar rezultatele acestei consultări sunt utilizate de Comisia Europeană pentru elaborarea unei noi propuneri de program MEDIA Mundus după anul 2013, program care va fi integrat în componenta MEDIA a programului “Europa Creativă”. MEDIA Mundus este un program recent adoptat de Uniunea Europeană pentru întărirea relaţiilor comerciale şi de cooperare dintre industria audiovizuală de film europeană şi cea a ţărilor terţe, din afara Uniunii Europene. Bugetul Programului MEDIA Mundus este de 15 milioane de euro pentru perioada 2011-2013.

    367 de profesionişti din industria cinematografică au participat la consultarea publică privind Programul MEDIA MUNDUS (86% din UE, 14% din ţări terţe).

    Prin participarea lor la consultarea privind viitorul Programului MEDIA MUNDUS, profesioniştii din industria audiovizuală au plasat România pe locul 7 din punct de vedere al numărului de participanţi la consultare, după Germania, Spania, Belgia, Franţa, Italia şi Marea Britanie.

    Respondenţii la chestionarul online au indicat faptul că linia de acţiune referitoare la accesul la piaţă şi la sprijinul pentru coproducţii este cea mai relevantă privind cooperarea internaţională şi valoarea europeană adăugată; pe locul doi s-a situat schimbul de informații, cunoștințe de piață și training, urmat de public țintă pe poziția a treia și proiecte pilot pe ultimul loc (60% dintre participanți au acordat proiectelor pilot cel mai scăzut punctaj).

    4. Comisia Europeană a anunțat un nou program –„Europa creativă”. Cu un buget propus de 1,8 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, ar fi un impuls de mare ajutor pentru industriile culturale și creative care sunt o sursă importantă de creștere economică și locuri de muncă în Europa. E o consolidare a programului MEDIA?

    La data de 23 noiembrie, Comisia Europeană a lansat propunerea privind noul program, “Europa Creativă”, care ar aloca peste 900 de milioane EUR pentru a susține sectorul cinematografic și al audiovizualului (domeniu cuprins în actualul program MEDIA) și aproape 500 de milioane EUR pentru cultură. Comisia propune, de asemenea, să se aloce peste 210 milioane EUR pentru o nouă facilitate de garanție financiară care ar permite micilor operatori să aibă acces la împrumuturi bancare de până la 1 miliard EUR și aproximativ 60 de milioane EUR în sprijinul cooperării în materie de politici și al promovării abordărilor inovatoare față de atragerea publicului și noile modele de afaceri.

    Bugetul de 1,8 miliarde EUR propus pentru „Europa Creativă” reprezintă o creștere de 37 % față de actualul nivel al cheltuielilor. În perioada 2007-2013, programul MEDIA a primit 755 de milioane EUR, cu o sumă suplimentară de 15 milioane EUR pentru MEDIA Mundus care sprijină cooperarea internațională în sectorul audiovizualului, iar programului Cultura i-a fost alocată suma de 400 de milioane EUR în cadrul financiar actual.

    Comisia Europeană propune fuzionarea programelor existente Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus într-un singur program numit “Europa Creativă”, pentru că aceste sectoare se confruntă cu provocări similare, inclusiv fragmentarea pieței care rezultă din diversitatea lingvistică și culturală, globalizarea și digitalizarea, precum și cu serioase dificultăți în accesarea împrumuturilor comerciale. De asemenea, acestea au necesități comparabile: protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice și consolidarea competitivității lor, în scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

    Pentru că aceste sectoare prezintă o structură diversificată, Comisia Europeană propune un program-cadru unic, dar compus din componente distincte, în scopul de a le asigura un sprijin adecvat.

    Programul “Europa Creativă” va combina diferitele mecanisme de sprijin actuale destinate sectorului culturii și al audiovizualului din Europa într-un singur program accesibil tuturor sectoarelor culturale și creative.

    Cu toate acestea, noul program va continua să răspundă nevoilor particulare ale sectorului audiovizual și ale altor sectoare culturale și creative, prin intermediul componentelor sale specifice Cultura și MEDIA, care vor valorifica succesul programelor actuale Cultura și MEDIA. Și există multe lucruri de valorificat! De exemplul, datorită sprijinului MEDIA proporția filmelor europene în raport cu numărul total de filme difuzate în premieră în cinematografele europene a crescut de la 36% în 1989 la 54% în 2009. Rețeaua Europa Cinemas, care numără peste 2 000 de ecrane din săli de cinema, care sunt, în marea lor majoritate săli independente, contribuie la garantarea unei oferte largi și diversificate pentru publicul din 475 de orașe. Filmele lor au atras 59 de milioane de bilete vândute în 2009, comparativ cu 30 de milioane în 2000.

    Componenta MEDIA din “Europa Creativă” va sprijini distribuția la nivel mondial a peste 1 000 de filme europene prin intermediul platformelor clasice și digitale; de asemenea, va oferi finanțare pentru profesioniștii din domeniul audiovizualului, pentru a-i sprijini să aibă acces și să lucreze eficient pe piețele internaționale și va încuraja crearea de filme și de alte producții audiovizuale care au potențial pentru circulația transfrontalieră.

    Propunerea „Europa Creativă” este în prezent examinată de Consiliu (27 de state membre) și de Parlamentul European, care vor adopta decizia finală privind cadrul bugetar pentru perioada 2014-2020.

    5. Profesioniștii din audiovizual și regizori consacrați au semnat o petiție prin care se spunea că aceștia resping categoric suprimarea Programului Media sau chiar fuzionarea sa cu orice alt tip de programe mai amplu. Ce înseamnă de fapt acest nou program, „Europa creativă”? Au de ce să fie profesioniștii din domeniu îngrijorați?

    La data de 17 martie, la Bruxelles, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso și comisarul Androulla Vassiliou și-au reafirmat sprijinul ferm pentru fondul MEDIA al Uniunii Europene destinat cinematografiei, la începutul unei reuniuni cu realizatori de film care și-au exprimat temerile cu privire la viitorul acestui fond.

    Printre cineaști, reprezentând Asociația Autorilor, Realizatorilor și Producătorilor , s-au numărat trei laureați ai Palme d'Or la festivalul de la Cannes: Cristian Mungiu (pentru “4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, 2007), Théo Angelopoulos (“Eternitatea și o zi”, 1998) și Costa Gavras (“Missing”, 1982). Aceștia au prezentat o petiție cu 1 800 de semnături în favoarea menținerii programului MEDIA în cadrul financiar al UE după 2013. Președintele Barroso a declarat: „Programul MEDIA a avut un rol inestimabil pentru sprijinirea industriei cinematografice europene timp de 20 de ani. Zvonurile conform cărora am avea intenția de a suprima acest program sau de a reduce finanțarea sa sunt complet nefondate. Din contră, preconizăm consolidarea programului în viitor.” De asemenea, comisarul Vassilou a adăugat: „Sprijinul nostru pentru sectorul distribuției, creării și digitizării de filme are rolul de a acoperi un deficit de finanțare și de a promova astfel diversitatea culturală, competitivitatea și crearea de locuri de muncă. În lipsa acestui program, publicul ar vedea mai puține filme europene.”

    Menţionez faptul că la 30 noiembrie 2010 s-a încheiat consultarea publică online privind viitorul Programului MEDIA, la care au participat 2.586 de profesionişti, urmată de o dezbatere publică (la 18 martie 2011, Bruxelles).

    6. Media Desk România va funcționa sub aceeași denumire și după 2013?

    La această dată suntem la etapa la care la data de 23 noiembrie 2011 Comisia Europeană tocmai a lansat propunerea privind noul program, “Europa Creativă”, care ar aloca peste 900 de milioane EUR pentru a susține sectorul cinematografic și al audiovizualului (domeniu cuprins în actualul program MEDIA) și aproape 500 de milioane EUR pentru cultură.

    Ceea ce este important este că viitorul Program „Europa Creativă” valorifică succesul actual al Programului MEDIA iar în viitor se va avea în vedere consolidarea rezultatelor remarcabile obţinute de MEDIA în România şi mai ales continuarea lor.

    7. Cât de bine sunt informaţi producătorii si profesioniştii din audiovizual? Ce se face în afară de anumite seminarii?

    MEDIA 2007 – 2013 este programul prin care Uniunea Europeană sprijină sectorul audiovizual european şi are ca obiective:

    • păstrarea şi sporirea diversităţii culturale şi lingvistice şi a moştenirii cinematografice şi audiovizuale, garantarea accesului publicului european la această moştenire şi promovarea dialogului intercultural;
    • creşterea distribuţiei şi a circulaţiei creaţiilor audiovizuale în interiorul şi în afara Uniunii Europene, inclusiv printr-o cooperare mai puternică între actori;
    • întărirea competitivităţii sectorului audiovizual european în cadrul unei pieţe europene competitive şi deschise, favorabile creării locurilor de muncă, inclusiv prin promovarea legăturilor dintre profesioniştii din domeniul audiovizual.

    În cadrul dinamicii Programului MEDIA, MEDIA Desk-urile reprezintă „punctele de contact” în ţările în care profesioniştii pot beneficia de fondurile MEDIA. Din anul 2007, MEDIA Desk România este biroul de informare, promovare şi consultanţă al programului în România şi pentru a îndeplini aceste obiective şi a asigura un număr din ce în ce mai mare de participanţi la Program, MEDIA Desk România organizează seminarii şi workshop-uri pentru potenţialii beneficiari ai Programului, diseminează proiectele româneşti de succes şi modele de bună practică oferite de profesioniştii din industria cinematografică europeană, editează şi distribuie gratuit broşuri şi materiale referitoare la Programul MEDIA sau la acţiuni susţinute de MEDIA, anunţă lansarea licitaţiilor de proiecte, rezultatele diverselor linii de finanţare MEDIA şi cele mai importante ştiri pentru industria cinematografică europeană şi românească pe pagina de internet www.media-romania.eu şi pagina de Facebook a MEDIA Desk România. Interesul profesioniștilor din industria cinematografică se caracterizează printr-un trend constant ascendent, fapt arătat zi cu zi inclusiv de traficul paginii de internet MEDIA Desk România (www.media-romania.eu) și al paginii de Facebook.

    De asemenea, MEDIA Desk România promovează atât iniţiativele MEDIA în România cât şi proiectele româneşti de valoare (filme, festivaluri, programe de training, etc) în Uniunea Europeană, participând la evenimente relevante pentru cinematografia europeană (conferinţe, festivaluri, pieţe, standul Programului MEDIA la cele mai importante festivaluri şi pieţe de film), cum ar fi European Film Market (EFM) de la Festivalul de Film de la Berlin, Marché du Film – Festivalul de Film de la Cannes, etc. De asemenea, MEDIA Desk România participă la cele mai importante evenimente cinematografice din România, cum ar fi: TIFF (Festivalul Internaţional de Film Transilvania), primul festival susţinut de MEDIA, Festivalul Internaţional de Film N-exT, AFF (Astra Film Festival), Sighişoara Film Festival, Gala Premiilor Gopo, etc. MEDIA Desk România oferă informaţii despre Program şi consultanţă profesioniştilor din industria audiovizuală atât în cadrul evenimentelor relevante pentru industria cinematografică din România şi din celelalte ţări MEDIA, cât şi la sediul din Strada Barbu Delavrancea nr. 57, sector 1, Bucureşti, în cadrul Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, la telefonul 021.316.60.60, sau la coordonatele noastre electronice: www.media-romania.eu, info@media-romania.eu. De asemenea, pentru a fi mereu aproape de cei cărora le este dedicat programul (industria cinematografică europeană), MEDIA Desk România este chiar şi pe Facebook!

    8. Ce alte documentare românești în afara de „Kapitalism, o rețetă de succes” au primit finanțare MEDIA?

    În cadrul liniilor de finanțare MEDIA dedicate dezvoltării proiectelor de producție Proiect unic și Difuzare TV, Programul MEDIA a finanțat până în prezent în România șapte filme documentare (la care se adaugă și documentarele din cadrul liniei de finanțare MEDIA Portofoliu de proiecte): „Odessa” (producător SUB-CULT-URA), „Noosfera” (producător Art Doc), „Testimony” (producător Pelegrin Film), „Across the mountain” (producător ART-DOC), „Birds Road” (producător Libra Film), „Back to Annapurna” (producător SUB-CULT-URA) şi „Kapitalism, reţeta noastră secretă” (producător Hi Productions).

    9. Care sunt criteriile de finanţare pentru un film și care este suma maximă pe care o poate primi?

    Programul MEDIA oferă sprijin pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare a operelor audiovizuale europene din următoarele categoriile: ficţiune (durata minimă 50 minute), documentar creativ (durata minimă 25 de minute), animaţie (durata minimă 24 minute) și opere interactive.

    Programul MEDIA dedică producătorilor europeni independenți mai multe linii de finanțare care se adresează unui anume tip de companie în funcţie de experienţa şi capacitatea financiară a acesteia și de tipologia proiectului audiovizual. Aceste sunt: Proiect unic, Portofoliu de proiecte etapa I şi II, Difuzare TV, Opere interactive și I2I Audiovizual.

    Atât criteriile de eligibilitate și de atribuire a finanțării cât și suma minimă și maximă care poate fi primită de un producător pentru dezvoltarea proiectului de producție diferă de la o linie de finanțare la alta și, de asemenea, este necesar să se țină seama și de procentul de cofinanțare.

    De exemplu, contribuţia financiară maximă care poate fi acordată pentru un proiect unic este între 10.000 EUR şi 60.000 EUR, cu excepţia filmelor de animaţie de lungmetraj destinate lansării în cinematografe, pentru care suma maximă este de 80.000 EUR. Contribuţia financiară acordată nu va depăși în nici un caz 50% din costurile eligibile prezentate de producător (60% pentru proiectele care prezintă interes în ceea ce priveşte promovarea diversităţii culturale europene).

    Pentru liniile de finanțare Portofoliu de proiecte şi pentru Portofoliu de proiecte etapa a doua contribuţia financiară maximă care poate fi acordată este între 70.000 EUR şi 190.000 EUR și nu va depăşi în nici un caz 50% din costurile eligibile prezentate de producător.

    Pentru linia de finanțare Difuzare TV contribuţia financiară nu poate depăşi 500.000 EUR în cazul proiectelor de animaţie şi, respectiv, 300.000 EUR în cazul proiectelor de documentare. Procentul maxim de cofinanțare al Programului MEDIA este în acest caz 12,5% din costurile eligibile pentru producţia de film şi animaţie şi, respectiv, 20%, pentru producţia de filme documentare.

    11. Pe website nu sunt detalii despre Media Literacy. Există programul acesta în România? Dacă da, ce se face în cadrul său?

    Competenţa mediatică se defineşte, în general, ca fiind capacitatea de a accesa mijloacele media, de a înţelege şi de a evalua cu spirit critic diferite aspecte ale mijloacelor media şi a conţinutului acestora şi de a crea comunicări într-o varietate de contexte. Mass-media constituie mijloacele media care pot să se adreseze unui public larg prin intermediul diferitelor canale de distribuţie. Mesajele media reprezintă conţinuturi informaţionale şi creative cuprinse în texte, sunete şi imagini, transmise prin diferite forme de comunicare, inclusiv televiziune, cinematograf, video, site-uri de internet, radio, jocuri video şi comunităţi virtuale.

    O abordare europeană a competenţei mediatice ar trebui să se raporteze la toate mijloacele media. Diferitele niveluri de competenţă media cuprind:

    • uşurinţa cu care se utilizează toate mijloacele media existente, începând de la ziare şi până la comunităţile virtuale;
    • utilizarea activă a mijloacelor media, printre altele, prin televiziunea interactivă, utilizarea motoarelor de căutare de pe internet sau participarea la comunităţile virtuale şi ameliorarea exploatării potenţialului media în scopuri de divertisment, acces la cultură, dialog intercultural, învăţare şi aplicaţii zilnice (de exemplu, prin biblioteci, podcast-uri).
    • abordarea cu spirit critic a mijloacelor media atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi acurateţea conţinutului (de exemplu, capacitatea de a evalua informaţiile, de a trata mesajul publicitar din diverse mijloace media, de a utiliza în mod pertinent motoarele de căutare);
    • utilizarea mijloacelor media în mod creativ, deoarece evoluţia tehnologiilor media şi prezenţa crescândă a internetului drept canal de distribuţie permit crearea şi diseminarea de imagini, informaţii şi conţinut de către un număr din ce în ce mai mare de europeni;
    • înţelegerea economiei media şi a diferenţei dintre pluralism şi dreptul de proprietate asupra mijloacelor media;
    • conştientizarea problemelor legate de drepturile de autor, care sunt esenţiale într-o „cultură a legalităţii”, în special pentru generaţia mai tânără, în postura sa dublă de consumatoare şi producătoare de conţinut media.

    Programul MEDIA 2007-2013 subliniază importanţa competenţei mediatice şi a iniţiativelor de educare în domeniul cinematografiei, în special cele organizate de festivalurile pentru tineri în colaborare cu şcoli, dar nu a fost lansat un program de finanţare în acest sens.

    De exemplu, Europa Cinemas, program creat în 1992 datorită finanţării din programul MEDIA al Uniunii Europene şi al Centre National de la Cinématographie, a devenit prima reţea de săli de cinematograf cu program predominant european şi organizează, printre altele, activităţi promoţionale legate de filmele europene pentru publicul tânăr, iar în cadrul TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania), festival susţinut de MEDIA se desfăşoară Programul EducaTIFF.

    Comisia Europeană invită statele membre ale UE:

    • să încurajeze autorităţile responsabile de regulamentul privind comunicarea audiovizuală şi electronică să se implice mai mult şi să colaboreze la ameliorarea diverselor niveluri de competenţă mediatică definite mai sus;
    • să promoveze cercetarea sistematică şi observarea periodică, precum şi raportarea diferitelor aspecte şi dimensiuni ale competenţei mediatice;
    • să dezvolte şi să implementeze codurile de conduită, după caz, cadrele de reglementare comune, împreună cu toate părţile interesate la nivel naţional şi să promoveze iniţiativele de autoreglementare.
    Ultima actualizare: 21/12/2011  |Începutul paginii