Cale de navigare

Interviu cu doamna Monica Calotă, Preşedinte ANPCDEFP, despre multiculturalitate şi multilingvism

13/10/2011 10:12:51

1. Câte proiecte au fost depuse prin programul "Tineret în Acțiune" în anul 2011?

Monica Calotă, Preşedinte ANPCDEFP: De la începutul anului, au fost depuse 1 197 proiecte în cadrul primelor patru runde din cinci.

2. Câte proiecte au fost câștigătoare și câți bani au fost alocați acestora?

Au fost câștigătoare 199 de proiecte în cadrul primelor trei runde din cinci (pentru runda a patra procesul de selecţie este în curs) pentru care a fost alocată o sumă totală de 2 876 912,41 Euro

    3. Care sunt acțiunile și subacțiunile pe care s-au trimis cele mai multe proiecte în anul 2011?

    Pentru informaţii complete, trebuie urmărit tabelul de mai jos (după primele patru runde):

    Acţiune

    Proiecte primite (primele patru runde)

    Proiecte aprobate (primele trei runde)

    1.1 – Schimburi de tineri

    276

    57

    1.2 – Iniţiative ale tinerilor

    524

    77

    1.3 – Proiecte pentru democraţie participativă

    36

    8

    2 – Serviciul European de Voluntariat

    106

    23

    3.1 – Cooperarea cu ţările din vecinătatea UE

    126

    12

    4.3 – Formare şi reţele

    80

    12

    5.1 – Întâlniri ale tinerilor şi ale responsabililor de politici de tineret

    49

    10

    Total

    1197

    199

     

    4. Cum stă România la nivel european în ceea ce privește implicarea atât a organizațiilor, cât și a tinerilor în programul "Tineretul în Acțiune"?

    Comparativ cu celealte ţări participante, în anul 2010 România era ţara cu al patrulea cel mai mare număr de candidaturi primite (după Turcia, Polonia şi Italia). Ceea ce indică un grad de interes foarte mare în proiectele de tip "Tineret în Acţiune", daca ne raportăm la numărul populației statelor membre. Din păcate, din cauza limitării bugetului, în ceea ce priveşte numărul de proiecte aprobate, România este pe locul opt după Germania, Polonia, Franţa, Spania, Turcia, Marea Britanie şi Italia, ceea ce diminuează implicarea organizaţiilor şi a tinerilor. La aceste proiecte participă 7 593 de tineri şi lucrători de tineret.

    În plus faţă de proiectele finanţate şi gestionate de beneficiari, prin cele 108 cursuri de formare organizate de ANPCDEFP cu sprijinul reţelei de formatori au mai beneficiat încă 2 151 participanţi (lucrători de tineret şi tineri) de programul "Tineret în Acţiune". Totodată, au fost sprijiniţi 65 de lucrători de tineret pentru a participa la cursuri de formare şi evenimente internaţionale.

    5. Ce ne puteți spune despre participarea tinerilor români la Serviciul European de Voluntariat (SEV)? Statistic vorbind și păstrând proporția vis-a-vis de numărul de locuitori, cifrele sunt comparabile cu cele din alte state participante la program?

    Începând cu anul 2007, numărul voluntarilor români care au urmat un stagiu SEV în străinătate este în continuă creştere. Cu toate acestea, profilul voluntarului român concentrează în fiecare an câteva elemente definitorii comune: are vârsta este cuprinsă între19 şi 23 de ani; este preponderent absolvent de studii superioare cu rezidența în marile aglomerări urbane; este orientat spre domeniul serviciilor sociale, animaţie socială, teatru forum, artă şi fotografie, media.

    Comparativ cu alte ţări participante la program, numărul voluntarilor români participanţi în stagii nu este atât de mare pe cât ne dorim. Chiar dacă din 2007-când putem vorbi de un total de 25 de voluntari trimişi pe an – şi până în prezent, când ne referim la o medie de 80-90 de voluntari români, numărul acestora a crescut, prin raportare la distributia geografica de rezidenţă, aceasta este eterogenă, Bucureştiul ocupând un loc fruntaş de unde voluntarii români pleacă în stagii.

    Pentru următorii ani, prioritate la finanţare vor continua să aibă proiectele care vor implica tineri defavorizaţi ce doresc să plece ca voluntari în stagii SEV.

    6. Cine monitorizează și ce propune procesul de monitorizare a proiectelor câștigătoare?

    Proiectele câștigătoare sunt monitorizate, verificate și/sau auditate de personalul ANPCDEFP.

    Monitorizarea este un proces care are caracter continuu, se efectuează de către responsabilii proiectelor în cauză (fiecare proiect câștigător are un responsabil, ca un “tutore” în ANPCDEFP) prin diferite mijloace: desk monitoring (email, skype, telefon) și vizite de monitorizare. Acestea au ca scop trecerea în revistă a progresului proiectului până la momentul vizitei și oferirea de consiliere echipelor de proiect, astfel încât proiectul să fie cat mai bine implementat și să-și atingă toate obiectivele din candidatură cu maximum de impact. Misiunile de verificare, pe de altă parte, au ca scop verificarea respectării regulilor financiare și de procedură, în vederea protejării intereselor financiare ale UE și prevenirii neregulilor. Ele sunt îndeplinite de un departament special în cadrul ANPCDEFP.

    7. Care este scopul site-ului studenterasmus.eu?

    Scopul site-ului este de a sprijini studenții, cadrele didactice și universitățile participante la programul Erasmus în a obține informații prin accesarea unei baze de date. Prin intermediul bazei de date și a forumului de discuție din cadrul portalului Student Erasmus, sunt oferite informații utile despre universități din UE, programele de studii pe care acestea le oferă, biblioteci, date privind posibilități de cazare etc.

    Astfel, se poate realiza o permanentă actualizare a informațiilor existente și oferirea de oportunități pentru realizarea de mobilități. De asemenea, el a fost gândit și ca un instrument de diseminare a experiențelor de mobilitate Erasmus ale studenților reveniți acasă.

    8. Pe site-ul studenterasmus.eu sunt înscriși 182 de studenți Erasmus. De ce un număr atât de mic?

    Studenții români obțin cele mai multe informații necesare prin intermediul Birourilor pentru Programe Comunitare (din fiecare universitate). Este posibil ca aceste informații să fie suficiente pentru desfășurarea mobilităților Erasmus. Dar, pe de altă parte, portalul a avut probleme tehnice mai bine de un an (a fost chiar blocat), funcționarea lui în bune condiții reluându-se doar din această vară.

    9. Care sunt țările cele mai deschise pentru schimbul de experiență cu tinerii români?

    Destinațiile cele mai solicitate de studenții români sunt Franța, Germania, Spania, Italia.

    10. În data de 25 septembrie, a avut loc evenimentul „ Multilingisvm – Voci și culoare”, prin care s-a sărbătorit, pe lângă Ziua Europeană a limbilor străine, și zece ani de European Language Label. Spuneți-ne câteva cuvinte despre ceea ce presupune European Language Label.

    European Language Label este o iniţiativă a Comisiei Europene, care-şi propune să evidenţieze şi să recompenseze cele mai inovatoare şi creative proiecte în domeniul predării şi învăţării limbilor străine. Proiectele selectate sunt premiate în cadrul unei ceremonii, care se desfăşoară anual, şi primesc un certificat semnat de Comisarul european pentru Educaţie, Formare, Cultură şi Multilingvism şi de Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

    11. În cadrul evenimentului au fost cursuri de 15 minute de limbi străine (rusă, turcă, arabă). Cât de deschiși sunt românii la învățarea limbilor străine rare?

    Românii sunt foarte deschişi la învăţarea limbilor străine mai puţin cunoscute şi predate, poate şi pentru faptul că româna însăşi este o limbă mai puţin vorbită şi predată. Mărturie stau persoanele numeroase care, în cadrul evenimentului, s-au aratat interesate de lecţiile de rusă, poloneza, arabă etc.

    Ultima actualizare: 28/10/2011  |Începutul paginii