Cale de navigare

Marian Tutilescu: "Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul de Finanţe vor trebui să realizeze lucrările de eliminare a barierelor, a obstacolelor şi a reducerilor de viteză de la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne."

11/11/2010 00:00:00

Şeful departamentului Schengen din Ministerul Administraţiei şi Internelor, chestorul-şef de poliţie Marian Tutilescu, a acordat un interviu pentru pagina de internet a Reprezentanţei Comisiei Europene. Tema discuţiei: impactul pe care extinderea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România îl va avea asupra modului în care vom călători în cele 27 de state membre care au decis să ridice controalele la frontierele interne pentru oricine le tranzitează.

    Marian Tutilescu: "Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul de Finanţe vor trebui să realizeze lucrările de eliminare a barierelor, a obstacolelor şi a reducerilor de viteză de la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne."

    1. Haideţi să discutăm un pic despre ce se întâmplă cu drepturile cetăţenilor români după aderarea la spaţiul Schengen. Se modifică ceva în privinţa drepturilor de a călători în alte state membre?

     Sigur, se modifică modalitatea de a călători, în sensul că prin ridicarea controalelor la frontierele interne, cetăţenii români vor putea călători nestingherit în acest spaţiu, şi,  bineînţeles, această libertate de mişcare trebuie să aibă loc în anumite condiţii, respectând prevederile Directivei 38/2004 privind libertatea de mişcare. Adică pot călători sau pot staţiona pe teritoriul unui stat membru până la 90 de zile fără îndeplinirea altor  condiţii; ulterior însă, trebuie să aibă un loc de muncă, să nu constituie o povară pentru sistemul de asigurări sociale al statului respectiv sau să nu reprezinte o ameninţare pentru ordinea publică (sigur că aceasta nu se prezumă, se dovedeşte).

     2. În ceea ce îi priveşte pe  cetăţenii statelor terţe, probabil că pentru ei impactul va fi ceva mai mare. Haideţi să discutăm despre cei care au un permis de şedere în România, de pildă studenţii din Republica Moldova. Ce se modifică pentru ei?

    În ceea ce îi priveşte pe aceştia, vor trebui să îndeplinească condiţiile prevăzute de reglementările europene, să obţină o viză - cu costurile aferente; normele comunitare prevăd şi posibilitatea încheierii unor  acorduri de mic trafic; prin urmare dacă discutăm strict despre Rep Moldova, acordul de mic trafic existent în momentul de faţă rămâne în vigoare, pentru că el a fost încheiat în  conformitate cu normele comunitare.

     3. De fapt, întrebarea era direcţionată către un alt aspect. Dacă avem un cetăţean al unui stat terţ, care are un permis de şedere în România, în ce condiţii poate el călători în alte state din spaţiul Schengen după aderare. Mai are nevoie de o viză Schengen suplimentar, pentru călătorii de scurt sejur în alte state ale spaţiului?

    În mod normal, în momentul în care intră pe teritoriul spaţiului Schengen, implicit în România, el trebuie să fie titularul unei vize Schengen. În momentul în care a obţinut acea viză (sigur, sunt categorii diferite de vize), în funcţie de categoria de viză el are anumite drepturi. Problema această privind vizele este una ce ţine de MAE, vizele se dau în majoritatea lor în consulate. Eu mă pot referi doar la vizele din frontieră, însă acestea reprezintă doar 0.3% din total, şi sunt cazuri excepţionale.

     4. Haideţi să ne întoarcem la punctele de frontieră de pe viitoarele frontiere interne. Ce se întâmplă cu obstacolele din calea traficului şi eliminarea lor potrivit articolului 22 din regulamentul 562– e o obligaţie de a elimina toate obstacolele, inclusiv limitările de viteză. Ce se întâmplă la punctele de frontieră cu Bulgaria, Ungaria?

    Vor fi ridicate aceste obstacole. Sigur, dacă discutăm de limitări de viteză, lucrul  acesta nu se poate face peste noapte, pentru că necesită un proces de reabilitare a întregii zone. Acest proces nu poate fi început înainte, pentru că în momentul de faţă, noi trebuie să îndeplinim anumite reguli, ce vor rămâne până la decizia propriu-zisă a Consiliului de Justiţie – Afaceri Interne, care va începe procesul de ridicare a controalelor.  Se va face progresiv, dar într-un timp destul de scurt.

     5. Există un plan concret, un calendar?

    Nu există un calendar, nu ne impune nimeni să ridicăm într-un anumit interval de timp, dar este în interesul nostru să o facem şi, bineînţeles, după parcurgerea ultimei vizite de evaluare, pentru că de fapt responsabilitatea principală a MAI este îndeplinirea criteriilor tehnice de aderare. Aceste criterii tehnice se vor considera îndeplinite odată cu parcurgerea cu succes a ultimei vizite de evaluare ce va fi în perioada 6-10 decembrie anul acesta. Din acel moment, având deja certitudinea îndeplinirii criteriilor tehnice prin validarea acestui fapt de către comisia de experţi, urmează procedura de consultare a Parlamentului European, care e o procedura politică; apoi vom trece deja la pregătirea ridicării efective a controlului, ce presupune nişte etape, relocarea poliţiştilor de frontieră din aceste puncte, o parte vor întări frontiera externă, o altă parte vor fi redistribuiţi în cadrul structurilor de poliţie. Odată cu ridicarea controlului la frontierele interne, se impun nişte măsuri compensatorii, şi acestea vizează pe de o parte întărirea cooperării poliţieneşti, îndeosebi în punctele de contact. Vreau să vă spun că în unele din fostele, sau în fine, actualele puncte de frontieră, după ridicarea punctelor de frontieră, vor funcţiona centre de contact cu autorităţile statelor limitrofe, ce vor îmbunătăţi cooperarea poliţienească.

    6. După 27 martie, dacă o luăm în considerare ca dată ţintă, mi-aţi putea spune ce instituţie va fi responsabilă pentru implementarea articolului 22? Pentru că la frontieră sunt acum tot felul de clădiri, bazine de dezinfectare a roţilor automobilelor, toate reprezentând obstacole în accepţiunea regulamentului 562. E o procedură de infringement împotriva unui stat din cauza nerespectării acestui articol. De aceea insistăm, pentru că nu este foarte clar cine se va ocupa...

     Fiecare administrator. Aceste puncte nu se află în administrarea doar a unei singure entităţi, ci a trei entităţi: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor - prin autoritatea Naţională Vamală, şi Ministerul Transporturilor (punctele feroviare). La punctele feroviare nu sunt necesare lucrări suplimentare, însă celelalte două instituţii vor trebui să realizeze aceste lucrări de eliminare a barierelor, a obstacolelor, chiar şi a reducerilor de viteză. Există un program, dar acesta va fi cu siguranţă reconsiderat în momentul în care avem  certitudinea evaluării. Dar timpul care ne va rămâne până la ridicarea efectivă a controalelor credem noi că va fi suficient pentru eliminarea acestor obstacole, mai ales că va fi o altă determinare când se va şti că facem acest lucru pentru un obiectiv realizat şi că este un beneficiu al propriilor cetăţeni, şi nu numai. Este un beneficiu pentru toţi cetăţenii UE.

     7. Există o componentă de cooperare cu autorităţile statelor vecine, Ungaria şi Bulgaria?

    Există puncte de contact, cu Ungaria există trei astfel de puncte, cu Bulgaria două. Recent,  am negociat la Chişinău şi cu state terţe, şi acesta e în interesul nostru a€“ un punct de contact la Galaţi, pe care dorim să îl facem tri-lateral, şi în acest sens am avut discuţii cu ambasadorul Ucrainei. Cu Ucraina avem deja un alt punct de contact, deci cooperarea poliţienească, fie cu state din interiorul spaţiului Schengen, fie cu statele vecine din afara spaţiului, este o componentă esenţială şi o preocupare extrem de importantă  pentru noi.

     8. Dacă tot aţi amintit de cooperarea poliţienească, după aderarea la spaţiul Schengen, ce vor putea face autorităţile în plus împotriva celor pe care îi urmăresc, de exemplu?

    Ridicarea controalelor la frontierele interne nu va avea doar efecte pozitive, pentru că de aceeaşi libertate de mişcare se vor bucura şi infractorii. Spun aceasta  din punct de vedere strict poliţienesc. Va avea efecte pozitive pentru cetăţean, şi acesta e beneficiul esenţial, dar în mod evident, cooperarea poliţienească trebuie  să se desfăşoare pe alte coordonate. De aceea există o serie de măsuri compensatorii, care vizează urmărirea şi supravegherea transfrontalieră, precum şi punerea în executare a unor mandate în cadrul unor proceduri transfrontaliere. Există un cadru de cooperare stabilit prin Convenţia de aplicare a aquis-ului Schengen, iar în baza acestei convenţii există deja protocoale bilaterale în curs de negociere cu statele  limitrofe, pentru a detalia condiţiile urmăririi şi supravegherii transfrontaliere. O a doua măsură compensatorie este cooperarea poliţienească în cadrul Sistemului de Informaţii Schengen. Acest sistem comunitar cuprinde o serie de alerte de interes poliţienesc referitoare la persoane şi bunuri: persoane care fac obiectul unui mandat de arestare, persoane dispărute, bunuri care urmează a fi confiscate etc. În acest sens, România a implementat în baza unui act normativ acest sistem ce cuprinde alertele naţionale. Aceste alerte sunt în momentul de faţă în procedura de transmitere către sistemul central SIS de la Strasbourg, iar în zilele următoare va fi încărcată bază naţională de date, ce cuprinde atât alertele din sistemul naţional, cât şi cele din celelalte state Schengen. Este vorba de aproape 30 milioane de alerte. Prin urmare poliţiştii au la dispoziţie acest instrument al SIS şi în cadrul activităţilor curente, pot verifica dacă anumite persoane sau bunuri figurează în acest sistem de informaţii. În momentul în care această alertă este validată, se parcurge o anumită procedura, în funcţie de categoria de alertă. Aceasta va face şi obiectul evaluării din decembrie - pe de o parte consistenţa şi fidelitatea bazei de date, şi pe de alta modul în care poliţiştii utilizează baza de date, şi dacă respectă procedurile, pentru că acestea sunt standard, comunitare, pentru acest sistem de informaţii Schengen.  

    9. Ştim că regulamentul 562 prevede posibilitatea de reintroducere pe o perioadă limitată de timp a unor controale la punctele de frontiera internă. Cum vedeţi compatibilitatea acestei posibilităţi cu cealaltă obligaţie, de a elimina obstacolele? E vreo soluţie din punct de vedere tehnic, daca avem de pildă un punct de trecere a frontierei complet liber, fără obstacole, cum se va întâmpla o eventuală reintroducere a controalelor?

    Reintroducerea controalelor se poate face doar la anumite puncte sau categorie de puncte (spre pildă punctele aeriene), dacă acele puncte nu îndeplinesc standardele Schengen. Este totuşi o măsură extremă, pentru că de regulă, procedura de evaluare, şi aceasta nu se încheie odată cu intrarea în spaţiul Schengen, continuă cu evaluări la fiecare trei ani. După fiecare evaluare se stabilesc o serie de recomandări, este posibil ca în cadrul unei evaluări comisia să constate că sunt probleme majore ce necesită o re-evaluare, astfel că se stabilesc clar obiectivele necesare a fi implementate de către statul respectiv într-un timp extrem de scurt. Dacă, însă, sunt probleme majore care afectează securitatea în spaţiul Schengen, se dispune această măsură de reintroducere a controlului. Până în prezent nu există precedente, de regulă s-a mers pe direcţia unor re-evaluări. Cea mai mare problemă poate fi căderea sistemului de informaţii, de aceea există o serie de reguli tehnice privind un sistem de rezervă, pe care noi l-am implementat, astfel încât să avem un back-up în orice clipă. De asemenea, măsurile de protecţie instituite în sistem reduc aproape la zero posibilitatea ca sistemul să cadă. Sistemul nostru va fi inaugurat peste două săptămâni, şi veţi vedea cum este structurat. Dincolo de sistemul de recuperare în caz de dezastre, ce funcţionează într-o locaţie care nu este publică, există un sistem de rezervă chiar în interiorul reţelei SIS, astfel încât se poate trece rapid pe reţeaua de rezervă în cazul unei eventuale probleme. Până acum nu au existat probleme, avem şi protecţie pentru fluctuaţiile de energie, este un sistem complet. Aşadar, măsura reintroducerii controalelor la anumite puncte de frontieră internă este una la nivel de prevedere, şi sperăm să nu se aplice niciodată. Unele state au introdus controlul pentru acţiuni concrete, cum a fost de pildă un campionat sportiv european.

    10. Întrebarea mea se referea mai mult la introducerea temporară a controalelor cu ocazia anumitor evenimente, cum ar fi un summit, de exemplu.

    Este foarte limpede, există practic o incompatibilitate între un principiu general şi o măsură luată într-un caz concret. Este o măsură compensatorie, care s-a aplicat în alte state membre doar la anumite puncte de trecere a frontierelor. Tocmai de aceea aţi văzut că măsurile de înlăturare a obstacolelor lasă şi o posibilitate ca să se reintroduca controlul. Adică au rămas acele linii şi cabine pentru orice eventualitate. Legăturile la bazele de date sunt făcute, doar tehnica lipseşte. Dar punctul în sine nu a fost cu totul înlăturat, şi în alte state. Nu în toate cazurile... cu ocazia ultimului consiliu al miniştrilor de interne care a avut loc la Luxemburg am avut puţin timp liber şi am mers până la Schengen, în localitatea Schengen. Acolo şi configuraţia geografică permite, acolo sistemul de control constituia un real obstacol, era un post de control în dreapta Franţa, în stânga Germania, era un obstacol major. Dar, pe un drum european nu e chiar un obstacol major, se poate înlătura, mai puţin cabinele de control care, totuşi, pentru orice eventualitate, trebuie să rămână. Pentru că iată, unele state au introdus controlul în cazul unor acţiuni concrete, cum ar fi Campionatul European.

    11. Despre aeroporturi. Ce înseamnă un aeroport certificat Schengen?

    Înseamnă că el poate opera zboruri Schengen şi non-Schengen. Poate opera zboruri în afara spaţiului Schengen, căci pentru zborurile Schengen nu există condiţii de securitate pentru că sunt asimilate zborurilor interne. Pe aeroporturile care operează zboruri non-Schengen trebuie să existe nişte criterii clare de separare a fluxurilor, de control al persoanelor şi privind unele facilităţi pentru poliţia de frontieră în situaţia existenţei unor azilanţi, de pildă, a unor emigranţi ilegali, pentru derularea procedurilor specifice. De asemenea, cabinele de control trebuie să aibă o anume configuraţie, să aibă acces la toate bazele de date etc. Acestea sunt condiţiile esenţiale, şi foarte importantă este separarea fluxurilor în aşa fel încât să nu existe intersectări între cele Schengen şi non-Schengen.

    12. Ce aeroporturi din România nu vor fi certificate Schengen la data aderării?

     Vi le pot spune pe cele care vor fi certificate, cele care nu vor fi certificate, sunt cele ce nu vor indeplini conditiile necesare, si la unele va fi foarte  dificil de indeplinit, motiv pentru care de la data aderarii la Schengen vor trebui sa suspende zborurile non-Schengen. Clujul indeplineste, si a fost deja certificat, precum si cel de la Sibiu. Certificarea nu se mai face de catre Comisia Europeana, ci de catre noi, dar se notifica si se prezinta materiale ce atesta indeplinirea conditiilor. Deocamdata discutam despre cele doua aeorporturi ce au fost deja notificate ca fiind certificate – respectiv Otopeni si Timisoara – Traian Vuia. Activitatea politiei de frontiera a fost evaluata, e conforma cu cerintele, au fost insa unele probleme de infrastructura, de aceea s-a decis o reevaluare ce va avea loc in perioada 15-17 nov. In privinta Timisoarei, lucrarile au fost realizate, proiectul a fost receptionat, este operational. Terminalul non-Schengen este in curs de amenajare, lucrarile privind compatibilitatea Schengen sunt indeplinite, dar nu este inca operational, si nu va fi decat odata cu intrarea in Schengen, cand va fi notificat IATA (Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni), iar acest lucru se poate face decat de doua ori pe an, cand se schimba ora. Atunci se notifica de catre IATA terminalele aferente zborurilor. Conditiile necesare de securitate pentru terminalul non-Schengen de la Otopeni sunt indeplinite in momentul de fata.

    Asta înseamnă că avem Timişoara, Cluj, Sibiu, cele doua aeroporturi din Bucureşti…

    Nu, cele două nu, doar Otopeniul, Băneasa încă nu.. 

    Si nu va fi gata nici după 27 martie 2011?

    Când va fi gata, va fi. De aici înainte este interesul lor, nu trebuie să le monitorizam noi.

    Asta înseamnă că nu vor mai putea opera zboruri către Londra, sau Dublin, de pildă 

    Absolut. Plus că mai sunt alte curse non-Schengen, chartere. Si Constanţa operează zboruri în afara spaţiului Schengen de pildă. Unele dintre aeroporturi mă îndoiesc că vor primi certificarea Schengen, pentru că am facut o evaluare şi necesită investiţii majore şi care necesită timp. Aderarea va avea un efect major asupra unor aeroporturi, ce vor fi nevoite să proceseze doar curse Schengen.

    13. Ce se întâmplă cu legea 248/2005 privind călătoria cetăţenilor români sub 18 ani. Copiii au nişte condiţii speciale de îndeplinit când călătoresc în afara României în acest moment. Pentru ei se întâmplă vreo schimbare după 27 martie? 

    Datorită libertăţii de mişcare, la frontieră nu vor mai fi controale; vor fi necesare anumite ajustări, adaptări ale legislaţiei interne. Spre exemplu, în relaţia cu Franţa există un acord între cele două state privind returnarea minorilor neînsoţiţi; aşadar, la locul de destinaţie, dacă se constată faptul că sunt obiectul traficului de persoane sau sunt neînsoţiţi se operează alte reglementări. Dacă fac obiectul traficului de persoane se declanşează o anchetă, şi noi lucrăm împreună cu colegii noştri, fie ca sunt din Franţa, Italia, Spania, pentru a documenta activitatea reţelei infracţionale. În schimb, pentru minorii neînsoţiţi, în baza acordului pot fi returnaţi, în procedura de repatriere ce funcţionează şi în momentul de faţă.

     

    14. Concret, să spunem, un cetăţean  român care îşi trimite copiii de la Bucureşti în Germania, mai trebuie să îndeplinească acele condiţii?

     Nu. Doar la minorii, cred că până la vârstă de 12 ani, trebuie  să fie însoţiţi. Reglementările pentru zboruri sunt specifice operatorilor aerieni. Există şi sistemul de încredinţare, există măsuri compensatorii dacă minorii nu pot fi însoţiţi de părinţi.

     15. Despre traversarea frontierei prin orice punct. Este adevărat că după 27 martie se vor putea trece frontierele terestre mergând pe jos, prin orice punct? Pentru că asta se înţelege din regulament. Ce se întâmplă cu fâşia de graniţă?

     Fâşia dispare, însă rămâne frontiera în sensul de limită teritorială a statului. Măsurile de supraveghere a frontierei dispar, ele se intensifică însă la frontiera externă. În rest, se poate traversa pe oriunde, pentru că nu mai există supraveghere. Însă, în aceste zone, tocmai pentru a evită dezvoltarea unor activităţi ilegale transfrontaliere, poliţia naţională, pentru că cea de frontieră se retrage la frontiera externă, va avea ca obiectiv prioritar combaterea criminalităţii transfrontaliere. Desigur, poliţia poate efectua controale oriunde, nu neapărat în fostele punctele de frontieră. Poliţia naţională îşi va intensifica activitatea şi pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere ce s-ar putea dezvolta la vechile frontiere. De aceea unii reprezentanţi ai poliţiei de frontieră ce nu vor fi relocati la graniţa externă vor fi relocati în cadrul poliţiei naţionale.

     16. Aveţi în vedere o serie de măsuri de comunicare către public a schimbărilor ce vor interveni odată cu aderarea la Schengen?

     Avem în vedere acest lucru. Noi am dezvoltat o strategie de comunicare pe două direcţii. O primă direcţie către care ne concentrăm atenţia acum, şi care se grefează si pe o anumită situaţie conjuncturală politică externă vizează conştientizarea inclusiv a cetăţenilor statelor membre că România are capabilitatea asigurării securităţii graniţelor externe ale cetăţenilor Uniunii Europene. Ulterior, în campania pe care o avem, va trebui să ne concentram pe componenta internă, pentru a conştientiza efectele aderării, şi am început deja, însa ea va prinde contur când vom avea orizontul foarte clar, pentru că procesele politice pot avea anumite dezvoltări nefavorabile. Când vom avea clar certitudinea, şi nu mai este mult până atunci, toate condiţiile tehnice sunt îndeplinite, nu există motive reale pentru tergiversarea parcursului nostru către integrarea Schengen, atunci vom declanşa o campanie extrem de intensă; am început-o, dar atunci va fi intensificată pentru conştientizarea propriilor cetăţeni privind obligaţiile ce le revin şi tot ceea ce înseamnă anumite aspecte colaterale. Toata lumea este acum preocupată mai mult de ceea ce se întâmplă până la momentul aderării, însă sunt absolut de părere că trebuie să avem în vedere şi ceea ce se întâmplă după. Acest lucru îl vom avea în vedere cu mai multă intensitate începând cu luna decembrie.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii