Cale de navigare

Interviu cu Mihai Botorog, Director General Departamentul Consular, MAE

10/12/2010 15:37:19

    1.         Odată cu accederea României la spaţiul Schengen, ne puteţi preciza ce schimbări    semnificative intervin în regimul de acordare a vizelor? 

    Vă voi spune un lucru care probabil vă surprinde, şi anume că noi aplicăm deja în perioada de preaderare integral tehnicile rezultând din reglementările Schengen. Afirmaţia este valabilă începând de la specificaţiile vizei româneşti; singura modificare ce va surveni este că, la momentul respectiv, nu va mai scrie ca ţara de valabilitate a vizei România, ci Spaţiul Schengen. În rest, colantul vizei, tehnica de emitere, procedura, actele justificative, tehnica de interviu, inclusiv taxele, sunt deja aliniate la nivelul standardelor Schengen. Aşadar, noi le aplicăm în avans. Cu atât mai mare este aşteptarea ca această situaţie să fie recunoscută şi aderarea să aibă loc la termenul stabilit.  

    2.         Se stie ca sunt mai multe tipuri de vize ce pot fi acordate (de scurta şedere, tranzit, tranzit aeroportuar sau cu valabilitate teritoriala limitata). Care dintre acestea au o pondere majoritara in cererile înregistrate la autorităţile competente româneşti?

     

    E adevărat, sunt mai multe tipuri de vize: de tranzit, de scurtă şedere, de lungă şedere. În ceea ce ne priveşte, şi aici nu facem excepţie, majoritatea vizelor pe care România le acordă sunt cele de scurtă şedere - în limbajul codificat, vizele de tip C. Ele reprezintă, o proporţie de aproximativ 80%. Este vorba de vizite de scurtă durată, deplasări în vacanţă, vize uzuale necesare deplasării titularilor lor pentru vizite, întâlniri etc. Celelalte, de lungă durată, sunt în special pentru studii, muncă, însă, cum spuneam, cele de scurtă durată reprezintă ponderea majoritară.

    3.         Care va fi situaţia cetăţenilor din ţări terţe, de pildă Republica Moldova, posesorii unei vize naţionale pentru România, după accederea la spaţiul Schengen? Teoretic, ei vor putea călători doar pe teritoriul României, dar practic, odată ce controalele dispar la frontiera, au acces la întregul spaţiu Schengen…

    În primul rând, eu nu cred că se va întâmpla nimic deosebit. Şi mai cred că este o falsă problemă, cea pusă vis-a-vis de cetăţenii din Republica Moldova. Eu cred că trebuie să le acordăm prezumţia de atitudine corectă, şi nu neapărat că dintr-o dată se vor rupe zăgazuri. Au existat asemenea scenarii apocaliptice, am trecut şi noi prin ele, dacă ne aducem aminte, înainte ca regimul vizelor să dispară şi pentru noi, şi tot aşa existau voci, în special în mass-media, ce proiectau o imagine de coşmar. Nu s-a întâmplat aşa ceva, nu se va întâmpla nici acum. Eu cred că trebuie să le acordăm acea prezumţie de atitudine corectă, astfel încât evoluţiile să-şi urmeze cursul firesc. Repet, nu avem motive să ne îndoim de buna credinţă a solicitanţilor de viză. Dacă vor dori să-şi vadă rudele, vom aplica cu rigoare procedurile de analiză şi decizie şi, în mod cert nu se vor rătăci la Lisabona sau în alte părţi. Eu cred că va trebui să se ajungă treptat la ridicarea regimului de vize complet, şi nu la o atitudine obstrucţionistă care să sufoce în faşă dorinţa firească de deplasare. Dacă n-am fi trecut recent şi noi prin asemenea ipostaze, probabil că lucrurile ar părea altfel, dar iată că am urmat o evoluţie salutară şi ar trebui ca una similară să aibă loc şi pentru ei.

    4.         Există un acord de mic trafic între România şi Rep Moldova, ce nu impune necesitatea unei vize pentru accesul în România. În ce condiţii pot beneficia cetăţenii moldoveni de acesta după accederea la spaţiul Schengen?

    Da, e adevărat, noi am început să eliberăm permise de mic trafic la frontieră începând cu 31 martie în acest an. Acordul pe care l-am încheiat cu Republica Moldova respectă integral regulamentul UE. În această privinţă noi ne-am aliniat şi am cerut avizul prealabil, consultativ, al Comisiei, care ne-a fost acordat. Aşadar, acest acord este din toate punctele de vedere integral aliniat la standardele europene. De la intrarea sa în vigoare până în prezent, am eliberat deja circa 22.000 de permise de mic trafic de frontieră. Nu avem incidente, nu s-au rătăcit oamenii nici în alte părţi, nu au abuzat de ele. Oamenii sunt serioşi, îl folosesc pentru ceea ce este destinat şi utilizează permisele pentru deplasări în zona de valabilitate. Nu ştim să se fi făcut vreun abuz. Probabil că există unele cazuri izolate de încălcare, mă refer aici fie la durata de şedere, fie la spaţiul de deplasare, care este după cum ştiţi, de până la 50 km de frontieră. Însă până acum peste 20.000 de oameni care au beneficiat de permis, şi pentru mulţi alţii pe viitor, el va veni ca o uşurare, va permite accesul la învăţământ, proiecte de factură economică, o permeabilitate, o doză suplimentară de normalitate la frontieră. Eu cred că a fost o experienţă salutară, şi este în momentul de faţă o aplicare neproblematică. Permisele se eliberează într-o perioadă cât se poate de rezonabilă, de 2, maximum 3 săptămâni, titularii le primesc prin corespondenţă direct acasă, nu trebuie să se deplaseze la consulate decât la depunerea cererilor, iar această chestiune e de o dimensiune europeană şi cred că suntem în top şi în această privinţă.

    5.         Care este mecanismul de acordare a vizelor, în special în cazul celor care tranzitează mai multe ţări? Este luat în considerare criteriul destinaţiei finale, sau cel al perioadei de timp mai mari petrecute într-o anumita ţară? De exemplu, un cetăţean non-UE, are o întâlnire de afaceri in Franţa (destinaţia finală) pentru 2 zile, dar cu oprire în România timp de 3 zile? Cine eliberează viza?

    În conformitate cu prevederile Codului Comunitar de vize, Statul membru competent pentru a examina şi a decide cu privire la o cerere de viză  dacă vizita include mai multe destinaţii este statul membru al cărui teritoriu constituie principala destinaţie a vizitei (vizitelor) din punctul de vedere al duratei sau al scopului şederii.

    În cazul în care destinaţia principală nu poate fi stabilită, competenţa revine statului  membru a cărui frontieră externă urmează să fie traversată de solicitant pentru a intra pe teritoriul statelor membre.

     

    6.         Potrivit paginii de internet a MAE, secţiunea Condiţii de călătorie (http://www.mae.ro/travel-conditions/3670#801 ) intrarea cetăţenilor români pe teritoriul altei ţări membre UE (ex Austria, Bulgaria ) este permisă cu paşaportul sau cartea de identitate valabile cel puţin 6 luni de la data intrării pe teritoriul acelei tari. Este aceasta prevedere încă valabilă, după aderarea României la Uniunea Europeană?

    Ar trebui să fac o precizare: prevederea este valabilă, însă nimeni nu o controlează. Practic, în momentul în care vom adera la spaţiul Schengen, controalele la frontierele interne vor fi ridicate. Vom   recomandare,  toţi cetăţenii    actele valabile, din  multe motive. E posibil  la  locului  îşi stabilească ,  lucreze,  îşi mute centrul    vizitată. Pentru a  reglementa situaţia, autorităţile locale le vor cere  valabilitatea actelor de identitate  depăşească 6 luni de zile  momentul prezentării respectivului act.  nu, vor fi constrânşi  le înlocuiască.  înseamnă fie o deplasare la misiunea   serviciul consular din  ţara respectivă – o procedură  ce ia timp  şi e supusă unor taxe consulare.

    Chiar dacă am făcut eforturi mari pentru a creşte eficientă serviciilor noastre, inclusiv printr-o informatizare de lărgi proporţii, nu e deloc comod a urmă de pe o zi pe altă o asemenea procedura. Aşadar recomandarea privind valabilitatea actelor rămâne, în interesul celor care se deplasează, tocmai pentru că această să fie cât mai lejera, şi sa apeleze la noi când situaţia o impune, dacă de pildă documentul a fost furat, deteriorat şi ne vom oferi tot sprijinul. Însă dacă există posibilitatea de a actualiza valabilitatea documentelor anterior călătoriei, este bine că acest lucru să fie făcut, în interesul celui care se deplasează.

    7.         Ce ne puteţi spune despre Sistemul de Informaţii privind vizele (VIS), creat prin decizia 512/2004 a Consiliului? Din perspectiva României, cum funcţionează schimbul de date privind vizele cu statele membre şi ce schimbări/îmbunătăţiri vor fi făcute odată cu accederea la spaţiul Schengen? 

    În primul rând, noi suntem capabili chiar şi în acest moment din punct de vedere tehnic să ne raportăm la mecanismele europene în materie. Modificarea ce va fi făcută cuprinde consultarea statelor în legătură cu alertele existente în sistem. Este vorba atât despre persoane, cât şi bunuri, în special autoturisme. Ca atare, toate aceste chestiuni vor fi integrate ca ţară europeană inclusiv pentru România, de la data aderării la spaţiul Schengen.  

    8.         La nivel european se pune din ce în ce mai mult accent pe protecţia datelor personale ale cetăţenilor. Referindu-ne tot la VIS, ne puteţi preciza care este autoritatea naţională competentă din România care se ocupă cu auditul operaţiunilor de prelucrare a datelor personale? (Acest audit se efectuează minimum o dată la 4 ani, conform Regulamentului 767/2008 al Parlamentului si Consiliului UE)

    În primul rând, aş dori să asigur opinia publică de faptul că protecţia datelor personale este cheia de boltă a activităţii consulare. Cetăţenii care ni se adresează trebuie să aibă încrederea că datele procesate, pentru care îşi dau acordul prin semnătură, sunt procesate exclusiv pentru serviciul solicitat. Din acest punct de vedere există o rigoare totală în procesarea şi posibilitatea verificării datelor prin Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, autoritate autonomă, şi care în virtutea legii are calitatea de "watchdog" a respectării reglementărilor în materie. Există prevederi legale imperative ce instituie obligaţiile operatorilor de date personale, precum MAE prin Departamentul consular. Vă pot spune că în 2009 a fost primul domeniu verificat şi evaluat de către experţii Comisiei Europene ca una dintre precondiţiile aderării la spaţiul Schengen. Şi mai pot menţiona că testul a fost trecut cu succes, iar la momentul respectiv ni s-a acordat practic girul integral în această privinţă. Diplomaţia are renumele de a fi locul acţiunii discrete. În ceea ce priveşte datele personale, zona consulară a diplomaţiei are în mod cert valenţa de a procesa aceste date exclusiv în temeiul legii, în concordanţă cu prevederile ei şi mai  aşa   nu existe temei de îngrijorarea   . Totul începe de la sistemele sigure de transmitere,   la răspunderea  ce face  din  postului fiecărui colaborator ce are acces la aceste date personale.  atare, pentru noi acesta este elementul central -  anume încrederea solicitanţilor de servicii consulare care ni se adresează  datele pe care ni le pun la dispoziţie  exclusiv pentru serviciul solicitat  nimic altceva.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii