Cale de navigare

Interviu cu Excelenţa Sa, Leo D’Aes, Ambasadorul Belgiei la Bucureşti

20/12/2010 09:55:26

„Agenda zilnică a unei preşedinţii a Uniunii Europene este încărcată cu obiective pe termen scurt, cât şi îndepărtat, toate îndreptate spre îmbunătăţirea şi protejarea vieţilor cetăţenilor Uniunii.”

     1. Haideţi să discutăm despre progresele făcute în îndeplinirea priorităţilor preşedinţiei Belgiene a UE, acum, la final de mandat. Să abordăm puţin problemele de natură economică, coeziune socială, energie alternativă, justiţie...

    Desigur, este destul de evident faptul că sub mandatul nostru principala prioritate au reprezentat-o problemele de natură economică, ieşirea din criza din 2008, şi în această privinţă ne-am concentrat eforturile asupra ceea ce numim Guvernanţă Economică. O schimbare fundamentală necesita a fi implementată şi a avut loc, prin intermediul Echipei de Guvernanţă Economică, în vederea consolidării pilonului  Uniunii Europene şi monetare, întărirea disciplinei financiare, întărirea supravegherii financiare şi a cooperării. Aşadar, aceasta a fost o sarcină uriaşă pentru UE şi preşedinţia belgiană şi cred că UE s-a poziţionat ca un bun manager al politicilor economice comunitare. UE este acum recunoscută ca un scut principal împotriva tulburărilor economice globale. Suntem conştienţi că este o sarcină dificilă deoarece statele membre cu practici economice corecte au reţineri în privinţa unei cooperări deschise fără o disciplină aferentă, astfel că un rol important îl joacă monitorizarea comună a bugetelor naţionale. Este un pas major înainte în cadrul solidarităţii, ca toate statele membre să ştie stadiul în care se află celelalte şi faptul că resursele nu sunt risipite. 

    Acesta este un obiectiv pe termen lung, ca parte a Strategiei 2020, şi alături de extindere, următorul Consiliu de la Bruxelles va evalua stadiul în care se află Guvernanţa Economică. Unul dintre aspectele notabile îl reprezintă atenţia acordată în cadrul preşedinţiei noastre asupra fondurilor de pensii, ce sunt costisitoare pentru toate statele membre, exacerbate şi de îmbătrânirea populaţiei. Trebuie remarcat faptul că în acest context al guvernanţei economice o atenţie cuvenită este acordată ca statele membre să întreprindă măsuri pentru ca fondurile de pensii să fie adecvate. Considerăm oportun ca în cadrul monitorizării bugetelor naţionale, aceste măsuri privind fondurile de pensii să fie urmărite.

    Tot în ceea ce priveşte economia, putem vorbi desigur despre şomaj. Nu putem avea coeziune socială atunci când şomajul este la un nivel ridicat. Şi aceasta a fost o altă prioritate a noastră, să facem totul cu putinţă pentru reducerea şomajului. Este şi parte a Strategiei 2020, însă este o sarcină dificilă, pentru că nu putem crea locuri de muncă în mod artificial. Şi chiar dacă am face-o, nu mai sunt bani pentru producerea de slujbe neproductive. Locurile de muncă productive sunt, desigur, în industrii noi, precum economia ecologică, ce este de viitor, însă ia timp pentru a se dezvolta. În acelaşi timp, am încercat să promovăm ceea ce numim locurile de muncă pentru persoanele mai în vârstă. Păstrându-i în piaţa de muncă vom reduce numărul persoanelor ce necesită a fi susţinute de populaţia activă. Aşadar este o tranziţie delicată, ne aflăm într-o criză economică în care oamenii îşi caută un loc de muncă în sectoare ce abia se dezvoltă, însă încercam să ne asigurăm că UE îşi onorează îndatoririle sociale. 

    Referindu-ne la energia alternativă şi schimbările climatice, două faţete complementare, putem menţiona că în urma întâlnirii de la Cancun avem rezultate încurajatoare. Nu în întregime satisfăcătoare, însă reprezintă o bază pe care putem lucra. Doresc să subliniez faptul că Preşedinţia a subliniat nu doar importanţa gestionării schimbărilor climatice, ci şi importanţa politicilor energetice. UE nu poate contracara aceste schimbări dacă depinde de furnizorii de energie. Astfel, dezvoltarea unei politici energetice fezabile este prioritară pentru mandatul nostru. Nu o spun întâmplător, ci datorită faptului că România este un jucător important pe piaţa de energie. Ea poate aduce o contribuţie enormă politicilor energetice ale UE. 

    În ceea ce priveşte problemele conexe justiţiei, putem spune că acesta este un element important al Preşedinţiei. Principala provocare aici este de fapt gestionarea multitudinii de probleme ce se ivesc. Din păcate criminalitatea este un fenomen transfrontalier, iar UE a încercat dintotdeauna să fie cu un pas înaintea ei, şi nu în urmărirea ei. Este de datoria UE să întărească siguranţa cetăţenilor în toate privinţele, iar sub mandatul nostru am încercat să rezolvăm cât mai multe aspecte ale justiţiei - atât probleme semnalate cât şi propuneri legislative, şi aceasta va continua şi în mandatele ce vor urma, în cooperare cu Comisia Europeană.   

    Aşadar, acestea sunt câteva dintre principalele aspecte. În ceea ce priveşte relaţiile externe, au existat două mari provocări: extinderea şi relaţiile cu partenerii strategici. 

    Cu referire la extinderea Uniunii, în cadrul mandatului nostru am încercat întotdeauna să fim un negociator corect. Ţinând cont că în ultimii ani au avut loc cinci extinderi consecutive, atitudinea noastră este una favorabilă  pentru aceasta, însă cu respectarea „aquis-ului comunitar”. A existat mereu necesitatea menţinerii unui echilibru între presiuni conflictuale, însă extinderea are acum o dinamică pozitivă, punând în balanţă echitabil aspiraţiile şi obligaţiile ţărilor candidate. Al doilea aspect al relaţiilor externe îl reprezintă relaţia cu partenerii strategici: Rusia, India, China, Brazilia. Avem nevoie de o relaţie susţinută sistematic cu aceştia. Centrul economic al lumii se mută către Asia datorită globalizării, astfel că se impune angajarea într-un dialog structurat, sistematic şi mai intens, iar bazele deja au fost puse în acest sens. 

    Cam acestea au fost principalele provocări ale mandatului nostru. Din punct de vedere al relaţiilor externe, un nou instrument pe care îl avem acum la dispoziţie îl reprezintă Serviciul European de Acţiune Externă, ce va prinde contur treptat într-un veritabil serviciu diplomatic al UE, crescând rolul Uniunii ca jucător global.

    2. Despre strategia Europa 2020. Ne puteţi preciza câteva detalii despre evoluţiile ce s-au înregistrat până în acest moment?

    Strategia 2020 are la bază guvernanţă economică, precum şi prevenirea crizelor financiare majore. În cadrul acestei strategii am pus deja la punct Echipa de Guvernanţă Economică, ce a implementat o serie de măsuri precum sisteme de supraveghere macroeconomică, complementare Pactului de Creştere şi Stabilitate. Există o serie de sancţiuni potenţiale ce pot fi aplicate statelor ce nu respectă disciplina agreată, existând încă dezbateri dacă aceste sancţiuni să fie doar economice, sau şi politice - retragerea drepturilor de vot. Există un acord de principiu, şi ştiu că România este în linie cu această disciplină financiară, acum, când încearcă să impună măsuri restrictive asupra propriului buget. De asemenea, am introdus în cadrul Strategiei 2020 ceea ce numim Semestrul European, în ideea de a ne coordona politicile într-un mod proactiv, mergând împreună către prosperitate economică, completându-ne măsurile luate şi determinând cine rămâne în urmă, pentru ce motive şi cum pot fi acestea surmontate. S-a elaborat şi un mecanism de criză, cu scopul de a preveni o nouă criză, dar şi de a o combate mai eficient în eventualitatea în care se întâmplă. Locurile de muncă sunt de asemenea la  Strategiei 2020,  cum am menţionat anterior, suntem pentru locuri de  sustenabile,  nu soluţii pe termen scurt. 

    3. Ce ne puteţi spune despre continuitatea acestor mandate ale Preşedinţiei UE?

    Continuitatea este intrinsecă, în sensul că trio-ul Spania - Belgia - Ungaria s-a reunit cu mult înaintea primului mandat al său, stabilind împreună un program comun ce are la bază liniile menţionate anterior - economia, justiţia, mediul şi extinderea. Astfel, aceste puncte de vedere au fost împărtăşite de către toate ţările aflate la cârma preşedinţiei UE, şi vor fi adăugate altele, pe parcurs. Pentru a vă exemplifica, voi menţiona recenta Strategie a UE pentru Regiunea Dunării. Sunt convins că aceasta va fi urmată în mod activ de către preşedinţia ungară, fiind în linie cu obiective fundamentale precum economia prietenoasă cu mediul prin dezvoltarea transportului pe Dunăre prin mijloace moderne, fiind şi un program de dezvoltare economică. Nu vorbim despre un program al Belgiei, ci despre unul al Uniunii Europene, împărtăşit de alte state şi dezvoltat în cooperare cu Comisia, înainte de adoptare.

    4. La final, haideţi să vorbim puţin despre măsurile implementate de la aplicarea Tratatului Lisabona, care dintre acestea consideraţi că au avut cel mai simţitor impact pozitiv asupra cetăţenilor Uniunii Europene?

    Nu este deloc facil să cuantificăm acest lucru, deoarece ne aflăm în mijlocul crizei economice, iar măsurile întreprinse pentru agravarea situaţiei nu se simt imediat, în special în cazul unei economii comunitare ce afectează 500 milioane de oameni. Am încercat să reducem impactul negativ al crizei şi cred că am reuşit în aplicarea unor măsuri de stopare a acesteia, acestea având un impact asupra vieţii oamenilor, cu fiecare loc de muncă salvat. Consiliile ECOFIN şi EPSCO lucrează în permanenţă pentru protejarea condiţiilor socio-economice ale fiecărui cetăţean, iar Consiliul pe Justiţie şi Afaceri Interne fac acelaşi lucru în privinţa libertăţii şi securităţii cetăţeanului. Eforturile mari făcute de către UE pentru încheierea unor acorduri privind mediul sunt o altă dovadă a angajamentului acesteia în faţa cetăţeanului european. Agenda zilnică a unei preşedinţii (implicit a Uniunii Europene) este încărcată cu astfel de obiective pe termen scurt, cât şi îndepărtat, toate îndreptate spre îmbunătăţirea şi protejarea vieţilor cetăţenilor Uniunii. 

    Un alt aspect important este acela al Iniţiativei Cetăţeanului, recent adoptată, prin care un minimum de 1 milion de cetăţeni din cel puţin 7 state membre pot introduce o propunere legislativă. Considerăm această iniţiativă ca un instrument ce poate, în mod real, să ofere cetăţeanului Uniunii Europene, posibilitatea de expresie, atunci când o consideră oportun.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii