Cale de navigare

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană

28/02/2010 00:00:00

    Odată cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Dunărea a devenit parte integrantă a spaţiului comunitar. Curs de apă transeuropean, Dunărea este depozitarul unor puternice legături de ordin cultural, economic sau social între cele paisprezece ţări pe care le tranzitează, zece dintre acestea formându-şi graniţa pe cursul său. În contextul actual, caracterizat de schimbări frecvente în mediul economic, politic şi social, fluviul Dunărea reprezintă o premisă vitală de cooperare între ţările şi popoarele pe care le marchează. Importanţa sa este cu atât mai accentuată cu cât problematica actuală a mediului impune o cooperare sporită pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice. Aceste provocări, alături de multe altele, urmează a fi abordate printr-o nouă strategie pregătită la nivel european, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea  Dunării. 

    În iunie 2009, Consiliul European a solicitat Comisiei Europene pregătirea unei strategii pentru regiunea Dunării până la finele anului 2010. Strategia urmează a fi adoptată în prima jumătate a anului 2011, fiind una dintre priorităţile mandatului Ungariei la preşedinţia Uniunii Europene. Între timp, proiectul este supus unui proces de consultare publică lansat în mod oficial în luna februarie printr-o conferinţă desfăşurată în oraşul Ulm, Germania. Aceasta a reprezentat începutul unei serii de întâlniri similare ce se vor derula pe parcursul anului curent (în locaţii precum Austria, Slovacia, Bulgaria sau România), implicând toate  părţile interesate din plan local (municipalităţi, organizaţii internaţionale, financiare, societatea civilă), precum şi foruri europene. Având în vedere importanţa pe care o prezintă o asemenea strategie pentru milioanele de oameni din zona dunăreană, Comisia Europeană îi îndeamnă pe toţi cetăţenii interesaţi să îşi exprime opinia prin participarea la consultarea publică online ce se desfăşoară până la data de 12 aprilie 2010. Odată finalizat procesul de consultare, Comisia Europeană va propune un plan de acţiune ce urmează a fi dezbătut şi pus în aplicare la începutul anului viitor.

    Proiectul de cooperare regională este rezultatul promovării unei iniţiative comune a României şi Austriei ce urmăreşte în principal dezvoltarea potenţialului economic al celui mai lung fluviu european, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din bazinul dunărean.  Potrivit decidentilor europeni, finalitatea principală vizată prin implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării este îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea  prosperităţii pentru cei 115 milioane de oameni care trăiesc în această zonă. 

    În cadrul regiunii dunărene sunt înglobate paisprezece state (Germania, Austria, Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herzegovina, Muntenegru, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina). Dintre acestea, opt sunt membre ale Uniunii Europene, iar şase nu fac parte din spaţiul comunitar. Datorită naturii comune a provocărilor zonei dunărene, este vizată cooperarea într-un cadru macro-regional, în vederea obţinerii unei coordonări mai eficiente. Tocmai din această raţiune, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea  Dunării este concepută a fi un instrument ce permite adresarea şi rezolvarea mai facilă a problemelor din regiune ce nu ţin doar de spaţiul comunitar, precum şi posibilitatea accesării fondurilor necesare. Această modalitate de lucru, implementată şi în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Mării Baltice, nu implică iniţierea unui nou cadru legislativ sau a unor instituţii noi. Unul dintre principiile de bază ale strategiei este consolidarea legăturilor dintre diferitele politici regionale şi părţi implicate, precum şi utilizarea mai eficientă a fondurilor existente, atât la nivel comunitar,  cât şi regional.

    În ceea ce priveşte ariile de cooperare şi priorităţile propuse, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării urmează a se baza pe trei piloni principali: îmbunătăţirea sistemului de conectivitate şi comunicaţii (accesul la cursul Dunării, reţelele de transport şi cele energetice, dezvoltarea societăţii informaţionale);  combaterea problemelor de mediu (protejarea mediului, în special prin purificarea apelor reziduale, protecţia împotriva riscurilor de inundaţie şi protejarea biodiversităţii); susţinerea dezvoltării socio-economice (cu accent pe dezvoltarea rurală, a turismului, educaţiei şi cercetării).

    Toate aceste direcţii majore prezintă potenţial de dezvoltare ridicat, însă realitatea demonstrează existenţa unor importante discrepanţe zonale (sociale, economice sau ce ţin de infrastructură) ce s-au amplificat în anii Europei divizate. Noua strategie propusă va ajuta la eliminarea acestor diferenţe şi va pune bazele unei evoluţii omogene în regiunea dunăreană. Îmbunătăţirea reţelei de transport pe cursurile Dunării şi râurilor afluenţe reprezintă zona cea mai predispusă la îmbunătăţiri semnificative, având în vedere că navigaţia pe Dunăre se situează în momentul de faţă la a zecea parte din cea desfăşurată pe răul Rin.  

    Însă provocarea majoră în ceea ce priveşte bazinul dunărean, va fi cu siguranţă cea legată de mediu. Nu puţine sunt vocile europene care susţin că Dunărea continuă să fie poluată semnificativ cu ape reziduale, iar măsurile luate până în prezent sunt insuficiente pentru contracararea efectelor nocive asupra biodiversităţii zonei. Bazinul Dunării reprezintă biotopul a peste 300 de specii de păsări, multe dintre ele pe cale de dispariţie. Sunt necesare, aşadar, iniţiative urgente pentru asigurarea continuităţii acestor specii şi eliminarea ameninţării din partea poluării industriale. 

    Deşi se află deocamdată la stadiul de propunere, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunăreană a generat deja o serie de măsuri conexe, întreprinse de unele ţări din regiune, fiind vizate îmbunătăţirea calităţii apei potabile, conectarea conductelor de gaz şi a liniilor electrice, precum şi încurajarea dezvoltării portuare.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii