Cale de navigare

Mecanismul UE de protecţie civilă – solidaritatea europeană în situaţii critice

23/09/2010 00:00:00

"Încă o dată, Europa a asistat la noi exemple de solidaritate într-un moment în care au lovit dezastre. Aş vrea să exprim aprecierea mea pentru ţările care au venit în ajutorul României şi solidaritatea mea cu poporul român, care suferă consecinţele inundaţiilor. Voi folosi lecţiile învăţate în timpul recentelor dezastre din Europa Centrală şi de Est pentru a găsi modalităţi de îmbunătăţire şi consolidare a capacităţii noastre de reacţie în caz de dezastru" - Kristalina Georgieva, comisar european pentru Cooperare Internaţională, Ajutor Umanitar şi Răspuns în situaţii de criză.

La începutul lui iulie 2010, situaţia privind inundaţiile pe teritoriul României era critică. De mai bine de o lună, avertizările meteo curgeau cu găleata, iar cotele râurilor depăşeau record peste record. Dunărea atingea cel mai mare nivel din istorie la Galaţi, ameninţând cu apele sale întreg oraşul. Siretul şi Prutul măturaseră din calea lor sute de case, lăsând în urmă mii de sinistraţi, şi din nefericire, şi victime omeneşti. În seara zilei de 2 iulie 2010, autorităţile din România s-au văzut nevoite să ceară ajutorul comunitar, activând Mecanismul de protecţie civilă al UE. La doar câteva ore după acest apel, primele oferte de asistenţă soseau deja din partea statelor vecine, sub forma unor echipe de specialişti, sisteme de pompare şi filtrare a apei şi generatoare de electricitate.. În zilele următoare, asistenţa a continuat să sosească, iar comisarul european Kristalina Georgieva a vizitat zonele grav afectate de inundaţii, apreciind solidaritatea europeană demonstrată şi în cazul inundaţiilor din România.

    Creat în 2001, Mecanismul de protecţie civilă al UE reprezintă un instrument operaţional menit a mobiliza asistenţa în domeniul protecţiei civile în cazul unor dezastre. Acest mecanism poate fi activat atât în eventualitatea unor dezastre naturale, cât şi a unor evenimente cauzate de către oameni, de genul atacurilor teroriste, accidente nucleare etc. În momentul de faţă la acest mecanism participă toate cele 27 state membre UE, precum şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Potrivit legislaţiei ce stă la baza mecanismului, ţările candidate UE pot face parte din acesta, în urma semnării un acord, acest pas având un rol important şi în procesul de aderare. Acesta este şi cazul Croaţiei, de pildă, care participă la mecanismul de protecţie civilă din 2009.

    Prin intermediul acestui mecanism, zone afectate de dezastre de pe întreg mapamondul beneficiază de asistenţă rapidă din partea ţărilor participante. Experienţa anterioară în asemenea intervenţii a contribuit semnificativ în îmbunătăţirea răspunsului la asemenea conjuncturi nefaste. Mecanismul de protecţie civilă al UE şi-a făcut simţită prezenţa în cazuri dramatice precum uraganul Katrina din Statele Unite ale Americii (2005), tsunami-ul din Asia de Sud (2004), incendiile de pădure din Portugalia (2003-2005) sau cutremurele din Algeria (2003), Iran (2003-2005), Maroc (2004), Haiti (2010). Bunăoară, în cazul unuia dintre cele mai recente evenimente, cutremurul din Haiti din primăvara lui 2010, activarea mecanismului de protecţie civilă al UE a dus la salvarea a sute de vieţi omeneşti. Cele trei echipe de protecţie civilă trimise la locul dezastrului, ce a afectat mai bine de 1,3 milioane de oameni în Haiti, au reuşit să scoată din dărâmături 30 de persoane; s-au instalat posturi medicale de urgenţă, fiind operaţi în medie 50 de pacienţi zilnic; instalaţiile de purificare a apei au produs circa 15 tone de apa potabilă zilnic pentru populaţia afectată de seism.

    În asemenea situaţii de urgenţă, echipele care intervin necesită a fi mobilizate rapid, iar activitatea lor trebuie coordonată. În acest scop, mecanismul comunitar are propriile instrumente precum:

    •Centrul de Monitorizare şi Informare (MIC) - reprezintă nucleul operaţional al mecanismului, fiind controlat de către Directoratul General pentru Mediu al Comisiei Europene şi activând fără oprire, 24 ore din 24. Acest centru oferă acces la o platformă centrală de protecţie civilă, orice ţară din lume afectată de un dezastru putând face apel la asistenţă prin intermediul MIC, ulterior centrul gestionând comunicarea cu echipele din teren.

    •Sistemul Comun de Urgenţă şi Notificare (CECIS) - este o aplicaţie web ce facilitează comunicare dintre statele participante la mecanism. Ea furnizează posibilitatea de a transmite şi primi alerte, detalii privind asistenţa necesară, precum şi urmărirea evoluţiei unei intervenţii în cazul unei urgenţe prin intermediul unei arhive internet.

    •Pe lângă cele două instrumente menţionate, mecanismul de protecţie civilă al UE se bazează şi pe diverse programe de pregătire a echipelor de intervenţie din statele participante, urmarindu-se îmbunătăţirea coordonării dintre acestea, precum şi îmbunătăţirea capabilităţilor experţilor implicaţi în operaţiunile de asistenţă. Un rol important îl au şi modulele de protecţie civilă - structuri având ca membri voluntari din una sau mai multe ţări participante. Acestea au fost infiinţate ca suplimentare la capacitatea de răspuns a mecanismului de protecţie civilă comunitar, urmare a dezastrului cauzat de tsunamiul din Asia în 2005.

    Importanţa mecanismului de protecţie civilă este evidentă, însă cu siguranţă este un sistem ce poate fi îmbunătăţit. În 2005, în urma tsunamiului devastator din Asia, ce a făcut peste 200.000 de victime, s-a ridicat problema îmbunătăţirii mecanismului de protecţie civilă comunitar, luându-se în calcul de creşterea capacităţii de răspuns rapid la dezastre a Uniunii. În plus, Planul de acţiune adoptat în ianuarie 2005 ca urmare a tsunamiului din Oceanul Indian subliniază câteva direcţii clare a fi întreprinse în privinţa protecţiei civile. La rândul său, Parlamentul European a propus crearea unor unităţi de acţiune specializate în protecţie civilă, dotate cu toată aparatura şi pregătirea necesare a interveni în orice moment în eventualitatea unor cataclisme sau situaţii de urgenţă, atât pe teritoriul comunitar, cât şi oriunde în lume. Propuneri au venit şi din partea statelor membre, iar consensul general pare a fi către îmbunătăţirea structurii existenţe a mecanismului de protecţie civilă comunitar, mai degrabă decât crearea unor noi structuri.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii