Cale de navigare

Industria aviatică europeană – viitorul său în spaţiul comunitar

09/11/2010 00:00:00

Libertatea de a călători reprezintă una dintre realizările cele mai mari ale Uniunii Europene. De multe ori, nu există alt mod de a o face decât pe calea aerului. Aşadar, libertatea noastră de mişcare este dependentă de un sistem de transport aerian eficient, sigur, fiabil şi competitiv, a declaratSiim Kallas, vice-preşedintele Comisiei Europene  responsabil cu portofoliul transporturilor.

    În aprilie 2010, această dependenţă acută a fost probată. Sute de zboruri au fost anulate, mii de pasageri au rămas blocaţi în aeroporturi şi milioane de euro s-au raportat ca pierderi în cifrele de afaceri ale companiilor aeriene. Erupţia unui vulcan din nordul Europei şi norul de cenuşă generat de acesta au aruncat călătoria pe bătrânul continent în urmă cu un secol, când miile de kilometri se parcurgeau în zile, şi nu ore. Criza norului de cenuşă vulcanica a demonstrat mai mult ca oricând importanţa transportului aerian, însă şi necesitatea cooperării mai strânse în spaţiul european, în vederea gestionarii mai prompte a unor astfel de situaţii.

    Astfel, în octombrie 2010, la doar câteva luni de la această criză, Comisia Europeană a pus bazele unei platforme a aviaţiei, menită a oferi consultanţă strategică comisarului responsabil cu transporturile şi a asigura un viitor competitiv şi sustenabil industriei aviatice europene. Dintre membrii noii entităţi-consultant fac parte reprezentanţi ai companiilor aeriene, aeroporturilor, sectorului de gestiune a traficului aerian etc. Platforma urmează a se reuni bianual în vederea stabilirii unei abordări strategice a provocărilor ce se ivesc în sectorul aviaţiei europene, un sector ce în 2009 a deservit circa 750 milioane de pasageri şi asigură peste 700.000 de locuri de munca în toate ariile conexe (aeroporturi, companii aeriene, asistenţă la sol, întreţinere etc.)

     Pentru ca acest sector să fie sustenabil, se impune a fi competitiv, iar acest lucru se dovedeşte destul de problematic, în condiţiile în care Europa este singurul continent din lume unde sectorul aviatic este neprofitabil în 2010. Potrivit IATA pierderile estimate sunt în jurul cifrei de 2,8 miliarde de dolari, în vreme ce industria globala este aşteptată să crească cu 2,5 miliarde dolari anul acesta. Printre soluţiile majore propuse la nivelul industriei pentru creşterea competitivităţii se numără extinderea accesului pe pieţe externe şi crearea unui Cer Unic European (Single European Sky), pentru reducerea fragmentării spaţiilor aeriene pe teritoriul continentului.

     Poziţionarea geografică a Europei este una strategică, permiţându-i să poată juca rolul inter-conectantului cu întreaga lume. Economia europeană poate fi influenţată semnificativ în bine prin funcţionarea eficientă şi sigură a unui sistem de transporturi aeriene ce va lega regiunile continentului între ele, va aduce mai aproape de centru zonele periferice şi va lega continentul de întregul mapamond. Bazele au fost deja puse prin funcţionarea pieţei interne, astfel că se impune extinderea către pieţe noi, prin semnarea unor acorduri bilaterale "cer deschis". Din zona demersurilor întreprinse de către Comisia Europeană în acest sens face parte şi negocierea unui acord cu potenţial lucrativ semnificativ cu Brazilia. Fiind de departe cea mai mare piaţă de transport aerian din America de Sud, Brazilia a deservit circa 4 milioane de pasageri în 2009 în zboruri către şi dinspre Uniunea Europeană. Un acord între Brazilia şi UE în această direcţie ar genera beneficii imense pe plan economic, cât şi pasagerilor, prin creşterea numărului de zboruri, a concurenţei şi a competitivităţii preţurilor.

     Negocierile vor viza în particular deschiderea pieţelor pentru liniile aeriene, precum şi armonizarea cadrului legislativ în domeniul securităţii, al mediului sau protecţia consumatorului. Proiecţiile iniţiale estimează potenţialul de creştere în traficul pe calea aerului dintre UE şi Brazilia la 335.000 pasageri noi, ce ar putea genera sute de milioane de euro în beneficii. Cooperarea dintre cele doua zone este deja foarte bună, în iulie 2010 Brazilia semnând cu UE un acord prin care asigura tratament non-discriminatoriu tuturor liniilor aeriene din spaţiul comunitar, semnându-se tot atunci şi un acord în privinţa securităţii aviatice.

     Aşadar, cooperarea mai apropiată la nivel european, asigurarea competitivităţii şi sustenabilităţii, extinderea pe noi pieţe şi grija pentru mediu, toate acestea reprezintă priorităţi pentru viitorul industriei aviatice europene. Însă una dintre iniţiativele determinante, ce ar putea schimba semnificativ această industrie, întârzie să fie implementată, deşi bazele sale s-au pus încă din 2001, când Comisia a propus o serie de măsuri menite să reconfigureze gestiunea controlului de trafic în spaţiul aerian, pentru eficienţă şi siguranţă sporite. Denumită Cerul Unic European (Single European Sky), propunerea urmăreşte reorganizarea spaţiului aerian la nivel european prin reducerea fragmentării zonale şi abordarea acestuia ca pe un spaţiu unitar. Implementarea acestui nou sistem ar putea avea ca beneficii reducerea întârzierilor aeronavelor, creşterea volumului de zboruri, precum şi reducerea impactului asupra mediului prin optimizarea timpilor de zbor ai aeronavelor, implicit a emisiilor de carbon ale acestora.

     Pentru ca iniţiativa Cerul Unic European să poată fi pusă in practică, este necesară configurarea viitoare a bazei sale tehnologice, reprezentate de SESAR (Singe European Sky Air Traffic Management Research). După cum o spune şi denumirea sa, SESAR este un program de modernizare a infrastructurii de control trafic aerian în spaţiul european. Acest program caută sa dezvolte sisteme de ultimă generaţie, capabile să gestioneze traficul aerian într-o maniera sigură şi fluidă pentru următoarele trei decenii. Proiectul a fost conceput a fi desfăşurat în trei stadii distincte de proiectare, dezvoltare şi implementare, urmând a fi pus în aplicare în fază finală începând cu anul 2014.

     Lansat ca şi concept în urmă cu aproape un deceniu, Cerul Unic European mai are, însă multe etape de parcurs până va deveni realitate, deşi aceasta este una dintre ambiţiile declarate ale mandatului vicepreşedintelui Comisiei Europene Siim Kallas. Potrivit acestuia, cele mai recente semnale nu sunt favorabile în acest sens, existând divergenţe de opinie în interacţiunea dintre Comisia Europeana şi Comitetul Single Sky, acesta din urmă refuzând să supună la vot o propunere a Comisiei privind obiectivele de performanţă privind protecţia mediului înconjurător şi eficienţa costurilor la nivel comunitar. Potrivit comisarului Siim Kallas, implementarea Cerului Unic European este doar o chestiune de timp, şi nu de opţiune, pentru a asigura industriei aviatice europene poziţia de lider, conferindu-i competitivitatea, avangardismul si toate celelalte atribute inerente acesteia.

     O altă certitudine este şi extinderea industriei aviatice europene pe alte pieţe. Deja exită acorduri semnate în această direcţei, cum este acordul “open skies” (cer deschis) cu SUA din 2007, iar un viitor acord similar cu Brazilia va spori considerabil prezenţa operatorilor aerieni europeni pe alte continente ale mapamondului, îmbunătăţind capacitatea concurenţială a acestora în beneficiul industriei şi al consumatorilor.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii