Cale de navigare

Parlamentul European şi criza bugetară din 2010. Democraţia europeană câştigă în putere

20/12/2010 10:16:53

Marți, 14 decembrie, la Strasbourg a fost pus punctul final unui proces cu adevărat semnificativ pentru noua Europă, după adoptarea Tratatului de la Lisabona. Procesul de adoptare a bugetului comunitar a fost prevăzut a avea patru etape, pentru prima oară Parlamentul European având un rol cheie. În această săptămână, Parlamentul European a adoptat bugetul UE pentru 2011, conținând cele mai multe dintre prioritățile deputaților europeni, dar respectând în același timp limitele stabilite de Consiliu. În cadrul negocierilor bugetare din acest an, membrii PE au negociat acorduri în ce priveşte bugetul comunitar, cu Consiliul și Comisia, cu privire la diferite revendicări de politică bugetară. Aprobarea de către Parlamentul European, survine după ce Consiliul European a procedat asemănător, îndeplinindu-şi rolul. Comisarul european pentru programare financiară şi buget Janusz Lewandowski a  remarcat că, deşi procesul a durat mai mult, finalul a arătat că mecanismul de cooperare interinstituţională este funcţional, suportul bugetar comunitar permite continuarea investiţiilor în viitorul Uniunii Europene şi, ce este mai important, pieţele financiare, care erau în expectativă, au primit un semnal pozitiv. În acest final fericit, pesimismul sever şi incertitudinea, care au planat în ultimele săptămâni cu privire la atingerea consensului de către toate instituţiile implicate, au dispărut ca într-un vis. Cele mai rele scenarii de avarie bugetară, prevăzute de Tratat, erau gata a fi activate.

    Să trecem în revistă, cum a decurs procesul până în acest moment. În 27 aprilie 2010, Comisia Europeană a depus proiectul de buget la Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri. În 12 august acesta din urmă şi-a exprimat poziţia, iar în 20 octombrie a fost rândul Parlamentului să îşi facă cunoscută vocea. Cele două instituţii de forţă ale Uniunii Europene, una reprezentând statele membre, cealaltă pe cetăţenii europeni, au intrat în mecanismul de conciliere, pentru armonizarea poziţiilor lor, având ca mediator Comisia Europeană, pentru o perioadă de 21 de zile. La sfârşitul perioadei de conciliere, spre surpriza publicului larg, cele două părţi nu reuşiseră să ajungă la un acord. Ce-i rămânea de făcut Comisiei Europene, în această situaţie critică ? Răspunsul este în paginile Tratatului de la Lisabona şi acesta este conceperea de către executivul european a unei proiecţii bugetare diferite, noi, şi depunerea acesteia din nou pe masa actorilor decidenţi. Ceea ce s-a şi întâmplat în 26 noiembrie. Acest proiect este cel asupra căruia s-au aplecat încă o dată decidenţii.

    Desigur, soluţii pentru cazul excepţional de avarie bugetară au fost prevăzute, chiar şi pentru o astfel de construcţie atât de complexă cum este Uniunea Europeană. Şi anume intrarea în noul an bugetar se putea face pe baza unei alocări bugetare temporare, până la o douăsprezecime din valoarea bugetului comunitar anterior. Doisprezecimea bugetară provizorie este de fapt posibilitatea ca pentru fiecare linie de buget, să poată fi folosită doar a douăsprezecea parte. Aceasta soluţie temporară ar fi fost folosită până la adoptarea unui nou proiect de buget. Evident, chiar şi prin asigurarea acestui plafon, efectele ar fi fost nefaste. Nici o nouă instituţie sau iniţiativă, prevăzute pentru 2011 nu fi putut fi lansate, funcţionarea instituţiilor comunitare ar fi fost afectată, finanţarea instrumentelor financiare precum Fondul de solidaritate, Fondul de globalizare, Rezerva pentru situaţii de urgenţă ar fi fost îngheţată.

    Revenind la Parlamentul European şi afirmarea pentru prima oară a rolului său important de reprezentant democratic al cetăţenilor europeni, se constată că acesta a obţinut şi anumite rezultate concrete pentru cele şapte revendicări politice pe care le-a susţinut. Dintre care două sunt cele mai importante: implicarea Parlamentului în discuțiile cu privire la următorul buget pe termen lung şi la un nou sistem de resurse proprii pentru PE. Comisia Europeană, până în iunie 2011, va lansa o propunere legislativă privind resursele proprii şi următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

    Această etapă în istoria Uniunii Europene poate fi marcată cu un citat din cele afirmate optimist de către Preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek, la sfârşitul adoptării bugetului: “Am acţionat responsabil în vremuri de austeritate. Am ajuns la o înțelegere profitabilă. Avem nevoie de un buget UE în 2011 concentrat pe investiţii, pentru a stimula creşterea economică şi a produce noi locuri de muncă, astfel ajutându-ne să ne recuperam de pe urma crizei financiare.[…]”. 

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii