Cale de navigare

Planul de acţiune al Comisiei Europene pentru implementarea Programului de la Stockholm

28/04/2010

    Într-un cadru marcat de o continuă schimbare, în care lumea întreagă este în proces de refacere în urma crizei financiare ce a marcat-o, Uniunea Europeană are mai mult ca oricând datoria de a proteja valorile şi a apăra interesele cetăţenilor săi. Măsuri pentru eliminarea barierelor de natură birocratică şi simplificarea cadrului legislativ reprezintă modul ideal de stimulare economică a pieţei interne pentru depăşirea rapidă a dificultăţilor economice cu care se confruntă Europa. De asemenea, respectul pentru demnitatea şi libertăţile oamenilor reprezintă valorile importante în această perioadă de perpetuă evoluţie tehnologică şi schimbări sociale.

    Programul de la Stockholm, adoptat de către Consiliul European în decembrie 2009, marchează priorităţile pentru dezvoltarea unei zone europene a libertăţii, securităţii şi justiţiei în decursul următorilor cinci ani. Recent, Comisia Europeană a publicat planul de acţiune pentru implementarea Programului de la Stockholm în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

    Potrivit comisarului european pentru justiţie Viviane Reding acest program reprezintă mai mult decât o listă de prevederi, fiind compus dintr-o serie de 172 de măsuri concrete cu un calendar clar de punere în aplicare pe perioada următorilor cinci ani. Măsurile vor viza pe de o parte întărirea zonei de securitate din spaţiul comunitar, însă pe de altă parte se va urmări consolidarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona.

    Pentru cetăţenii europeni punerea în aplicare a planului va avea un impact direct, fiind conceput pentru facilitarea existenţei acestora şi eliminarea barierelor birocratice.

    Protecţia datelor reprezintă o preocupare prioritară a Comisiei Europene. Prevederile aflate în vigoare au fost concepute în urmă cu 15 ani şi au devenit în acest moment caduce, mai ales în ce priveşte evoluţia tehnologiei informaţiei.  Societatea informaţională a evoluat extrem de rapid, astfel că se impun noi norme adaptate realităţilor curente, pentru asigurarea protecţiei datelor cetăţenilor ca parte a drepturilor lor fundamentale. Măsurile întreprinse astfel la nivel european ar putea fi extinse ca standard global, existând discuţii la nivel UE - SUA în această direcţie.

    Libera circulaţie  a cetăţenilor – există în momentul de faţă circa 9 milioane de europeni ce îşi exercită acest drept, locuind, pentru diverse scopuri precum studiul sau lucrul, în altă ţară europeană decât cea a cărei cetăţenie o deţin. În ciuda legislaţiei deja existente la nivel comunitar,  din punct de vedere birocratic situaţia acestor europeni este destul de complicată.  Există o sumedenie de exemple care pot ilustra incertitudinea juridică cu care se confruntă cetăţenii Uniunii care au ales să se mute în alt stat membru: cuplurilor transfrontaliere întâmpină dificultăţi la recunoaşterea certificatelor de naştere sau de căsătorie emise în altă ţară; legislaţia în domeniul testamentelor trebuie de asemenea îmbunătăţită pentru a simplifica procedurile în cazul moştenirilor transfrontaliere. Un alt exemplu a fost prezentat chiar de către comisarul Reding  în cadrul conferinţei ce a urmat publicării planului de acţiune: un potenţial cuplu britanic-finlandez este pus în dificultate în eventualitatea unei căsătorii de către necesitatea unui certificat impus de legislaţia finlandeză care să ateste că cetăţeanul britanic nu este deja căsătorit. Acest certificat nu există şi nu poate fi emis în cadrul legal britanic. Aşadar, o preocupare importantă a noului program al Comisiei va fi reprezentată de libera circulaţie a documentelor oficiale.

    Dreptul acuzaţilor – o altă faţetă prinsa în cadrul programului. În momentul de faţă există pârghiile legale pentru ca un acuzat să fie transferat dintr-o ţară în alta pentru a fi supus unui proces. În anul 2007 s-au înregistrat 11.000 de cazuri de procese transferate într-o altă ţară, volum dublu comparativ cu cel înregistrat în anul anterior. În vederea asigurării unui proces corect şi respectarea drepturilor cetăţeneşti ale acuzaţilor, o serie de măsuri au fost deja întreprinse, precum asigurarea dreptului la interpret pe perioada procesului. Urmează în perioada următoare aplicarea altor măsuri precum dreptul la informare privind acuzaţiile aduse, dreptul la consiliere legală şi dreptul la comunicare cu rudele şi autorităţile consulare. Măsurile privind drepturile acuzaţilor merg în paralel cu cele ale victimelor, în 2011 urmând a se pune în aplicare un cadru legal european privind drepturile acestora.

    O altă problemă a cărei rezolvare este vizată prin programul de la Stockholm este aceea a armonizării perioadelor limită de despagubire în cazul asigurarilor în urma unui accident. Potrivit autorităţilor, anual se înregistreaza în jur de 500.000 de accidente auto pe teritoriul Uniunii Europene, acestea implicând maşini asigurate în altă ţară decât cea în care s-a produs incidentul.

    Noile prevederi nu implică doar persoanele fizice, ci şi companiile ce şi-au extins aria de activitate în afara graniţelor ţării unde sunt înregistrate. Spre pildă, una dintre direcţiile vizate este cea a comerţului pe internet, care în spaţiul european nu este încă dezvoltat la adevăratul său potenţial. În 2009, doar 8% dintre europeni au achiziţionat bunuri sau servicii prin intermediul internetului. Aceasta reprezintă o cifră constantă în ultimii ani. Lipsa unei creşteri a volumului de bunuri comercializate pe internet poate fi explicată, în opinia decidenţilor europeni, prin existenţa incertitudinilor privind legislaţia şi drepturile consumatorilor, cât şi ale comercianţilor, în cazul unor tranzacţii transfrontaliere. Nu mai puţin de 60% din tranzacţiile electronice transfrontaliere sunt refuzate de către comercianţi din cauza acestor dificultăţi. Soluţia propusă ar consta în punerea în aplicare a unei legi instituind un contract cadru european pe care întreprinzătorii să se poata baza ca fiind uniform pe întregul teritoriul Uniunii.

    Probleme similare datorate lipsei de armonizare în legislaţie se înregistrează şi la plata creanţelor comerciale transfrontaliere, circa 60% din creantele hotărâte pe cale judecătorească neputând fi executate. Pe viitor, legislaţia va permite îngheţarea conturilor datornicilor pe perioada proceselor, pentru ca în urma deciziei judecătoreşti creanţele să poată fi platite.

    Aceste probleme, precum şi multe altele cu care se confruntă atât cetăţenii, cât şi întreprinderile de pe teritoriul Uniunii Europene, reprezintă bariere ce trebuie înlăturate pentru crearea unui adevarat regim de liberă circulaţie a cetăţenilor Uniunii.

    Noţiunea de „Europa cetăţenilor” reprezintă principalul motor din spatele acţiunilor întreprinse de către Uniunea Europeană prin aplicarea Programului de la Stockholm în viitorul apropiat, asigurându-se astfel cadrul juridic care le va permite să îşi exercite pe deplin dreptul la liberă circulaţie.

    „Sunt atât elemente de detaliu, cât şi reforme semnificative, însă toate urmăresc acelaşi scop – crearea unui continent în care ai libertate de mişcare şi în care te simţi ca acasă. Oricine şi oriunde ai fi şi indiferent de problemele pe care le-ai putea întâlni”, a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.

    Ultima actualizare: 25/08/2011  |Începutul paginii