Cale de navigare

“Moneda euro este ţinută la un loc de frica de consecinţele dezmembrării zonei Euro”, afirmă economistul Aurelian Dochia

30/04/2013 13:00:00

La finalul unei perioade abundente în declaraţii surprinzătoare din partea unor oficiali europeni, economistul Aurelian Dochia interpretează evoluţia actuală a zonei Euro şi perspectivele negocierilor dificile pentru realizarea unei uniuni bancare şi fiscale.

    După Italia şi Spania, vedem la o a treia mare ţară europeană simptome serioase ale unei fragilităţi economice. Franţa îşi depăşeşte propriul record, anunţând 3,2 milioane de şomeri. Care este impactul acestui anunţ?

    Aurelian Dochia: Este un indicator care, în mod normal, ar provoca tulburare pe piaţa financiară. Dar acum este vorba de Franţa, a doua mare economie a Europei. Pieţele financiare au învăţat să fie oarecum selective şi, pentru economiile foarte mari, nu reacţionează exagerat în sens negativ, chiar atunci când vin veşti proaste. Cred că impactul mai mare este pe plan intern pentru că Francois Hollande e în pierdere de popularitate foarte mare şi este sub presiune. Pieţele financiare însă tratează Franţa cu destulă toleranţă. Asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot schimba peste noapte.

    De ce pieţele financiare sunt mai tolerante cu ţările mari şi mai puţin cu cele mici? Este o dublă măsură.

    Aurelian Dochia: E o dublă măsură, da. Dar e justificată de credinţa investitorilor de pe pieţele financiare că o economie mare are resursele necesare ca să treacă peste dificultăţile pe care le întâmpină la un moment dat. Spania, Italia, Franţa sunt totuşi economii care au în spate o tradiţie, nişte resurse extraordinare aşa că investitorii gândesc că necazurile prin care trec sunt temporare. Dacă astfel de probleme se întind pe o perioada lungă de timp poate apărea o boală structurală, aşa cum este cu Japonia în momentul de faţă. Şi atunci, pieţele financiare îşi mai schimbă opinia. Dar aceste economii mari au în general parte de un tratament special pe pieţele financiare, cu totul diferit faţă de tratamentul pe care îl are o ţară precum România...

    ...sau o ţară ca Cipru, a cărei criză a readus pe tapet o întrebare importantă pentru europeni: de ce ar trebui să plătească clasa de mijloc pentru greşelile bancherilor?

    Aurelian Dochia: Cinstit vorbind, cam toată lumea a greşit. Şi cel care a luat câte 3-4 credite fără să se gândească dacă are resurse să le ramburseze a greşit la fel de mult ca bancherii. Doar dacă tratezi oamenii ca pe nişte copii fără discernământ poţi spune că nu au nicio vină. Această criză nu poate fi soluţionată căutând un simplu ţap ispăşitor. Vinovăţia este împărţită şi costurile ieşirii din criză vor fi şi ele împărţite între multe categorii. Nu întotdeauna costurile sunt împărţite corect şi echitabil. S-ar putea să plătească şi unii care nu au avut vreo implicare directă.

    A fost precedentul din Cipru periculos pentru încrederea dintre clienţi şi bănci?

    Aurelian Dochia: Fără îndoială. Şi nu numai criza din Cipru. Încrederea dintre clienţi şi bănci, în ultimii ani, a fost într-o scădere permanentă de la izbucnirea crizei. Au fost loviţi nu doar clienţii deponenţi, aşa cum s-a întâmplat în Cipru, ci şi clienţii debitori: toţi spaniolii care aveau credite ipotecare pe care banca a trebuit să le execute pentru că nu-şi mai plăteau ratele. Când băncile se află în centrul crizei este inevitabil să se întâmple aşa ceva. Toate instituţiile care sunt implicate în criză şi care nu dau dovadă că reuşesc să gestioneze criza asta un an, doi, sunt în scădere puternică de încredere.

    Cum ar putea afecta soliditatea proiectului european această criză de încredere, având în vedere că se negociază o uniune bancară europeană?

    Aurelian Dochia: Ideea uniunii bancare este cea mai importantă măsură pe termen scurt ce ar putea fi luată pentru restabilirea încrederii în sistemul bancar. Nu cred însă că această încredere va reveni la cotele anterioare lui 2008, dar măcar inversarea tendinţei ar fi bună. Realizarea unei uniuni bancare, inclusiv cu componenta unui sistem unic de garantare a depozitelor, ar face ca încrederea în elementele sănătoase ale sistemului bancar european, concentrate în special în nordul continentului, să se transfere şi către băncile din sud. Practic, dacă există un sistem unic de garantare la nivel european a depozitelor, atunci nu ar mai exista o justificare pentru clienţii băncilor din Cipru, Grecia sau Spania să-şi transfere sute de milioane de Euro către bănci din Germania. Ceea ce ar ajuta mult băncile din sud.

    S-a reproşat că modelul impus de Germania pentru o uniune bancară va împărţi piaţa financiară europeană în zona marilor bănci supravegheate de Banca Central Europeană şi băncile cu active sub 30 miliarde de Euro, supravegheate la nivel naţional. Este îndreptăţit acest reproş?

    Aurelian Dochia: Probabil se va merge către integrarea, în câţiva ani, a tuturor băncilor. Dar deocamdată este o chestiune practică: sunt peste 6500 de bănci în Europa şi, într-un prim pas, este cam mult pentru resursele supraveghetorului central al acestui sistem. Este un proces care, în câţiva ani, va evolua spre integrarea întregului sistem.

    Kai Konrad, unul dintre consilierii Ministerului de Finante german, a afirmat că "Euro se va menţine încă cinci ani" dacă ţările europene vor continua să acumuleze datorii. Între timp, premierul Victor Ponta consideră 2019 ca "un obiectiv destul de realist" pentru adoptarea Euro de către România. Credeţi că va mai avea România ce monedă să adopte până în 2019?

    Aurelian Dochia: Rămâne de văzut. Evident că nu e prea mult sub controlul nostru dacă, peste cinci ani, va rămâne sau nu moneda Euro. Încerc întotdeauna să pun în context declaraţiile diverşilor oficiali şi, din partea Germaniei, nu mă miră avertismentul dat. Există o bătălie, în momentul de faţă, între nordul continentului şi ţările din sud în ceea ce priveşte renunţarea la programele de austeritate care au fost oarecum dominante în primii ani şi care sunt contestate acum. Asta îi îngrijorează pe germani pentru că este contrar opiniei lor. Cred că declaraţia oficialului german trebuie privită ca un avertisment în contextul acestei dezbateri privind politicile de austeritate. În momentul de faţă, ceea ce ţine moneda Euro la un loc este frica de consecinţele dezmembrării zonei euro. Nimeni nu poate măsura cu exactitate aceste consecinţe şi este clar că ele se vor întinde nu doar la ţara vizată, ci şi la ţările din nord. Asta îi determină pe politicieni şi guvernele lor să depună eforturi mari pentru a găsi soluţii pentru păstrarea uniunii monetare.

    În acest context, al aşa-numitelor bătălii dintre nord şi sud, ce credeţi că a catalizat declaraţia surprinzătoare a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a spus că, "deşi fundamental corectă", politica de austeritate "şi-a atins limitele"?

    Aurelian Dochia: E destul de greu de interpretat această declaraţie. Pe fond, ea este corectă şi nu trebuie neapărat interpretată în sensul că nu mai este de acord cu poziţia Germaniei şi a ţărilor din nord. Dar el observă un lucru corect: există o limită socială şi de suportabilitate a politicilor, de care trebuie să se ţină seama. Dar asta nu înseamnă că neapărat se renunţă la politicile de austeritate. Ideea este mai degrabă ca aceste politici să fie moderate în aşa fel încât să nu se depăşească aceste limite şi să nu se ajungă la destabilizare. O a doua perspectivă, oarecum legată de prima, este că sunt alegeri care urmează în ţări europene cheie, Germania de exemplu. În scurtă vreme vor fi alegeri şi pentru un Parlament European şi vor fi posibile nişte schimbări de atitudine şi la nivelul instituţiilor europene. Iar Barroso, ca orice politician, trebuie să se poziţioneze şi el în această perspectivă.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat cu bucurie că România este una dintre primele ţări care reuşesc să iasă din procedura de deficit excesiv, dintre cele 20 de ţări europene. Pare a fi ceva foarte abstract. De ce am avea motive de bucurie?

    Aurelian Dochia: Procedura de deficit excesiv nu impune nişte penalizări pe ţările care sunt în această situaţie decât dacă nu se fac eforturi suficiente pentru a depăşi procedura de deficit excesiv. Nu avem şi nu am avea de suferit dacă am fi rămas în procedura de deficit excesiv, din punctul de vedere al poziţiei noastre în Europa. Dar acest anunţ este foarte important pentru pieţele financiare pentru că ne poate ajuta să ne finanţăm mai bine pe pieţele de obligaţiuni. Am văzut că, de câteva luni, dobânzile cu care se împrumută Ministerul Finanţelor au scăzut permanent şi asta cred că este legat şi de acest succes în ţinerea sub control a finanţelor publice şi reducerea deficitelor.

    Interviu realizat de Vlad Mixich, jurnalist.

    Ultima actualizare: 14/01/2014  |Începutul paginii