Cale de navigare

Croația a ales Europa, în ciuda crizei euro și a dificultăților

29/06/2012 10:27:40

Interviu cu Excelența Sa, doamna Andrea Gustović ERCEGOVAC, ambasador al Croației în România, realizat în luna iunie 2012 de jurnalistul Călin Hera

    Cetățenii croați au decis prin referendum (la care 68% dintre ei au votat favorabil) că doresc să se alăture Uniunii Europene. Care sunt speranțele lor în privința aderării la Uniunea Europeană?

    Statutul de membru al Uniunii Europene a fost un interes național strategic pentru Croația. Ne așteptăm să participăm la o uniune bazată pe democrație, principiile pieței libere, liberă circulație și comunicare, în care este asigurată și securitatea, atât de importantă pentru croați după 20 de ani în care am fost nevoiți să ne apărăm libertatea. UE poate că are niște probleme momentan, dar ceea ce contează este autentica evoluție europeană, la care suntem încântați să contribuim. Ne așteptăm într-adevăr la un standard de viață mai ridicat, însă ne așteptăm mai ales la standarde înalte în privința statului de drept. Calitatea de stat membru va suscita interes pentru Croația, va încuraja cu siguranță investitorii străini și sperăm că astfel vor apărea și mai multe oferte de lucru. Pentru firmele croate înseamnă accesul la piața Uniunii Europene, care reprezintă un cadru în care cetățenii și companiile de succes se pot dezvolta și pot crește în continuare.

    Cum privește Croația aderarea la UE? Este considerată o reparație istorică, un premiu sau un privilegiu?

    Croația este în fine la ușa clubului european. Aderarea la UE este unul dintre cele mai importante obiective ale Croației. Cetățenii noștri văd acest lucru drept o oportunitate pentru progres, pace și parteneriate. Drumul Croației spre aderare este unic. În procesul de negociere, Bruxelles-ul a introdus noțiunea de niveluri de referință pentru primul și ultimul dintre capitolele negocierii. 

    Aceste noi niveluri de referință au permis Croației să între în Uniunea Europeană complet pregătită și gata să-și asume și să aplice toate standardele Uniunii. În fapt, o perspectivă mai europeană a fost unul dintre motivele esențiale pentru care Parlamentul croat a declarat independența pe 25 iunie 1991, după ce la referendumul din luna mai 94% dintre alegători au votat pentru o Croație independentă. În acel moment istoric aparte, prin căderea Zidului Berlinului și noua tendință globală de creare a statelor democratice, ne-am ocupat și noi locul în noua ordine mondială, respectând totodată interesele naționale legitime. După toate acestea, intrarea în UE este pentru noi ca o întoarcere acasă.

    „Sperăm ca procedurile de ratificare în România să fie încheiate cât mai curând”

     

    Ce așteptări are Croația de la România în acest ultim an rămas până la aderare și apoi pentru anii de după obținerea statutului de membru cu drepturi depline?

    Tratatul de Aderare al Croației se află în proces de ratificare în fiecare dintre statele membre. Unele dintre ele l-au ratificat deja; unele se află încă în procesul menționat anterior. Sperăm ca procedurile de ratificare în România să fie încheiate cât mai curând. Președintele Croației, domnul Ivo Josipović, se va afla în vizită oficială în România la începutul lunii iulie a acestui an.

    Odată devenită stat membru, Croația poate coopera cu România în domenii variate (agricultură, tursim, transport, energie, protecția mediului). Strategia Dunării (EUSDR) este o altă arie de lucru în care Croația și România vor coopera în continuare.

    În calitatea sa de stat membru, este vreo experiență anume a României considerată utilă pentru Croația?

    România este deja de mai bine de 5 ani membră a UE și în această perioadă a acumulat experiențe multe și variate. Unele dintre ele se referă la instituțiile UE: discuții și decizii comune, cooperare pe bază de reciprocitate, asumarea responsabilităților ca partener egal – alte experiențe fiind legate mai mult de efectele asupra politicilor naționale, folosirea fondurilor europene și ecourile situației din UE asupra situației interne.

    După ce va deveni stat membru, este important pentru Croația să maximizeze absorbția de fonduri structurale și de coeziune. De asemenea, experiența României privind absorbția fondurilor pentru agricultură ar fi utilă Croației, deoarece ambele țări au un sector agricol puternic. Croația este în plin proces de privatizare a industriei sale de construcții navale; astfel, cunoștințele acumulate de România ar fi utile Croației. Pentru un nou-venit acestea pot fi de mare interes, în ciuda faptului că trăsăturile specifice ale fiecărui stat influențează procesul de aderare individual.

    Ce contribuții va avea Croația la UE? Care sunt punctele forte ale Zagrebului?

    Croația ar contribui la UE cu avantajele sale comparative. Întrucât Croația a avut parte de sistemul de niveluri de referință pe parcursul procesului de negociere, sistem ce va fi folosit pentru celelalte state în curs de aderare, putem să împărtășim experiența noastră celorlalte state din regiune (Albania, Bosnia și Herzegovina, Kosovo, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia).

    Croația deja a trimis unele dintre documentele pe care le-a tradus, deoarece pot fi utile unora dintre țări. De asemenea, multe dintre avantajele noastre provin din poziția geografică, liniile de transport, resursele hidrografice, natura protejată, întinderea zonei de coastă și insule.

    Doar aproximativ 42% dintre cetățenii cu drept de vot din Croația au participat la referendum. Este dovadă de lipsă de interes sau o formă de protest? Ce anume i-ar convinge pe croații sceptici că s-au înșelat?

    Nu privim răspunsul alegătorilor la referendumul din Croația nici ca pe o lipsă de interes, nici ca un semn de protest. Unul dintre motivele procentului administrativ scăzut este și componența registrului votanților. Aceasta este o problemă la care Ministerul Administrației lucrează chiar acum. Suntem foarte mulțumiți de rezultat. Toți oficialii europeni au salutat rezultatul pozitiv al referendumului (67% pentru) privind aderarea Croației la Uniunea Europeană. Croația a ales Europa în ciuda crizei euro și a dificultăților.

    Cum explicați evoluția euro-scepticismului în Croația?

    Nu se poate vorbi despre o creștere rapidă a euro-scepticismului în Croația. Tendința de susținere a aderării Croației la UE s-a menținut la un nivel aproximativ constant în ultimii câțiva ani (între 55% - 65%). După o campanie extinsă de informare, cetățenii au devenit mai maturi din punct de vedere politic și privesc lucrurile mai în profunzime. O situație asemănătoare este vizibilă în România. Procentul depinde și de întrebarea care este adresată. În același timp, există o criză adevărată și un oarecare pesimism pe întregul continent. Însă valorile europene nu ar trebui amestecate cu problemele economice. 

    Șomajul, în special în rândul tinerilor, este una dintre cele mai delicate probleme în majoritatea statelor UE, dar și în Balcanii de Vest. În Croația, conform celor mai recente studii, rata șomajului este de 17,9 procente. Cum abordați această situație?

    Guvernul croat a creat premisele pentru revenirea creșterii economice. Recent a fost pusă la punct o inițiativă prin care angajatorii pot oferi tinerilor posibilitatea de a lucra pentru un an sau doi ca să câștige experiența necesară și de a primi în această perioadă o remunerație din partea statului. Guvernul mai duce și o campanie de promovare a investițiilor pentru diferite ramuri economice precum energia, eficiența energetică și infrastructură.

    Există o creștere a investițiilor în lucrările de menținere a infrastructurii locale. Se pune accentul în principal pe un număr mare de proiecte mici cu faze pregătitoare mai scurte, implementare rapidă, care creează un climat investițional pozitiv. Sperăm cu tărie că situația economică se va îmbunătăți în următorii doi ani.

    „A doua, a treia generație din diaspora este dispusă să trăiască din nou în Croația, mai ales în zona climatului mediteranean al coastei”

     

    Vă temeți de un val de emigrare după aderare?

    Am avut deja în istorie câteva valuri de emigrare, astfel încât nu ne așteptăm la un flux semnificativ după aderare. Deși există posibilitatea ca unii dintre cetățenii noștri să plece în străinătate, nu vor rămâne foarte mulți acolo și cei ce se întorc vor aduce competențe noi, iar unii dintre ei își vor începe propriile afaceri în țara lor. Aceasta este deja situația celorlalte valuri mai vechi. A doua, a treia generație din diaspora este dispusă să trăiască din nou în Croația, mai ales în zona climatului mediteranean al coastei. 

    Cum priviți eforturile Serbiei de aderare la Uniunea Europeană?

    Ca viitor stat membru al UE, Croația are responsabilități noi privind crearea și facilitarea proceselor de integrare europeană a țărilor din regiune. Ca stat în curs de aderare, Croația dorește să-și folosească experiența pentru a oferi asistență în procesul de aderare tuturor statelor din regiune, inclusiv Serbiei. Am oferit Serbiei traducerea acquis-ului nostru, fapt ce poate facilita înțelegerea  și accelerarea procesului.

    O ultimă întrebare, mai specială: care este secretul plajelor din Croația?

    Croația este o destinație turistică foarte căutată în sudul Europei. Coastele sale oferă nu doar o apă cristalină, ci și o gamă variată de plaje. Adriatica, înțesată de numeroasele-i insule, golfuri și recifuri, ascunde plaje din rocă, pietriș si nisip. Peste o mie de insule și canale ascund plaje virgine, departe de civilizație și mulțimile de turiști. Fiecare poate să găsească o plajă pe gustul său, unele dintre cele mai cunoscute în categorii și regiuni diferite. În Croația există un top al celor mai bune 20 de plaje, clasificate după regiuni. De exemplu, pe site-ul crobeaches.com puteți găsi informații despre cele mai frumoase 200 de plaje de pe coasta Dalmației. Acestea oferă momente de relaxare departe de stresul și rutina zilnice, precum și posibilitatea petrecerii unei vacanțe plăcute alături de familie sau prieteni.

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 02/07/2012  |Începutul paginii