Cale de navigare

Interviu cu domnul Florin Lupescu, consilier principal DG Information Society and Media la Comisia Europeană, despre Agenda Digitală

27/10/2011 12:17:41

1. Comisia Europeană a trimis solicitări de informaţii către douăzeci de state membre UE, printre care şi România, care nu au notificat încă măsurile adoptate pentru implementarea, prin legi naţionale, a noilor norme din domeniul telecomunicaţiilor (dreptul consumatorilor de a schimba operatorul de telecomunicaţii într-o singură zi, fără a-şi schimba numărul de telefon, dreptul la mai multă claritate în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor şi o mai bună protecţie a datelor cu caracter personal înregistrate online). A trimis România un răspuns pe această temă? Ce se va întâmpla, în cazul în care acest răspuns a întârziat să apară?

F.L.: Intr-adevăr, în luna iulie anul curent Comisia Europeană a trimis către douăzeci de state membre, printre care şi României, scrisori de punere în vedere a întârzierii comunicării măsurilor naţionale pentru transpunerea noilor norme din domeniul telecomunicaţiilor. În lipsa unor notificări satisfăcătoare, cazul împotriva României nu a fost închis până la această dată. Potrivit procedurilor prevăzute în Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, Comisia poate trimite un aviz motivat statului membru care nu respectă legislaţia Uniunii Europene. Dacă această încălcare persistă, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene considerând că statul respectiv nu și-a îndeplinit obligația de a comunica măsurile de transpunere a unei directive. De asemenea, Comisia Europeană poate indica, în cazul în care consideră necesar, cuantumul sumei forfetare sau al penalității cu titlu cominatoriu care urmează a fi plătită de statul respectiv și pe care îl consideră adecvat situației.

    2. Cum se poate stimula concurenţa pe piaţa serviciilor de roaming, la nivel european, pentru a determina scăderea tarifelor printr-o concurenţă intensă, şi nu prin reglementări la nivel european?

    Comisia Europeană a prezentat o propunere vizând o soluție pe termen lung la problema costului constant ridicat al utilizării telefoanelor și a altor dispozitive mobile în timpul călătoriilor în UE. Regulamentul propus, cu aplicabilitate directă în dreptul național, ar introduce pentru prima dată măsuri structurale de stimulare a concurenței, permițând clienților care doresc acest lucru să încheie de la 1 iulie 2014 un contract mai ieftin de servicii mobile în roaming, separat de contractul de servicii de comunicații mobile naționale, utilizând același număr de telefon.

    Propunerea ar oferi, de asemenea, operatorilor de rețele mobile (inclusiv așa-numiților operatori de rețele mobile virtuale, care nu dispun de rețea proprie), dreptul de a utiliza rețelele altor operatori din alte state membre, la prețuri cu ridicata reglementate, încurajând astfe concurența între mai mulți operatori pe piața serviciilor de roaming. Propunerea Comisiei va aborda absența concurenței și opțiunile limitate cu care se confruntă consumatorii la ora actuală prin:

    - facilitarea intrării pe piața serviciilor de roaming a operatorilor alternativi, cum ar fi operatorii de rețele mobile virtuale, obligând operatorii de rețele din alte state membre să le acorde celor dintâi acces la propriile rețele la tarife cu ridicata reglementate. Acest lucru va conduce la intensificarea concurenței dintre operatorii de pe piața serviciilor de roaming, stimulându-i pe aceștia din urmă să ofere prețuri și servicii tot mai atrăgătoare.

    - punerea la dispoziția consumatorilor a posibilității de a alege un furnizor alternativ de servicii de roaming, indiferent de furnizorul lor național. De fiecare dată când consumatorul trece granița dintre două state, el trece automat la operatorul de servicii de roaming ales, fără a mai fi necesar să întreprindă nici o altă acțiune și păstrându-și atât numărul de telefon, cât și cardul SIM (subscriber identity module – modul de identificare a abonatului). Acest lucru va spori transparența și va permite consumatorilor să caute și să aleagă cele mai bune oferte de roaming, încurajând operatorii să ofere tarife de roaming mai competitive.

    3. În următoarele sectoare s-au înregistrat progrese insuficiente (conform tabelei de marcaj a Agendei Digitale din mai 2011): comerțul electronic, prezența online a IMM-urilor, tarifele de roaming, investițiile publice în cercetare și dezvoltare în domeniul TIC. Ce măsuri se vor lua, în perioada următoare, la nivel european, pentru ca domeniile respective să înregistreze mai multe progrese?

    Agenda Digitală pentru Europa prevede o serie coerentă de acţiuni al căror obiectiv comun este realizarea pieţei unice online. Potenţialul de creştere al economiei europene, în timpuri de turbulenţă economică, a provenit în ultimii ani şi va proveni din dezvoltarea economiei digitale, sub toate aspectele ei. Acţiunile prevăzute sunt fie iniţiative legislative, fie alte tipuri de intervenţie politică. Dintre măsurile deja propuse de Comisia Europeană menționez doar câteva: politica de spectru - Programul de Politică de Spectru Radio, adoptarea deciziei de migrare la SEPA (zona unică de plăți în euro), adoptarea unui instrument comun pentru legislaţia vânzarilor, relevant pentru mediul online, Cartea Verde privind plătile. Aceste acţiuni vor fi eficiente doar dacă infrastructurile de bandă largă necesare sunt destul de dezvoltate.

    Pentru aceasta, Comisia tocmai a adoptat regulamentul pentru “Instrumentul Conectarea Europe – Connecting Europe Facility” care prevede o finanţare de 9.2 miliarde de euro pentru dezvoltarea reţelelor de bandă largă. Pentru a doua jumătate a mandatului actualei Comisii, se vor defini priorităţile pentru acţiunile existente şi vor fi adoptate și alte iniţiative, într-un proces ce implică şi o regândire a Agendei Digitale pentru a o focaliza pe creşterea economică. Comisia va propune un plan pentru e-comerţ, o legislaţie privind rezolvarea online a litigiilor electronice, va revizui directiva privind protecţia datelor şi cea referitoare la semnătura electronică, ca să enumerăm doar câteva iniţiative.

    4. În mai 2011, Vicepreşedintele Comisiei Neelie Kroes a lansat prima fază a unui parteneriat public-privat în valoare de 600 milioane EUR pentru internetul viitorului (FI-PPP). Comisia Europeană a pus la dispoziţie o finanţare de 300 milioane EUR pe o perioadă de 5 ani, iar organizaţiile de cercetare, sectorul public şi industria din Europa s-au angajat să contribuie cu o sumă egală la acest parteneriat public-privat. Ce se va susţine, concret, prin această sumă de 600 de milioane de euro? Sunt implicate organizaţii româneşti în acest parteneriat?

    Cum ar putea pe viitor să afecteze parteneriatul piaţa de IT&C din România? Politica de Parteneriat Public-Privat pentru Internetul Viitorului vrea să stimuleze competitivitatea Europei în sistemele şi tehnologii legate de Internet şi să susţină apariţia unor aplicaţii cu o relevanţă publică şi socială. Această politică răspunde la nevoia de a face infrastructurile de serviciu public si cele pentru privat mai „smart”, adică mai inteligente, mai eficiente şi mai durabile. PPP pentru Internetul Viitorului va furniza o platformă ce va include aplicaţii inteligente în diverse sectoare, cum ar fi mediu, sănătate sau transport public.

    Partenerii din România sunt Mira Telecom SRL si Consiliul Local Bucureşti, ce participă în proiectul Safecity.

    http://www.fi-ppp.eu/projects/safe-city/

    Vor mai apărea şi alte oportunităţi, cum ar fi: apel deschis pentru proiectul FI-WARE cu un buget de 12.3 milioane de euro, ce se va lansa în ianuarie 2012 (www.fi-ware.eu), faza II a PP Internetul Viitorului, de 80 de milioane de euro: de pe 12 mai 2012, faza III a aceluiaşi proiect, ce e prevăzut pentru vara 2013 şi se va finaliza în ianuarie 2014, cu un buget de 120 de milioane de euro.

    5. Pe 31 august s-a încheiat consultarea publică, lansată de CE, pe tema cloud-computing. Răspunsurile vor fi utilizate la elaborarea unei strategii europene în domeniu, pe care Comisia o va prezenta în 2012. Care credeţi că este atitudinea europenilor faţă de acest concept, comparativ şi cu Statele Unite ale Americii? Sunt firmele pregătite să migreze pe infrastructuri de tip cloud?

    Serviciile de cloud computing și întregul ecositem al acestora încep să se impună ca o realitate pe piaţa europeană, și probabil, în curând, și pe piața românească. Cloud computing începe să fie adoptat din ce în ce mai frecvent atât de către sectorul privat, cât și de sectorul public, deoarece constitue o soluţie de reducere a costurilor. Dar acestă migraţie ridică, în acelaşi timp, și multe întrebări legate de interoperabilitate, aspecte contractuale, de protecţie a datelor personale și securitate a reţelelor, printre altele. Barierele în calea dezvoltării Cloud computing-ului sunt mai puternice în Europa decât în Statele Unite, datorita fragmentării în pieţe naţionale și sisteme legale diferite, ceea ce explică și faptul că marii actori sunt americanii pentru moment. Strategia europeană însă va propune o linie de acţiune pentru realizarea unei pieţe comune în acest domeniu.

    6. În ceea ce priveşte domeniul TIC din România, unde s-au înregistrat cele mai importante progrese şi la ce capitol stăm rău?

    Rezultatele din tabloul de marcaj traduc, pentru toate țările europene o imagine realistă ce reflectă dezvoltarea economiei digitale în câteva componente. Progrese au fost constatate peste tot, dar în ceea ce priveşte România, rezultatele pot fi în mod clar ameliorate.

    Ultima actualizare: 03/02/2012  |Începutul paginii