Cale de navigare

“Elevii învaţă la Spaţiul Public European, altfel decât la şcoală, despre lucruri care îi privesc direct şi personal”

22/10/2012 12:30:04

Interviu cu doamna Iulia DEUTSCH, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare, realizat în luna octombrie 2012 de jurnalistul Călin Hera

    Aceasta este o discuţie despre un loc. Unul anume, unde vin oameni interesaţi de Uniunea Europeană, proiecte europene, expoziţii, dezbateri, istorie, prezent, viitor. Au fost câteva mii în primul an de existenţă al acestui loc, vor fi probabil câteva zeci de mii în următorul (inclusiv prin intermediul Social Media), iar locul de pe strada Vasile Lascăr nr. 31 din Bucureşti are toate şansele să devină unul căutat, fiindcă aici se întâmplă mereu lucruri interesante, care îi privesc pe cei care se simt cetăţeni europeni. Vorbim despre Spaţiul Public European cu doamna Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare.

    1. Bună ziua, ne-am întâlnit să vorbim despre un loc, Spațiul Public European. Ce este Spațiul Public European și cum a venit această idee?

    Iulia Deutsch: Spațiul Public European este urmașul direct a ceea ce a fost odată Centrul Infoeuropa,  Centrul de Informare al Delegației Comisiei Europene, care a luat ființă în 1998 și a fost situat în clădirea Bibliotecii Centrale Universitare. Cred că foarte multă lume știe și acum ce a fost şi ce este Centrul Infoeuropa, fiindcă în continuare mai există evenimente în acel spațiu.

    Spațiul Public European deservește practic două instituții - Comisia Europeană, respectiv Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul de Informare al Parlamentului European în România, respectiv Parlamentul European – şi este un centru de informare, un loc în care se organizează evenimente, unde vin oameni din cele mai diverse categorii sociale, vârste și ocupații, unde se pot obține informații europene. Treptat, vrem să-l transformăm într-un loc pe care să-l caute multă lume, nu doar aceia interesaţi în afaceri europene, ci pur și simplu aceia care simt că aparţin familiei europene şi vor să profite pe deplin de oportunităţile care decurg din această calitate. Îi aşteptăm să vină aici fie ca indivizi care se interesează de problematica europeană, fie ca instituții, organizații care vor să organizeze evenimente cu tematică europeană: expoziții, simpozioane, seminarii, mese rotunde, proiecții de filme etc.

    2. Există un public țintă pe care îl vizaţi în mod deosebit?

    Așteptăm în Spaţiul Public European cei mai diverși cetăţeni interesați în problematica europeană. Avem totuși, pentru programele pe care le organizează colegii noștri de la Spațiul Public European și noi, cei de la Reprezentanță, un grup căruia vrem să ne adresăm în mod special și anume grupul tineretului: studenţi şi elevi de toate categoriile de vârstă.

    De exemplu, Spațiul Public European oferă stagii de practică pentru studenți ai unor facultăți cu profiluri apropiate de activitatea sa (științe politice, relații economice internaționale, drept etc.) sau cei care au absolvit recent aceste facultăți. Masteranzii pot, de asemenea, participa. Durata stagiilor este de două săptămâni, iar înscrierea se face prin trimiterea unei cereri la adresa contact@spatiuleuropa.eu.

    Alt exemplu: anul acesta și anul viitor ne vom axa în mod special pe comunicarea către elevii claselor a XI-a şi a XII-a ca să-i pregătim pentru alegerile europene din 2014, fiindcă ei sunt aceia care vor vota pentru prima dată și este foarte important să înțeleagă pentru ce vor vota, să meargă la vot și să înțeleagă influența pe care o vor avea în aceste alegeri și în a spune un cuvânt despre propriul lor viitor în Europa.

    Dar avem şi programe speciale pentru cele trei cicluri de învățământ. Dacă elevii de clasele V-VIII sunt invitați să-și testeze cunoștințele despre Uniunea Europeană și statele sale membre într-un program interactiv care include și un mini-concurs pe echipe, cu elevii de liceu ne aducem aminte ce a apărut în anii 1950, 1960 etc. în Uniunea Europeană, cu accent pe literatură, cinematografie, în general lucruri care să puncteze diversitatea culturală și să fie atractive pentru vârsta lor. Iar pe cei mici, de clasele I-IV, îi invităm la o călătorie virtuală prin Europa. Cu balonul. Lucrăm în strânsă cooperare cu Ministerul Învățământului, cu care avem un parteneriat – Reprezentanța Comisiei Europene, Ministerul Învățământului și Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Şcolile organizează în mod regulat vizite aici, la Spațiul Public European. Copiii sunt însoțiți de profesorii lor de istorie, de educație cetățenească, de diriginți.

    3. Ce trebuie să facă, în mod concret, cineva de la o clasă de liceu sau de la o clasă a doua, de exemplu, de la o școală din București, ca să poată veni aici, să afle despre Uniunea Europeană?

    E simplu. Învățătoarea sau profesoara, cadrul didactic care vrea să îi aducă pe copii la Spaţiul Public European trebuie doar să ridice telefonul sau să trimită un email pe adresa noastră (contact@spatiuleuropa.eu) și să fixeze o zi în care colegii noștri se vor ocupa de ei și vor derula unul din programele concepute special pentru categoria respectivă de vârstă.

    4. Deci nu e ceva foarte complicat. Există o listă de programe din care cadrul didactic şi elevii să aleagă tematica discuţiilor sau ei pot opta pentru orice tematică doresc?

    Noi avem niște programe, avem niște vizite programate dinainte, pe care le fixăm în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, dar orice altă cerere venită de la alte școli, alți profesori, fie ele din București, fie din provincie, sunt rezolvate și așteptăm cu nerăbdare să avem cât mai multe cereri de găzduire de evenimente, cum de altfel și avem.

    5. Au fost deja situaţii în care să vă sune pur și simplu o învățătoare și să vă spună: “Uite vreau să vin cu copiii peste două săptămâni?” Au fost astfel de situații?

    Da, da! Au fost situații când cei care vin la noi povestesc la rândul lor și altor colegi și profesorii altor profesori și din moment ce activitățile sunt plăcute, copiilor le face plăcere, învață jucând. Iar cei din ciclul secundar, sau gimnazial și liceal, pleacă cu niște cunoștințe pe care după aceea le pot folosi. Pot învăța astfel, altfel decât la școală, despre Uniunea Europeană, iar ceea ce învață sunt lucruri care îi privesc direct și personal. Evident că avem cerere și sper să avem din ce în ce mai multe.

    Avem de asemenea organizații neguvernamentale care vin în mod obișnuit aici şi îşi desfăşoară numeroase activităţi la noi, sunt de-ai casei, cum se spune. Este cazul organizației Școala de Valori, de exemplu. Avem de asemenea o colaborare, care sperăm să devină tradiție, cu Festivalul de filme documentare One World România, festival realizat Alecu Solomon. De altfel, vom avea în curând o proiecție de filme câștigătoare la Festivalul de anul acesta, urmată de o întâlnire cu domnul Solomon – și de o altă discuție despre finanțările europene pentru pregătirea și distribuiția filmului european.

    6. Dacă de exemplu un grup de studenţi are un proiect cu tematică europeană, puteţi să-l ajutaţi să-l pună în aplicare?

    Putem să-i găzduim cu mare plăcere. Colegii  mei şi noi, cei de la Reprezentanţă, putem să-i ajutăm cu informaţii, cu sfaturi pentru organizarea unui astfel de eveniment, eventual cu speakeri, dacă au nevoie, cu prezentări. Sper ca aceia care sunt interesaţi să găsească în acest spaţiu public un mediu foarte plăcut unde să le facă plăcere să activeze şi unde să se întoarcă cu plăcere.

     “Oferim publicații gratuite ale UE și asistență în identificarea celor mai adecvate surse de informare și documentare”

     

    7. Spaţiul Public European de la Bucureşti s-a înfiinţat în urmă cu un an. Câți vizitatori ați avut de atunci?

    S-a împlinit, pe 23 septembrie, un an de când am avut deschiderea oficială în prezența domnului comisar Dacian Cioloș și a domnului Jerzy Buzek, pe atunci Președinte al Parlamentului European. Ne-am bucurat foarte mult că am putut să îi avem pe amândoi la ora respectivă. În anul care a trecut – mie mi s-a părut că au fost doi ani, nu doar unul, aşa dens a fost -, am avut cam 4500 de vizitatori. De când avem și pagina de Facebook avem o vizibilitate mult mai bună, dar încă putem să lucrăm la partea asta. Ce îi interesează mai mult pe vizitatorii dumneavoastră? Mă refer la cei care vin ocazional aici?

    Sunt mulți care cer anumite informații, care caută materiale pentru o lucrare sau fac cercetare în ceva.  Cele mai multe informaţii cerute s-au referit la politicile Uniunii Europene, respectiv agricultură, mediu şi aşa mai departe. Lor le oferim publicații gratuite ale UE și asistență în identificarea celor mai adecvate surse de informare și documentare - de exemplu, în cazul studenților care își redactează lucrarea de diplomă.

    Punem la dispoziţia vizitatorilor noştri, de asemenea, un bogat material didactic, oferta de publicații fiind foarte diversă, de la date statistice la cărți de colorat!

    O altă categorie de vizitatori este a celor care vin să vadă expozițiile găzduite de SPE.

    În fine, numeroşi oaspeţi ai noştri se interesează de surse de finanțare pentru afacerile şi proiectele pe care le derulează. Acestora le prezentatăm programele de finanțare ale UE și îi îndrumăm către Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale.

    Mai sunt de asemenea cei care se interesează de activitatea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Lor le spunem că SPE nu oferă informații despre Consiliul Europei, aceasta fiind o organizație separată de Uniunea Europeană, şi îi îndrumăm către organizații care le pot da detalii în acest sens.

    8. De unde au aflat ei despre Spațiul Public European?

    Deocamdată nu avem statistici precise, ci doar câteva informații deduse din discuții. Mai nou avem un chestionar pe care colegii noștri îl dau vizitatorilor tocmai pentru a afla și aceste aspecte.

    Am observat totuşi, aşa cum am precizat, că marea majoritate a celor care vin o fac fie de bouche a l’oreille, fie de pe pagina noastră de Internet, fie de pe pagina noastră de Facebook. De asemenea, mulţi vin să vadă expoziţiile găzduite de noi şi ajung aici ca urmare a anunţurilor pe care le facem în diferite medii. În fine, vizitatorii noştri află de SPE de la alte centre de informare sau, pur şi simplu, intră aici din curiozitate, fiind atrași de siluetele metalice de la intrare.

    9. Ce v-ați gândit să faceți ca să afle mai multă lume despre tot ceea ce oferă Spaţiul Public European?

    O să avem în curând un specialist în comunicare pe social media care ne va ajuta să ne facem și mai vizibili pe Facebook și probabil că o să începem comunicarea și pe alte canale decât Facebook, deci sperăm că de la sfârșitul anului sau de la începutul anului viitor o să intensificăm prezența noastră pe social media. Și, pe măsură ce se află despre existența SPE, deci pe măsură ce am organizat evenimentele, primim cereri. Numărul de cereri de evenimente a crescut semnificativ.

    10. Cam câte evenimente ați găzduit până acum?

    De la deschiderea oficială din septembrie 2011, am avut cam 100 de evenimente: conferințe de presă, ceremonii de premiere, seminarii și sesiuni de informări, întâlniri de lucru, programe pentru elevi  și studenți.

    Bine, sigur, că asta variază de la lună la lună, findcă în iulie și august evident avem mai puține evenimente decât acum. De exemplu, în octombrie și noiembrie deja căutăm spații libere, ferestre, ca să acomodăm elementele noastre, fiindcă sunt deja programate, inclusiv în week-end.

    “Expoziţia Fundaţiei Academia Civică a fost o acţiune de mare succes”

     

    11. Spuneţi-ne care acţiune v-a fost, așa, mai dragă, sau care credeți că a avut un impact mai mare.

    Sunt mai multe evenimente care au stat aproape de sufletul meu, diverse ceremonii de premiere ale copiilor care au câștigat concursul de desene pentru Ziua Europei sau competiția pe care o organizăm noi, care se cheamă Lider European și care se desfășoară în cadrul campaniei Europa, casa noastră. Au fost multe evenimente care au adus după aceea foarte multă lume la SPE și care m-au impresionat și m-au interesat foarte mult. Vorbim în special despre expoziția Fundației Academia Civică (”Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan” și ”Memoria ca formă de justiție”), care de altfel se va continua. O să facem o expoziție în completarea acestora. Avem o solicitare din partea unei distinse doamne scriitoare și foarte activă în sfera societății civile, doamna Lăcrămioara Stoenescu.

    Pe lângă calitatea deosebită pe care au avut-o exponatele, felul în care cei de la Fundația Academia Civică, doamna Ana Blandiana, domnul Romulus Rusan și ceilalți colegi, s-au implicat după aceea, în seria de întâlniri pe care le-am organizat împreună cu inspectorul de istorie al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a dus la o acțiune de mare succes și care, din punctul meu de vedere, este foarte necesară pentru a-i face să înțeleagă pe cei din tânăra generație nu numai ce a fost, ci care sunt diferențele pe care le-a adus faptul că România este acum o țară membră a Uniunii Europene și ceea ce se arată în aceste expoziții este de domeniul trecutului.

    12. Această expoziție a venit la Bucureşti dintr-o capitală europeană...

    Vorbim despre o expoziție itinerantă în mai multe capitale europene. La noi a venit direct de la Parlamentul European, din Bruxelles, și, practic, la noi s-a marcat evenimentul de închidere al itinerării  acestei expoziții, care a fost un mare succes și a fost văzută de foarte multă lume peste tot în Europa.

    “Tocmai ne aflăm în procesul de selecție a noii rețele Europe Direct”

     

    13. Există și în țară o rețea de mici Spații Publice Europene? Un tânăr din Iași sau din Satu Mare ce șansă are să aibă acces, în afară de social media?

    Dacă vorbim despre accesul la Spațiul Public European, comunicarea se poate stabili fie prin social media, fie prin telefon sau prin e-mail cu colegii noștri, dacă este vorba despre o solicitare de informație, care poate fi satisfăcută de colegii de la Spațiul Public European. Mai există în ţară, după cum se știe, o rețea de centre Europe Direct. Tocmai ne aflăm în procesul de selecție a noii rețele Europe Direct. La fiecare patru ani se face o cerere de oferte și o nouă selecție de centre de informare Europe Direct, care sunt niște vectori foarte importanți pentru diseminarea informației europene.

    14. Prin această rețea pot să vină în ţară inclusiv expoziții de genul celei a Fundației condusă de doamna Ana Blandiana?

    Da, sigur că da. Dacă aceste centre își trec în planul de lucru astfel de expoziții.

    De alfel, în provincie, s-au organizat, cu implicarea acestor centre Europe Direct, ediții locale ale acestei expoziții, transformată  într-un Festival European de Fotografie, expozițiile fiind organizate de Asociația Artiștilor Fotografi. De 9 mai, Ziua Europei, am vernisat o expoziție de fotografii, organizată în colaborare cu Asociația Artiștilor Fotografi din România, sub egida FIAP (Federation Internationale de l’Art Photographique), expoziţie care mai e deschisă  și acum.

    15. Până când?

    Probabil până la mijlocul sau sfârșitul lunii noiembrie. Și la anul sperăm că o să avem bucuria să avem o expoziție organizată în același cadru, dar cu alt subiect, dedicat anului 2013, care va fi Anul european al cetățenilor.

    16. Mă aştept să urmeze numeroase activități în jurul acestui subiect, Anul european al cetăţenilor, care să intereseze pe toată lumea.

    Absolut. Anul viitor va fi un an cu o activitate și mai efervescentă, fiindcă în acest cadru putem să discutăm despre foarte multe probleme care ne privesc direct pe toți, indiferent din ce generație facem parte.

    17. Aveţi relaţii cu alte Spaţii Publice Europene, schimbaţi informaţii, vă inspiraţi unii de la alţii?

    Nu există o comunicare dirijată. Suntem în legătură, ştim ce facem unii şi alţii, dar nu există întâlniri regulate organizate. Dar suntem atenţi la ceea ce fac ei. Împărţim informaţii referitoare la acţiuni de succes derulate de aceştia, vedem planuri de lucru ale colegilor din alte capitale europene unde există Spaţii Publice Europene. Pentru că nu în fiecare capitală există aşa ceva. De exemplu, la Paris nu există un SPE, acolo există centre de informare.

    Revenind la întrebare, da, suntem atenţi unii la alţii. Dacă se organizează activităţi cu răsunet foarte mare şi se potrivesc la specificul nostru încercăm să le adaptăm. Ne gândim, de exemplu, e o variantă, ca pentru anul viitor, cu ocazia zilei de 9 mai, să preluăm ce s-a făcut în Polonia.

    18. Am văzut că anul viitor va fi unul deosebit şi deosebit de plin de evenimente. Ce va urma însă luna viitoare?

    Vom avea premierea concursului de desene organziat cu ocazia Zilei Europei, vernisajul expoziţiei menţionate deja, în continuarea celei organizate deja de Fundaţia Academia Civică, “Deportaţi în Giurgiu”, Şcoala de Valori va mai avea evenimente, vom primi în vizită un grup de studenți din Polonia, o proiecție de filme documentare…

    "Echipa de la SPE e la dispoziţia vizitatorilor"

     

    19. Ce echipă deservește Spațiul Public European?

    Spațiul Public European este deservit de trei specialiști în informație europeană, care sunt angajații unei companii. În fiecare an, facem o selecție, în urma unei licitații lansate pentru furnizarea acestui tip de servicii.

    Acești colegi, pe care îi avem de câțiva ani de zile, și-au dovedit cu prisosință priceperea în managementul unui astfel de spațiu, fiindcă înainte mulți dintre ei au fost implicați și în deservirea primului Centru de Informare, de care am pomenit la început. Cu competența și politețea mult apreciate, stau la dispoziția vizitatorilor, pentru a-i ajuta cu orice fel de informație sau cerere pe care le-ar avea.

    Interviu realizat de Călin Hera, jurnalist

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 23/10/2012  |Începutul paginii