Cale de navigare

Despre Strategia Europeană a Dunării

18/11/2013 00:00:00

A fost motiv de război, inspiraţie pentru valsuri sau temută când era prea umflată. Astăzi Dunărea a ajuns să fie un prilej ideal pentru iniţierea şi dezvoltarea unei strategii prin care cei peste 100 milioane de locuitori ai ţărilor riverane să profite împreună de existenţa acestei căi naturale de comunicaţie. Împreună este de altfel conceptul cheie din centrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, o co-iniţiativă a României şi Austriei, aprobată în decembrie 2010 de Comisia Europeană, la care s-au alăturat şi celelalte 12 state riverane, membre sau nu în Uniunea Europeană.

    Au trecut de atunci trei ani şi în octombrie 2013 la Bucureşti s-au reunit miniştrii de externe și cei ai dezvoltării regionale ai statelor dunărene, dar şi primari ai oraşelor din această regiune. În fapt, Strategia Dunării încearcă să adune lideri cu iniţiativă, să conecteze şi să aducă împreună proiecte cu impact regional. Într-o Uniunea Europeană în care identitatea naţională primează uneori în faţa celei europene, întărirea colaborării regionale transfrontaliere ar putea creşte coeziunea dintre cetăţenii europeni, vorbitori de limbi diferite. Aceasta este filozofia conceptului, dar pentru a naviga în ape mai concrete este necesar un efort logistic şi de organizare consistent. Căci multe dintre ţările cuprinse în regiunea dunăreană au o istorie comună nu întotdeauna fericită. Dacă marele fluviu nu mai este astăzi o barieră, ci o oportunitate de comunicare, amintirile neplăcute ale secolului 20 pot încă împiedica punerea în aplicare a unor proiecte comune care să se traducă în beneficii palpabile pentru oamenii care trăiesc de-a lungul Dunării.

    Pentru aceasta au fost definiţi patru piloni ai Strategiei Dunării, fiecare dintre ei cu priorităţi bine definite. Conectarea regiunii Dunării implică stimularea transporturilor, încurajarea utilizării sporite a infrastructurii energetice, promovarea culturii şi a turismului. Protecţia mediului ţinteşte spre refacerea şi menţinerea calităţii apelor şi gestionarea riscurilor de mediu, în special regiunea estică a Dunării având parte în ultimul deceniu de experienţe nefericite. Asigurarea prosperităţii regiunii intenţionează să reunească fondurile de cercetare ale ţărilor riverane şi stabilirea unor centre comune de cercetare. Dacă va fi un succes, creativitatea oamenilor din regiune ar putea înflori, încetinind exodul creierelor. Consolidarea regiunii dunărene prin cursuri şi schimburi de bune practici privind administrarea finanţelor publice între autorităţile învecinate şi înfiinţarea unui Forum al societăţii civile din regiune este cel de-al patrulea pilon prin care se va încerca magnetizarea activităţilor ţărilor din regiune.

    România este responsabilă, alături de alte state, de dezvoltarea mobilităţii pe căile de transport navigabile, de riscurile de mediu, de cultură şi de turism. În acest ultim domeniu în care şi autorităţile naţionale de la Bucureşti şi-au exprimat public un puternic interes, un mare sprijin poate veni din partea Comisiei Dunărene de Turism care susţine desfăşurarea de croaziere pe Dunăre şi reuneşte diferitele părţi interesate în industria de turism. Astfel se va încerca cel puţin uşurarea procedurilor administrative prin care trebuie să treacă echipajele şi turiştii acestor croaziere. Mai multe proiecte turistice au intrat deja în procedurile de obţinere a fondurilor necesare, precum „DanubeHIKE”, „Drumul Împăraţilor Romani şi Drumul Vinului” sau „DanubeFOOD”.  

    În domeniul gestionării riscurilor de domeniu, procedurile nu au curs la fel de lin, existând deocamdată două state membre UE care nu au trimis deloc reprezentanţi la întâlnirile grupului de lucru (Bulgaria şi Slovenia). Locuitorii din zona estică dunăreană, acolo unde infrastructura de transport suferă încă, ar putea beneficia de unul dintre cele 130 de proiecte propuse a fi parte din implementarea Strategiei Dunării. Doar cinci dintre cele 14 state participante nu au trimis încă proiecte în acest domeniu.

    „Strategia Dunării are nevoie de resurse”, spune comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. „Există un angajament politic clar pentru Strategia Dunării, la doi ani după ce aceasta a fost lansată. Vă asigur că veţi avea un sprijin din partea Comisiei Europene pentru implementarea Strategiei. Problema nu este accesul la finanţare, ci prioritizarea investiţiilor comune în cadrul financiar existent, dar şi a perspectivelor 2014-2020. În această perioadă se discută în Consiliu şi Parlament cadrul financiar pentru 2014-2020. În paralel, Comisia Europeană lucrează cu statele membre pentru implementarea proiectelor şi investiţilor viitoare”, a precizat Dacian Cioloş. Mesajul său a fost susţinut şi de comisarul european pentru politică regională, Johhanes Hahn: „E nevoie de asigurarea accesului la finanţare a noilor proiecte din cadrul Strategiei, de o mai bună cooperare între statele membre UE şi cele care nu sunt membre”.

    „Coordonatorii la nivel național ai Strategiei Dunării vor continua să se întâlnească în mod regulat pentru a se asigura că implementarea Strategiei va fi luată în considerare atunci când va stabilit cadrul de finanțare al UE pentru perioada 2014-2020 în toate statele din regiunea Dunării", a spus ministrul de externe al României, Titus Corlățean. "Pentru a realiza acest lucru este necesară includerea obiectivelor Strategiei în programele operaționale, dar și alocarea de fonduri din bugetele naționale și regionale, precum și atragerea de fonduri private și o mai mare implicare a instituțiilor financiare. Avem nevoie de solidaritate între statele membre ale UE, dar și de solidaritate cu prietenii noștri din cadrul Parteneriatului Estic, în special cu cei din Republica Moldova, din Ucraina, dar și cu cei din Balcanii de Vest, în eforturile lor de apropiere de UE, eforturi depuse inclusiv în cadrul Strategiei Dunării", a încheiat ministrul de Externe al României.

    Reprezentantul municipalităţii din Viena, Omar al Rawi, a subliniat că „cel mai important lucru este să realizăm că suntem parteneri, nu competitori. Sperăm ca la forumul care se va organiza anul viitor la Viena să putem vedea noi rezultate ale implementării strategiei Dunării”. De altfel există două oraşe care ar putea profita din plin de aplicarea proiectelor implementate prin această Strategie: Giurgiu, din România, şi Ruse, din Bulgaria, care vor candida împreună pentru Capitala Culturală Europeană Transfrontalieră în anul 2019.

    Strategia Dunării nu oferă fonduri europene noi şi nici nu crează o birocraţie suplimentară sau vreo modificare legislativă. Ea face ceva mult mai important: aduce oamenii şi iniţiativele lor împreună. Iar cei care trăiesc pe malurile Dunării au fost întotdeauna mai puternici atunci când au fost împreună.

    Articol realizat de Vlad Mixich, jurnalist.

    Ultima actualizare: 14/01/2014  |Începutul paginii