Cale de navigare

Interviu cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu

19/06/2015

Care sunt principalele concluzii ale Forumului CITIES și principalele rezultate ale consultării publice privind Agenda urbană a UE? În acest context, care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți participanților la Urban Fest și la Conferința „Blue Green – râuri în orașe smart”?

Orașele sunt locuri dinamice, pline de energie, idei și oportunități. În același timp, ele sunt și locul în care ne confruntăm cu cele mai provocatoare și mai dificile problemele legate de conviețuire: poluarea, sărăcia, ambuteiajele sau suprapopularea. Trebuie să îi ajutăm pe orășeni să găsească soluții la aceste provocări. În plus, nu putem atinge obiective europene importante precum crearea unui mediu mai verde, mai sănătos, mai prosper, fără implicarea activă a orașelor europene.

 

    Interviu cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu

    Acesta este raționamentul care stă la baza agendei urbane europene: cum pot contribui orașele la îndeplinirea priorităților UE și cum pot politicile UE să răspundă cât mai bine realităților orașelor.

    Cu ocazia celui de al 2-lea forum european CITIES care a avut loc pe 2 iunie la Bruxelles, am anunțat rezultatele consultării publice privind agenda urbană a UE. Aproximativ 230 de instituții și organizații au răspuns la această consultare, de la guvernele naționale la autoritățile locale, de la companii la ONG-uri. Părțile interesate și-au exprimat astfel sprijinul lor ferm pentru o agendă urbană la nivelul UE, consultarea subliniind necesitatea unei mai bune corelări între politicile UE cu dimensiune urbană. A venit momentul să trecem la acțiuni concrete.

    În primul rând, propunem să ne concentrăm atenția pe câteva sectoare importante pentru cetățeni, în care știm cu siguranță că acțiunile UE sunt de ajutor și pot schimba situația: reducerea emisiilor de dioxid de carbon, rezistența la schimbările climatice, integrarea socială, sărăcia urbană și migrația.

    În al doilea rând, vrem să ne asigurăm că ceea ce facem merită și are importanță. Nu este deci vorba de noi reglementări, ci de o reglementare mai bună.

    În al treilea rând, inițiativele UE existente vor fi evaluate, simplificate, raționalizate și mai bine orientate, devenind mai prietenoase pentru orașe, mai eficiente și capabile să creeze mai multe sinergii.

    Și nu în ultimul rând, acțiunile de măsurare și monitorizare, schimbul de bune practici și de cunoștințe, într-un mod cât mai sistematic și mai accesibil, vor ocupa un loc important în agenda urbană a UE. Consultarea publică a indicat clar această dorință.

    Vorbeați despre rolulesențial pe care îl joacă capitalele în implementarea agendei urbane. Care ar fi recomandările dvs. pentru București / care credeți că ar fi rolul Bucureștiului în acest proces?

    Este foarte important să înțelegem că agenda urbană nu înseamnă mai mulți bani ceruți de Comisie din partea statelor membre sau acumularea de noi competențe la nivelul Comisiei sau crearea de legislație nouă europeană. Din contră, agenda urbană înseamnă o reglementare mai bună, o mai mare transparență și mai multă coordonare a acțiunilor UE deja existente. Iar orașele sunt parteneri vitali în acest proces.

    Concret, dacă vrem ca agenda urbană a UE să devină o realitate concretă, trebuie să ne gândim la acțiuni viitoare comune în cele patru sectoare menționate mai sus. Împreună cu orașele, regiunile și statele membre, ar trebui să definim obiective clare și concrete, care să ne ghideze pe viitor. De asemenea, pentru a îmbunătăți cooperarea și a facilita schimbul de bune practici, ar trebui să asigurăm implicarea tuturor actorilor-cheie, precum și a principalelor rețele și platforme.

    Politica de coeziune contribuie deja substanțial la sprijinirea orașelor și zonelor metropolitane. În perioada 2007-2013, aproximativ 40% din totalul fondurilor de coeziune au fost alocate măsurilor de sprijinire a orașelor, cum ar fi mobilitatea ecologică, eficiența energetică sau incluziunea socială. Putem vorbi chiar de o creștere a acestora în perioada actuală.

    De asemenea, am adus amendamente importante la politica de coeziune astfel încât orașele să joace un rol mai important în cheltuirea și gestionarea fondurilor, lucru esențial pentru succesul noilor investiții. Noua politică de coeziune subliniază faptul că orașele ar trebui să gestioneze, în mod direct, cel puțin 5% din fonduri. Statele membre au decis aproape să dubleze acest procent. România, de exemplu, a alocat aproape 1,2 miliarde de euro dezvoltării urbane, ceea ce reprezintă dublul cotei minime necesare.

    Capitalele precum Bucureștiul joacă un rol aparte în acest proces, acționând ca reprezentanți și totodată modele pentru celelalte orașe. Bucureștiul, la fel ca alte capitale, generează creștere economică semnificativă, cu un impact pozitiv asupra țării.

    Desigur, a sprijini orașele nu înseamnă să neglijăm zonele rurale. Trebuie să luăm, de asemenea, în considerație nevoia de a promova legăturile dintre urban și rural. Noua politică subliniază faptul că orașele ar trebui să fie analizate în contextul regiunilor din care fac parte. Zonele urbane și cele rurale trebuie să colaboreze, astfel încât să nu apară decalaje.

    Care ar fi rolul râului Dâmbovița în promovarea Bucureștiului la nivel regional și european?

    Râurile fac parte din identitatea orașelor și sunt un fel de carte de vizită a acestora. Multe orașe din Europa sunt îndeaproape legate de cursul de apă ce le traversează: Roma de Tibru, Parisul de Sena, Lisabona de Tajo…, iar Bucureștiul de Dâmbovița. Restaurarea și reamenajarea malurilor sunt adesea un adevărat catalizator pentru o dezvoltare urbană durabilă. Potențial ce merită cu siguranță exploatat în București.

    Urban Fest se concentrează pe ideea de orașe BLUE-GREEN. Acest concept își propune să reunească gospodărirea apelor și dezvoltarea infrastructurii verzi, aducând inclusiv avantaje socio-culturale și economice.

    Încă de la începutul secolului al 18-lea, râul Dâmbovița a fost poluat intens. Cu sprijinul Uniunii Europene, situația s-a îmbunătățit în 2011, odată cu deschiderea stației de epurare de la Glina. Situația va continua să se amelioreze grație noilor investiții. Un râu curat înseamnă o legătură mai strânsă între oraș și cursul său de apă.

    Planul de amenajare a teritoriul bucureștean acordă o atenție deosebită dezvoltării celor două axe blue-green ce se întind de-a lungul râului Dâmbovița și al râului Colentina, împreună cu lacurile sale. Dezvoltarea acestor axe riverane va aduce beneficii multiple mediului, societății și economiei bucureștene. Va contribui, de asemenea, la adaptarea orașului la schimbările climatice, cum ar fi temperaturile crescute vara și precipitațiile abundente. Alte avantaje ar fi construirea de noi parcuri și locuri de agrement, precum și noile oportunități de creștere economică și investiții. Toate aceste schimbări vor îmbunătăți cu siguranță atractivitatea Bucureștiului ca oraș în care merită să trăiești și să muncești și pe care merită să îl vizitezi.

    Dacă ne gândim la tema conferinței – râuri în orașe smart, care credeți că ar fi proiectele și orașele europene ce ar putea servi de exemplu orașelor din România?

    Bucureștiul este deja pe drumul cel bun, date fiind planurile de dezvoltare a celor două axe blue-green. În plus, România face parte din Strategia UE pentru regiunea Dunării, care include 9 state membre ale UE și 5 țări din afara UE, într-un efort comun de soluționare a problemelor cu care se confruntă, inclusiv amenințările la adresa mediului precum poluarea apelor, inundațiile sau schimbările climatice. Locuitorii regiunii Dunării, inclusiv cetățenii români, beneficiază de aceste proiecte menite să îmbunătățească mediul înconjurător prin curățarea apelor, prevenirea inundațiilor și protejarea biodiversității. 

    Există o mulțime de exemple de bune practici din alte țări, ce pot constitui o bogată sursă de inspirație pentru orașele românești. O să dau doar două exemple. Cu ajutorul fondurilor europene, orașul Ruse din Bulgaria a investit într-un vast proiect hidrotehnic menit să ofere celor 180.000 de locuitori ai orașului un sistem de alimentare cu apă și canalizare de primă clasă. Acest proiect a stopat astfel poluarea Dunării, oferind totodată apă curată cetățenilor și eficientizând utilizarea resurselor. Un alt exemplu ar fi orașul Kuldiga din Letonia, care a devenit o destinație cunoscută și datorită restaurării vechiului pod din cărămidă care trece peste râul Venta. Amenajările peisagistice din zonă, inclusiv facilitarea accesului la cascade, precum și noua înfățișare a spectaculosului pod reprezintă, la ora actuală, o adevărată atracție turistică atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

    Ultima actualizare: 19/06/2015  |Începutul paginii