Cale de navigare

Cât e ceasul la Bruxelles? Despre nevoia de a afla din timp că urmează să “ţi se întâmple” ceva important

17/09/2012

“Tocmai am împlinit 17 luni fără TV şi mă simt foarte bine. Ce-i drept, am devenit dependent de ştiri de pe net. Am însă o problemă cu informaţiile despre Uniunea Europeană: site-urile credibile pe care le frecventez sunt prea tehnice. Aş vrea să aflu care sunt tendinţele, interesele, agenda şi toate acestea să fie explicate. Mi-ar plăcea să citesc opinii în cunoştinţă de cauză, în limba română, lucruri de care site-urile pe care le frecventez se cam feresc, de dragul sobrietăţii.”

    Experienţa lui Florin B., inginer constructor, descrie o realitate tot mai prezentă: destui români simt realmente nevoia de a se informa în legătură cu ceea ce se întâmplă la Bruxelles, dar sursele de informare cele mai bune rămân cele oficiale. Canalele media care preiau aceste informaţii şi le transmit mai departe folosesc de regulă, de dragul rigorii şi din grija de a nu spune prostii, limbajul “administrativ”, mai prietenos cu aşa-zisa birocraţie europeană decât cu oamenii simpli cărora, până la urmă, li se adresează.

    Pornind de la această nevoie, Reprezentanţa Comisiei Europene şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România au lansat un concurs (detalii la finalul acestui articol şi aici) prin care jurnaliştii şi bloggerii sunt încurajaţi să scrie articole cu tematică europeană şi să contribuie astfel la “o mai largă dezbatere şi analiză a temelor legate de procesul de integrare europeană”.

    Subiecte europene

    În mass-media din România subiectele europene sunt abordate, atunci când sunt, la capitolul “ştiri externe” deşi, vrem sau nu, viaţa de zi cu zi a românilor depinde într-o foarte mare măsură de ceea ce se întâmplă/decide la Bruxelles. Căci, în foarte multe privinţe, de acolo se dă ora exactă. La Bruxelles se discută serios despre lucruri foarte concrete, care vor influenţa vieţile oamenilor în viitorul apropiat şi în cel îndepărtat. De exemplu, există deja strategii destul de precise despre cum vor arăta transporturile peste 50 de ani (europenii vor călători încă şi mai rapid decât acum, folosind mai mult transportul în comun – aerian, terestru, maritim/fluvial), despre ceea ce vor pune oamenii pe masă (există o preocupare foarte serioasă despre siguranţa alimentară, schimbarea obieciurilor alimentare, mâncare sănătoasă), câte limbi străine e bine să ştie un cetăţean UE, ce trebuie făcut astfel încât oamenii să trăiască din ce în ce mai mult şi pentru ca societatea viitorului să fie pregătită pentru o populaţie cu media de vârstă ridicată.

    Ideea e că toate aceste discuţii devin foarte interesante, cu condiţia să le urmăreşti cu o oarecare regularitate. Te ajută să intervii în conversaţii cu lucruri noi sau dacă, pur şi simplu, nu vrei să fii luat prin surprindere (lucrurile se mişcă rapid, realităţile se schimbă mai ceva ca în trecutul “secol al vitezei”), te pot ajuta în cazul în care te gândeşti la o afacere de perspectivă, inovatoare, şi vrei să faci investiţii pe termen lung, iar dacă lucrezi la guvern sau la primărie, poţi gândi strategii coerente pe termen mediu şi lung. Unde mai pui că peste doi ani vor fi alegeri pentru Parlamentul European şi românii ar urma să trimită un nou contingent numeros de europarlamentari, preferabil în cunoştinţă de cauză (atât alegătorii cât şi aleşii), astfel încât nevoile şi viziunile fiecăruia să poată fi promovate.

    “Sunt interesat de ceea ce se întâmplă la Bruxelles aproape la fel de mult pe cât sunt de ceea ce se întâmplă, zi de zi, la Bucureşti”

    Un zbor între Bucureşti şi Bruxelles durează ceva mai puţin de trei ore. Prin intermediul internetului, o informaţie poate ajunge instantaneu de la Bruxelles la Bucureşti. Cu toate acestea, de cele mai multe ori românii află că tocmai “li s-a întâmplat ceva”, deşi pe piaţă erau informaţii suficiente, de foarte multă vreme.

    Am întrebat mai mulţi oameni, din diferite medii, cât de interesaţi sunt de ceea ce se întâmplă, zi de zi, la Bruxelles. Cât de mult ar vrea ei să ştie despre ce şi cum se discută în Parlamentul European, la Comisia Europeană, în alte instituţii UE şi mai ales ce se decide acolo?Cum se poate face astfel încât fiecare cetăţean să primească exact informaţia de care are nevoie, direct, nealterat, limpede şi “pe înţeles”? Sunt câteva întrebări pe care şi le pune (şi nu o dată!) orice specialist în comunicare din instituţiile Uniunii Europene. Iată câteva răspunsuri:

    S.: “Sunt foarte interesat de activitatea de la Bruxelles, dar nu în general, ci pe anumite domenii. În principiu, aş vrea să accesez un loc unde să fie prezentate iniţiativele din Parlamentul European, rapoarte din grupuri de lucru, calendarul şi informaţiile despre activităţi comune între instituţii europene și grupurile de reprezentare a intereselor la Bruxelles, iar toate acestea aş prefera să le primesc direct/personalizat, cu rezumat şi link-uri pentru background”.

    M. D.: “Aş fi şi mai interesat dacă lucrurile ar fi prezentate într-un stil uşor de înţeles şi dacă s-ar arăta mai limpede cum anume mă afectează pe mine toate acestea. M-ar interesa să aflu, de exemplu, atunci când, în calitate de cetăţean UE, capăt drepturi suplimentare celor deja deţinute. Aş prefera ca informaţia să vine pe mail.”

    Mircea C.: “Sunt interesat de ceea ce se întâmplă la Bruxelles aproape la fel de mult pe cât sunt de ceea ce se întâmplă, zi de zi, la Bucureşti. Nu mă interesează atât ceea ce se discută, cât ceea ce se hotărăște. Ocazional, s-ar putea să mă intereseze și ce s-a discutat în legătură cu ceea ce s-a hotărât. Mi-ar plăcea să aflu înaintea celorlalţi sau măcar deodată cu ei ceea ce îmi influențează în mod cert viața. Informaţiile aş prefera să-mi fie livrate prin intermediul unor analize/studii însoţite de linkuri direct la sursă.”

    Florin B.: “Tocmai am împlinit 17 luni fără TV şi mă simt foarte bine. Ce-i drept, am devenit dependent de ştiri de pe net. Am însă o problemă cu informaţiile despre Uniunea Europeană: site-urile credibile pe care le frecventez sunt prea tehnice. Mi-ar plăcea să citesc despre tendinţe, interese, agendă, toate acestea explicate. Mi-ar plăcea să citesc opinii în cunoştinţă de cauză, în limba română, lucruri de care site-urile pe care le frecventez se cam feresc, de dragul sobrietăţii.”

    Am primit chiar un mesaj plin de culoare, de la cineva care afirmă că e interesat de ceea ce se discută (şi mai ales, se decide) la Bruxelles, iar ca sursă de informare, și-ar dori să-l sune din când în când chiar președintele Barroso, să-i spună ce e important, dar s-ar mulţumi şi cu nişte apeluri de la europarlamentarii români.

    Îmbătrânirea populaţiei – oportunităţi de afaceri

    Rugaţi să se gândească foarte concret la subiectele de interes din problematica europeană, cei chestionaţi au vorbit despre unele efecte ale aplicării Politicii Agricole Comune (“Ar fi interesant să aflăm dacă noua politică agricolă ne va aduce hrană mai sănătoasă pe mese - sau mai ieftină. Sunt destul de îngrijorătoare și discuțiile despre un viitor sumbru, în care mâncarea va fi din ce în ce mai scumpă și mai greu de găsit”) sau despre accesul la fondurile europene şi efectul implementării proiectelor finanţate de UE (“Ar putea fi interesant cum se pot accesa fonduri europene pentru activități de interes local, și cum putem noi, cetățenii, să influențăm alegerea proiectelor care să obțină finanțare și, ulterior, cum putem să verificăm dacă proiectele respective au avut efect.”).

    Un subiect despre care în România încă nu se vorbeşte aproape deloc este cel referitor la perspectivele demografice. În prezent, numărul vârstinicilor e dublu față de cel al nou-născuților şi, conform previziunilor demografice, proporția persoanelor de peste 65 de ani va crește de la 20%, cât e în prezent, la 34% în anul 2060. De aici, numeroase provocări. Cum se va “răsturna” ideea că vârstnicii sunt o povară a societăţii? Cum poate fi dezamorsată „bomba cu ceas”, cum e considerată acum problema demografică în Germania, care afectează potențialul de creștere și finanțele publice ale întregii Uniuni Europene? Cum poţi să faci un pas mai departe şi să priveşti  îmbătrânirea populaţiei ca pe o oportunitate pentru dezvoltarea unor afaceri? Odată de media de vârstă va creşte, statele membre se vor confrunta cu cereri suplimentare pentru o serie de servicii de sănătate şi produse de profil şi cu nevoia de dezvoltare a unor noi produse (de exemplu, mijloace de transport accesibile, locuri de petrecere a timpului liber, case mai sigure şi mai confortabile, cu facilități adecvate problemelor care apar la vârste înaintate etc. Articole pe această temă găsiţi aici , aici şi aici ).

    Oricine poate deveni Reporter european sau Blogger european.  Detalii despre regulamentul concursului

    Reprezentanţa Comisiei Europene, împreună cu Biroul de Informare al Parlamentului European în România au lansat un concurs destinat jurnaliştilor şi bloggerilor (Reporter european , respectiv Blogger european ) prin care aceştia sunt invitați să înscrie în competiție anchete și reportaje cu privire la una dintre cele trei teme ale concursului: impactul fondurilor europene în România, reforma politicii agricole comune și Anul European al Îmbătrânirii Active și Solidarității între Generații. Pot fi înscrise în concurs materiale publicate sau difuzate în perioada 1 ianuarie – 1 noiembrie 2012, iar termenul limită pentru trimiterea acestora este 1 noiembrie 2012. Mai multe detalii, aici.

    În cazul jurnaliştilor sunt acceptate în concurs reportaje şi/sau anchete, care pot fi înscrise în cele trei secţiuni: presă audio, presă video, presă scrisă şi online. Premiile sunt generoase. Cele mai bune materiale de la fiecare secţiune vor aduce autorilor cîte un iPad 2 şi cîte o vizită în statele membre sau la sediile instituţiilor UE. Un premiu special îi va fi acordat celui mai în vârstă jurnalist (cel puţin 60 de ani) care va înscrie în competiţie cel puţin un material.

    În cazul bloggerilor, vor fi acordate trei premii, constând în câte un iPad 2 şi o vizită în statele membre sau la sediile instituţiilor UE pentru autorii celor mai bune trei articole postate pe bloguri. Acestea vor fi evaluate în funcţie de relevanţa articolului pentru tema propusă, cât de bine este documentat materialul, acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care e tratat subiectul şi capacitatea acestuia de a genera dezbateri publice (comentarii pe blog/facebook/twitter).

     

    Articol realizat de Călin Hera, jurnalist.

    Ultima actualizare: 17/09/2012  |Începutul paginii