Cale de navigare

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu: “Şomajul în rândul tinerilor: 23,7%. Avem o problemă importantă”

05/04/2013 10:00:00

În Uniunea Europeană unul din cinci tineri este şomer. Care este situaţia în România?

Mariana Câmpeanu: Avem o problemă importantă legată de şomajul în rândul tinerilor, deoarece procesul de tranziţie de la educaţie la viaţa profesională a devenit tot mai greoi, mai îndelungat şi oportunităţile de ocupare a unui loc de muncă sunt tot mai limitate. O mare problemă o reprezintă riscul ca aceşti tineri să devină ulterior abonaţii sistemului de asistenţă socială. Cu cât trece timpul fără să fie încadrat în câmpul muncii, cu atât unui tânăr îi va fi mai greu. În 2008 aveam 18,6% şomaj în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani, în 2011 a urcat la 23,7% şi tot în jur de 23% va fi şi în 2012. Rata şomajului în rândul tinerilor este de patru ori mai mare decât şomajul populaţiei adulte, care a fost în aceeaşi perioadă în jur de 6%.

    Unde se află în prezent pe traseul aprobării legislative Planul Naţional de Stimulare a Ocupării Tinerilor?

    Mariana Câmpeanu: Avem o problemă de rezolvat. Într-adevăr acest plan naţional pentru ocuparea tinerilor a urmat un circuit mai îndelungat deoarece au fost schimbări în guvernul României şi a fost nevoie de reluare pentru semnături. În acelaşi timp a apărut această problemă la nivel european, pentru constituirea unei Garanţii pentru Tineri, şi atunci am încercat să-l adaptăm acestor noi cerinţe. El este acum la Ministerul Economiei. Sperăm ca în cel mai scurt termen să fie avizat, aprobat de Guvern şi înaintat Parlamentului.

    De câte avize mai este nevoie după cel al Ministerului Economiei?

    Mariana Câmpeanu: Cele mai importante vor fi cele de la Ministerul Finanţelor pentru că, în funcţie de posibilităţile bugetare, poţi să iei mai multe sau mai puţine măsuri în folosul tinerilor. Avem în acelaşi timp modificări la legea 76 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă. Acolo avem o serie de facilităţi pe care le acordăm angajatorilor care angajează tineri. Avem în Parlament o lege care va îmbunătăţi ucenicia la locul de muncă. Această lege prevede norme şi pentru angajat şi pentru angajator. Avem un proiect de lege pentru efecturarea unor stagii de formare şi pentru cei care absolvă o formă de învăţământ superior.

    Care sunt costurile estimate ale implementării acestui Plan?

    Mariana Câmpeanu: Planul de Ocupare are mai multe componente legate şi de alte legi care vor avea costuri vizavi de angajarea tinerilor. Vă spuneam de legea 76, de legea cu ucenicia, legea cu stagiul de absolvenţi. Deci nu neapărat în Planul Naţional sunt costuri estimative. Nu am acum o cifră la dispoziţie, dar nu este important neapărat nivelul cifrei, ci mai ales amploarea care poate exista.

    Ce măsuri concrete vor fi avansate pentru a stimula dezvoltarea uceniciei la locul de muncă?

    Mariana Câmpeanu: Angajatorii unde se desfăşoară ucenicia la locul de muncă trebuie să asigure, pe lângă utilajele necesare, şi un îndrumător permanent pentru tinerii din acest program. Am prevăzut şi obligativitatea tinerilor de a parcurge atât ciclul teoretic, cât şi cel practic. De multe ori se întâmpla ca tânărul care era în această formă de pregătire să nu participe la toate formele şi, în final, să nu capete toate competenţele necesare. Este aşadar o lege care prevede rigori mai precise atât pentru angajator, cât şi pentru angajat.

    Cum vor fi stimulaţi angajatorii să intre în acest program?

    Mariana Câmpeanu: Ei vor primi, ca la toate legile pe care le avem în vedere, o formă de acoperire a costurilor salariale ale celor care intră în program.

    În integralitatea lor?

    Mariana Câmpeanu: Nu. De exemplu, la stimularea angajatorilor de absolvenţi avem cuprinse sume de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă pentru absolvenţii de învăţământ secundar şi o sumă egală cu 1,5 ori valoarea indicatorului de referinţă pentru încadrarea în muncă a absolventului de învăţământ superior.

    Ce este acest indicator social de referinţă?

    Mariana Câmpeanu: Este un indicator pe care îl luăm în calcul atunci când calculăm orice formă de ajutor social sau de stimulare a angajatorilor. Acest indicator este în prezent la nivelul a 500 de lei. Şi se schimbă prin acte normative.

    Pe ce structură vor fi dezvoltate schemele de ucenicie în condiţiile în care şcolile profesionale nu sunt foarte funcţionale?

    Mariana Câmpeanu: Avem o colaborare mai strânsă cu Ministerul Învăţământului în aşa fel încât şi curiculele să fie făcute în funcţie de cerinţele pieţei. Institutele de cercetare vor trece toate sub îndrumarea Ministerului Învăţământului, la ministrul delegat cu cercetarea. Astfel, şi cele care se referă la partea practică, industrială, a problemelor vor putea fi corelate cu cele care reprezintă studiu al pieţei muncii pentru Ministerul Muncii, pentru a-şi forma şi el programele de pregătire profesională. La Ministerul Învăţământului se preconizează dezvoltarea reţelei de şcoli profesionale astfel că, într-un viitor cât se poate de apropiat, sperăm să asigurăm o corelare mai strânsă între cerinţele pieţei muncii şi dezvoltarea învăţământului în aşa fel încât să asigure un minim de pregătire acestor tineri. Şi formele de învăţământ care vor urma pregătirii de bază vor fi axate pe specializări în aşa fel încât să poată căpăta competenţă într-un anumit domeniu mai precis şi mai exact.

    Tot pentru tineri avem acele prime pe care le acordăm pentru mobilitate. Ele sunt prime de încadrare şi prime de instalare în aşa fel încât, dacă îşi găseşte un loc de muncă în altă zonă, un tânăr să poată fi ajutat pentru a se instala în zona respectivă.

    În 2013 va fi acordată asistenţă gratuită tinerilor pentru începerea unei afaceri...

    Mariana Câmpeanu: Categoric aceasta va intra în proiectele speciale pentru asigurarea unei Garanţii pentru tineri căci avem şi proiecte pe fonduri europene exact pentru aceste competenţe pe care dorim să le dezvoltăm.

    ... dar această asistenţă este prevăzută doar pentru 235 de tineri. De ce atât de puţini?

    Mariana Câmpeanu: Vor exista şi fonduri din fondul social european care vor fi pentru proiecte de acest gen. Numărul tinerilor care vor intra în astfel de proiecte va fi mult mai mare.

    Cum va fi concret sprijinită încadrarea în muncă pe perioada vacanţelor a elevilor şi studenţilor?

    Mariana Câmpeanu: Dacă vor intra în Programul prin care dorim să asigurăm un stagiu de practică tinerilor absolvenţi care, în acelaşi timp va constitui şi vechime în specialitate, atunci categoric vom asigura stimulente. Cele pe perioada vacanţei sunt, în general, agreate de angajatori fără acordare de stimulente pentru că se fac contracte pe perioade determinate de timp şi strict în domenii sezoniere. Dar împreună cu patronatele şi Ministerul Învăţământului vom încerca să căutăm cele mai bune forme ca aceste activităţi să existe în continuare.

    Sunteţi mulţumită de colaborarea cu patronatele pentru implementarea acestor măsuri?

    Mariana Câmpeanu: Da. Pot să spun că poate noi nu am răspuns atât de prompt solicitărilor care vin din partea patronatelor.Ca întotdeauna, în sistemul administrativ sunt mereu lucruri care ard în fiecare zi şi de aceea, poate, trebuie mai multă implicare din partea administraţiei. Patronatele sunt foarte deschise. Acest proiect de lege cu stagiul de formare în întreprinderi l-am demarat mai repede pentru că a fost o propunere a mai multor angajatori. Au spus: de ce să plătiţi voi şomaj imediat după ce un tânăr termină o formă de învăţământ? Mai bine, banii pe care voi îi daţi pentru şomaj îi redirecţionaţi către mine, eu îl angajez şi în acelaşi timp el capătă experienţă profesională şi nici pentru mine nu este un efort foarte mare. După ce capătă experienţă pot să îl angajez eu în continuare şi atunci eu plătesc salariul lui integral. Mi s-a părut o gândire foarte practică şi foarte bună. De aceea am demarat destul de rapid această lege, care nu a fost înţeleasă bine exact de către tinerii cărora i se adresa. Au avut impresia că vrem să-i obligăm să facă anumite stagii, unde să fie prost plătiţi. Nu. Doar dacă ei doresc şi dacă găsim angajatori dornici.

    Care este nivelul de salarizare mediu pentru tinerii care sunt implicaţi în aceste programe?

    Mariana Câmpeanu: Pleacă de la salariul minim pe economie în funcţie de importanţa muncii şi de studiile pe care le au.

    Una dintre priorităţile Guvernului este recunoaşterea competenţelor dobândite de tineri în sistemul informal sau non-formal de educaţie. Ne daţi câteva exemple concrete de competenţe non-formale care vor fi recunocute?

    Mariana Câmpeanu: Cele pe care le-au căpătat în altă formă de pregătire decât cele din învăţământ. Mai concret: fie cursuri pe fonduri europene sau au făcut o ucenicie la locul de muncă sau, pur şi simplu, s-au pregătit şi pot demonstra că au aptitudini într-un anumit domeniu fără să li se ceară o diplomă. Printr-o testare li se recunoaşte aptitudinea pe care spun că o au întru-un anumit domeniu.

    Efectuarea unor stagii ca studenţi va fi asimilată ca vechime la locul de muncă?

    Mariana Câmpeanu: Prin forma despre care am vorbit încercăm să legiferăm, să fie angajat exact pentru acest stagiu de formare prin care noi să ajutăm angajatorul şi el să capete experienţa respectivă şi, categoric, va fi recunoscută ca vechime în câmpul muncii.

    Estimaţi o dată până la care toate aceste măsuri vor deveni realitate.

    Mariana Câmpeanu: Eu doresc ca toate actele normative să treacă cât mai repede. Cele care se află în Parlament să fie adoptate până la terminarea acestei legislaturi, iar celelalte cât mai urgent, luna septembrie cel târziu. 

    Interviu realizat de Vlad Mixich, jurnalist.

    Ultima actualizare: 14/01/2014  |Începutul paginii