Cale de navigare

Comisia Europeană lansează în România campania pe tema biodiversităţii

21/04/2010 00:00:00

Bucureşti, 21 aprilie 2010 Comisia Europeană lansează astăzi în România campania de informare pe tema biodiversităţii cu scopul de a contribui la creşterea gradului de responsabilizare faţă de biodiversitate, prin educarea publicului şi generarea unui angajament comun al cetăţenilor şi autorităţilor locale.

    Având ca mesaj principal Contăm unii pe alţii, campania urmăreşte într-o primă fază informarea cetăţenilor despre ce înseamnă biodiversitatea şi care sunt riscurile diminuării acesteia. Conform ultimelor studii, România se numără printre ţările cu un grad scăzut de informare în privinţa biodiversităţii, prin urmare este una dintre ţările prioritare campaniei europene, alături de Bulgaria, Italia, Spania, Polonia şi Olanda.

    Campania a fost lansată oficial astăzi în cadrul unei conferinţe de presă şi a unui eveniment public, la care au participat, alături de reprezentanţi ai Comisiei Europene la nivel local, reprezentanţi ai mass-media naţionale, personalităţi publice, activişti în domeniul ecologiei, elevi şi studenţi, voluntari ai asociaţiilor non-profit, într-un demers comun de susţinere a biodiversităţii.

    La conferinţa de presă a participat şi dl. Cristian Apostol, ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Au participat, de asemenea, în calitate de susţinători ai campaniei în România: Liviu Mihaiu - preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta", Corneliu Belciug - director programe Green Revolution, director Green Report, Cristian Lascu - redactor şef National Geographic România, Ada Roseti - Channel Manager Animal Planet, Şerban Copot - ambasadorul Comisiei Europene pentru schimbări climatice în România, preşedinte "Generaţia Verde". Discuţia pe tema biodiversităţii a fost susţinută de personalităţi cu o experienţă recunoscută în domeniul ecologiei şi dezvoltării durabile: Călin Georgescu - director Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă, Sergiu Celac – senior advisor Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă, Prof. Angheluţa Vădineanu – şeful departamentului de Ecologie şi Sustenabilitate, Universitatea Bucureşti.

    În cadrul evenimentului public, desfăşurat în Piaţa Universităţii, în faţa Teatrului Naţional Bucureşti, pe trotuarul din zona de acces la staţia de metrou Universitate, au fost realizate desene reprezentative pentru biodiversitate, pentru a atrage atenţia asupra importanţei biodiversităţii şi implicării fiecărui cetăţean în protejarea acesteia. Desenele au fost realizate sub forma unor green graffiti, pe baza de jet de apă sau cretă, cu ajutorul unor şabloane speciale.

    Voluntari Mai Mult Verde au susţinut evenimentul, prin implicarea în informarea cetăţenilor despre biodiversitate la locul evenimentului. Asociaţia Team Work din cadrul Universităţii Bucureşti s-a implicat în susţinerea campaniei, prin voluntari care au acţionat ca ambasadori ai biodiversităţii în Grădina Botanică Bucureşti. Acţiuni de informare despre biodiversitate au fost realizate şi în Constanţa, prin sprijinul şi implicarea voluntarilor Oceanic Club.

    Ce înseamnă biodiversitatea? Cu ce suntem noi oamenii legaţi de natură?

    Rezultatele studiului Eurobarometru“Atitudini faţă de biodiversitate”

    În Europa, una din şase specii de mamifere sunt pe cale de dispariţie. Şi, atunci când o specie dispare, poate crea un efect devastator asupra altora, într-un  efect fatal de domino. Pierderea biodiversităţii poate avea un efect catastrofal asupra prosperităţii noastre economice, asupra agriculturii şi asupra altor aspecte ale vieţii noastre pe care probabil nu le-am luat în considerare niciodată. Cu toate acestea, foarte puţini oameni se angajează să păstreze biodiversitatea. Provocarea este uriaşă, iar soluţia va deveni realitate numai cu sprijinul guvernelor locale şi a cetăţenilor. Nu trebuie să uităm că fiecare dintre noi este parte din acest joc de domino...

    Natura ne oferă aer curat, apă potabilă, alimente, materiale şi medicamente. Ea ne ajută la reglarea climei şi ne protejează de catastrofe. Avem tendinţa să luăm aceste servicii ca pe ceva ce ni se cuvine, dar nu este aşa. În aceeaşi măsură în care o creştere cu 2 grade a temperaturii globale peste nivelul pre-industrial duce la schimbări catastrofale, la fel pierderea biodiversităţii dincolo de anumite limite, ar putea avea consecinţe profunde pentru funcţionarea planetei. În ultimii 50 de ani, 60% dintre serviciile ecosistemice ale pământului au fost degradate şi, dacă amprenta ecologică globală continuă să crească, este posibil ca situaţia să se înrăutăţească. Oamenii de ştiinţă sunt aproape siguri că principalul vinovat de această pierdere este factorul uman şi, în condiţiile date, am devenit conştienţi că o pierdere mai mare va implica un cost ridicat[1]. În timp ce limitele sunt încă în curs de definire, este clar că rata actuală de diminuare a biodiversităţii pune în pericol viitorul nostru. În acelaşi timp, oamenii au devenit conştienţi că investiţiile în restaurarea biodiversităţii şi a ecosistemelor pot constitui mijloace eficiente pentru a ne adapta la schimbările climatice şi la alte provocări ce pot apărea, precum securitatea alimentară. Comisia Europeană doreşte ca cetăţenii să participe la soluţionarea acestor probleme.

    Studiile arată că responsabilizarea publicului şi acţiunile individuale pot fi principalele instrumente pentru a diminua pierderea biodiversităţii. Cu toate acestea, conform rezultatelor studiului Eurobarometru, “Atitudini faţă de biodiversitate”, europenii nu se simt bine informaţi cu privire la biodiversitate. În cadrul studiului, numai 38% dintre europeni au declarat că ştiu ce înseamnă biodiversitatea, în timp ce 28% dintre aceştia au auzit de biodiversitate, dar nu îi cunosc semnificaţia. În ciuda faptului că marea majoritate consideră că pierderea biodiversităţii este o problemă serioasă, aceştia sunt de părere că, personal, nu vor fi afectaţi de acest declin; doar 17% dintre respondenţi au afirmat că sunt deja afectaţi de această problemă. La întrebarea despre cele mai mari ameninţări pentru biodiversitate, doar 26% dintre respondenţi au menţionat dezastrele provocate de om, în timp ce 28% dintre aceştia au afirmat că nu se implică pentru a proteja biodiversitatea, deoarece nu ştiu ce trebuie făcut pentru a opri pierderea acesteia. La întrebarea referitoare la măsurile pe care Uniunea Europeană trebuie să le considere ca fiind prioritare pentru a proteja biodiversitatea, 22% dintre respondenţi au indicat faptul că preocupările ar trebui să se concentreze pe a oferi cetăţenilor o mai bună informare cu privire la importanţa biodiversităţii. Campania iniţiată de Comisia Europeană va sprijini acest obiectiv prin creşterea responsabilizării faţă de biodiversitate şi prin stimularea la discuţii despre soluţiile la problema biodiversităţii.

     

    [1]Pierderile anuale ale serviciilor oferite de ecosistemsunt estimate la 50 miliarde de euro, în timp ce până în 2050, aceste pierderi au fost estimate ca echivalent a 7% din PIB.

     

    Despre campania Comisiei Europene

    Mesajul principal al campaniei este interdependenţa biodiversităţii exprimată în termeni foarte simpli: Noi depindem de albină, care depinde de floare, care depinde de furnici, care depinde de copac, care depinde de gândac, care depinde de vrabie.”

    Campania se va desfăşura în două etape: o prima etapă în care va fi evidenţiat faptul că biodiversitatea este în pericol şi modul în care noi, oamenii, depindem de biodiversitate, iar cea de-a doua etapă va evidenţia modul în care fiecare poate contribui la protejarea acesteia.

    Campania va fi lansată între sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii aprilie, în 6 ţări europene, astfel: Spania, Italia, Olanda, România, Bulgaria şi Polonia. În fiecare ţară, vor fi organizate evenimente publice, cu acţiuni publice, în colaborare cu artişti, autorităţi locale, celebrităţi naţionale şi reprezentanţi ai Uniunii Europene.

    Pe web site-ul dedicat campaniei www.contamuniipealtii.eu, cetăţenii vor afla informaţii despre biodiversitate, care sunt beneficiile şi ameninţările acesteia şi vor găsi sfaturi despre ce poate fi făcut pentru a o proteja. Pentru început, fiecare trebuie să-şi informeze familia şi prietenii referitor la biodiversitate. De asemenea, campania va include media outdoor, social media şi o pagină de Facebook, unde utilizatorii pot deveni simbolic parte a naturii, prin aplicaţia ‘Biodiversify me’ şi pot comunica prietenilor susţinerea biodiversităţii.

    Noua viziune şi obiectivul UE privind biodiversitatea: stoparea pierderilor şi restaurarea ecosistemelor[1]

    În data de 26 martie 2010, Consiliul European a subliniat nevoia urgentă de a inversa tendinţele continue de diminuare a biodiversităţii şi degradare a ecosistemului, şi s-a angajat cu cea mai mare responsabilitate să susţină strategia pe termen lung în privinţa biodiversităţii, prevăzută pentru anul 2050, şi a obiectivului pentru anul 2020 stabilit în concluziile Consiliului de Mediu în data de 15 martie 2010. Prin aceasta, se reînnoieşte şi subliniază în acelaşi timp angajamentul UE de a opri pierderea biodiversităţii şi eroziunea continuă a serviciilor vitale pe care natura ni le oferă gratis.

    Strategia este ca până în anul 2050, biodiversitatea şi serviciile ecosistemice furnizate – capitalul său natural – să fie protejate, evaluate şi restaurate în mod corespunzător pentru valoarea intrinsecă a biodiversităţii, precum şi pentru contribuţia lor esenţială la bunăstarea oamenilor şi a prosperităţii economice. În felul acesta, schimbările catastrofale cauzate de pierderea biodiversităţii sunt evitate.

    Pentru anul 2020, obiectivul urmărit de Miniştrii de Mediu ai UE este de a stopa pierderea biodiversităţii şi degradarea serviciilor ecosistemice în cadrul UE, precum şi restaurarea acestora în măsura în care acest lucru este posibil.  În acelaşi timp, se urmăreşte intensificarea contribuţiei din partea UE pentru a evita pierderea biodiversităţii la nivel mondial.

    De asemenea, este nevoie de restaurarea ecosistemelor şi conştientizarea faptului că este în interesul Europei să contribuie la protejarea biodiversităţii la nivel mondial. Deşi tardiv,începem să înţelegem costul ridicat ce va fi impus de pierderile următoare. Totodată, este ştiut faptul că investiţiile în biodiversitate şi în restaurarea ecosistemelor pot constitui mijloace rentabile de adaptare la schimbările climatice şi prin care ne putem pregăti pentru a face faţă provocărilor tot mai mari, precum securitatea alimentară.                                                                                 

    În scopul construirii strategiei UE asupra biodiversităţii, vor urma consultări detaliate cu statele membre, instituţiile europene şi alte părţi interesate. Pentru eficienţa politicii UE de mediu, cele mai importante acţiuni sunt implementarea legislaţiei UE privind natura, în special reţeaua de zone protejate NATURA 2000, fiind imperativ ca aceste acţiuni să constituie un pilon central al politicii privind biodiversitatea de după 2010.

     

    [1] Un ecosistem este o zonă a mediului natural în care factorii fizici “fără viaţă” ai mediului, cum ar fi pietrele şi solul, funcţionează împreună cu alte organisme vii interdependente, precum plantele şi animalele, în cadrul aceluiaşi habitat.

    Informaţii privind biodiversitatea în România

    Natura 2000

    • România, unul dintre cele mai noi state membre - amplasat strategic ca poartă de acces spre Europa de Est – aduce cu ea propria regiune biogeografică, regiunea stepică.

    • Regiunea stepică are doar o zonă restrânsă reprezentativă în UE, şi aceea se află exclusiv în România. Însă această zonă se extinde într-o imensă fâşie naturală, care se desfăşoară de-a lungul Rusiei până în Mongolia.

    • În aceste regiuni de stepe pot fi găsite multe specii rare precum dihorul pestriţ, hamsterul românesc şi dropia cu picioare lungi - o zonă cheie Natura 2000 în această regiune biogeografică fiind şi Muntele Macin, localizat în spatele Deltei Dunării.

    • România este recunoscută în special pentru Delta Dunării, care se întinde pe o distanţă de peste 4500 km².  Acest întins labirint de canale de apă, insule plutitoare, stuf, lacuri, păduri vechi şi nisipuri mişcătoare, este fără exagerare cea mai amplă şi spectaculoasă zonă mlăştinoasă din Europa.

    • Este, de asemenea, un paradis de neegalat din punct de vedere al vietăţilor sălbatice. Milioane de păsări traiesc în Delta Dunării, printre care pelicanul Dalmaţian, a cărui populaţie în întreaga lume ajunge la numai 4200 de exemplare. În cadrul UE, acesta poate fi găsit într-un număr redus de zone, una dintre acestea fiind Delta Dunării.

    • Peisajul se schimbă în mod semnificativ în regiunea centrală a ţării, unde Munţii Carpaţi formează un arc în inima României, aducând cu ei o gamă largă de specii alpine şi urme de păduri naturale, bogat locuite de specii sălbatice.

    • România găzduieşte cea  mai mare concentraţie de carnivore de talie mare din Europa (urşi, lupi şi râşi). Alături de Bulgaria, aceste două ţări adăpostesc aproape jumătate din populaţia totală din UE a acestor trei specii şi sunt prin urmare esenţiale pentru supravieţuirea lor.

    • Fortăreţele (de acest gen) includ Munţii Piatra Craiului, care sunt situaţi în centrul României. Aceasta nu este doar o importantă zonă sălbatică, dar serveşte, de asemenea, şi drept un coridor ecologic care face legătura între diferite părţi ale Carpaţilor, în acelaşi timp permiţând animalelor sălbatice să migreze aproape nestingherite de-a lungul părţii sudice a lanţului muntos. Piatra Craiului este ca un pod natural, cu creasta calcaroasă lungă şi îngustă, păduri dese şi curate.

    • Ca în orice alte zone, ameninţările pentru România sunt aceleaşi, mai ales ca urmare a extinderii UE, care pune accent pe dezvoltare, de cele mai multe ori fiind realizată iresponsabil. Marea Neagră este, de asemenea, puternic poluată şi supraexploatată. Trei specii diferite de delfini trăiesc în Marea Neagră, dar sunt pe cale de dispariţie.

    • Până în prezent, România a desemnat 109 SPA-uri şi 273 SCI[1]-uri care acoperă în jur de 13% din teritoriu, însă este nevoie de un demers mult mai amplu pentru a completa reţeaua.

     

    [1]Informaţii din luna noiembrie 2009

    Despre NATURA 2000

    NATURA 2000 acoperă  aproape 18% din totalul teritoriului terestru al UE, protejând zonele importante de biodiversitate şi furnizând servicii vitale pentru ecosistem. Aceasta are implicaţii majore pentru politicile de biodiversitate atât la nivel comunitar, cât şi la nivelul statelor membre. O protecţie eficientă şi de gestionare a zonelor Natura 2000 este o prioritate-cheie pentru următorii ani. Prin urmare, Comisia îşi revizuieşte nevoile financiare pentru a asigura finanţarea adecvată a zonelor Natura 2000. În momentul în care această evaluare va fi finalizată, Comisia va prezenta punctul de vedere referitor la surse viitoare de finanţare a programului Natura 2000, în cadrul unei comunicări ce urmeaza a fi emisă în prima jumătate a anului 2011.

     

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 13/05/2013  |Începutul paginii