Cale de navigare

Ocuparea forței de muncă și situația socială: buletinul trimestrial indică progrese minime în pofida primelor semne de redresare.

31/03/2014

Recenta redresare economică nu a reușit încă să creeze noi locuri de muncă, iar situația socială din UE dă puține semne de îmbunătățire până în prezent, potrivit ultimului Buletin trimestrial privind ocuparea forței de muncă și situația socială al Comisiei Europene. Această analiză indică, de asemenea, o creștere preconizată a nivelului de sărăcie și o ușoară îmbunătățire a eficacității cheltuielilor efectuate în 2013 pentru protecția socială, chiar dacă impactul acesteia rămâne foarte redus. Buletinul oferă totodată dovezi empirice conform cărora criza a avut, în perioada sa de maximă intensitate, cel mai puternic efect nefavorabil asupra situației ocupării forței de muncă în rândul bărbaților și al tinerilor.

    László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a comentat pe marginea acestui subiect: „Economia UE a început din nou să crească într-un ritm lent, dar situația a numeroase gospodării și persoane nu este încă pe cale să se îmbunătățească, numărul celor care suferă din cauza dificultăților financiare fiind tot mai mare. Inegalitățile au crescut și există riscul ca redresarea fragilă actuală să nu amelioreze situația multor grupuri cu venituri mai mici. UE mai are mult până la obținerea unei redresări economice sigure și favorabile incluziunii, generatoare de locuri de muncă; statele membre și UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a se asigura că nimeni nu este defavorizat în încercarea noastră de a depăși criza. În special, ar trebui să ne concentrăm eforturile pe investițiile în oameni, în conformitate cu orientările stabilite în pachetul nostru privind investițiile sociale și cu recomandarea referitoare la Garanția pentru tineret”.

    În cel mai recent buletin trimestrial se evidențiază faptul că îmbunătățirile de pe piețele forței de muncă din UE sunt încă reduse. Ocuparea forței de muncă a dat primele semne de stabilizare în 2013, când a avut loc, în a doua jumătate a anului, o creștere de 0,1%. S-a înregistrat o creștere pozitivă în sectorul serviciilor, în timp ce ritmul de desființare a locurilor de muncă din sectorul construcțiilor și din cel industrial s-a redus. Cu toate acestea, cifrele din al treilea și al patrulea trimestru ale anului 2013 arată că, într-un număr tot mai mare de state membre ale UE, creșterea economică nu a fost însoțită de crearea de locuri de muncă. Prin urmare, este prea devreme să se evalueze dacă redresarea actuală va putea genera locuri de muncă noi.

    Dificultăți financiare în creștere

    Venitul pe care gospodăriile îl au la dispoziție nu ține pasul cu creșterea produsului intern brut (PIB). În 2013, venitul real brut disponibil al gospodăriilor (GDHI) a continuat să scadă de la un an la altul în zona euro în termeni reali, deși într-un ritm mai lent decât înainte.

    O altă tendință îngrijorătoare este creșterea continuă, începând din 2010, a dificultăților financiare, o parte din ce în ce mai mare a populației declarând că este nevoită să cheltuiască din economii și, mai recent, chiar să se îndatoreze pentru a-și achita costurile cotidiene. Gospodăriile cu cele mai scăzute venituri sunt și cele mai afectate: 10% dintre adulții din gospodăriile cu venituri mici sunt obligați să se îndatoreze și alți 15% trebuie să cheltuiască din economii pentru a-și acoperi cheltuielile curente (în comparație cu 5% și, respectiv, 12% pentru totalul populației).

    O scădere semnificativă a stabilității locului de muncă

    Situația din ianuarie 2014 arată că rata șomajului este încă la niveluri record, aproximativ 26 de milioane de persoane din UE (10,8% din populația activă din punct de vedere economic) aflându-se în căutarea unui loc de muncă. În mai multe state membre, cifrele privind șomajul rămân apropiate de nivelurile extrem de ridicate care s-au înregistrat pentru prima dată în contextul crizei actuale. Buletinul arată și creșterea utilizării muncii temporare și a celei cu fracțiune de normă. Există dovezi că, de când a început criza, locurile de muncă temporare reprezintă într-o măsură mai mică o etapă către un loc de muncă permanent. În același timp, stabilitatea locului de muncă a scăzut în mod semnificativ, în special în rândul bărbaților și al tinerilor, iar divergențele dintre statele membre au devenit mai pronunțate.

    În legătură cu rata ridicată a șomajului și cu instabilitatea locului de muncă, rata creșterii costurilor unitare nominale ale muncii a continuat să scadă în zona euro în 2013, crescând riscul de presiuni deflaționiste asupra costurilor care ar putea prejudicia perspectivele unei redresări susținute și crearea de locuri de muncă asociată acesteia.

    Se preconizează o creștere a nivelului de sărăcie

    Sărăcia și excluziunea socială au continuat să crească în 2011 și 2012 și, potrivit celor mai recente date disponibile, se estimează că în țările în care condițiile economice și de pe piața muncii au continuat să se deterioreze, creșterea a fost și mai mare în 2013.

    Rata riscului de sărăcie a rămas stabilă în medie la nivelul UE între 2011 și 2012, mascând evoluțiile naționale divergente. De fapt, numărul persoanelor amenințate de sărăcie sau de excluziune socială a crescut în o treime din statele membre ale UE, inclusiv în unele țări în care se afla inițial la un nivel scăzut. O creștere deosebit de accentuată a sărăciei se observă în Grecia și se estimează că această creștere a fost și mai mare între 2011 și 2013 în mai multe țări din Europa de Est, precum și în Grecia.

    Impactul cheltuielilor efectuate pentru protecția socială

    Efectul stabilizator al cheltuielilor pentru protecția socială a rămas la un nivel foarte redus în 2013, creșterea fiind mult mai mică decât se preconizase, în ciuda unei îmbunătățiri ușoare. Analiza reflectă diferențe semnificative între țări. În Grecia și în Portugalia, reformele suplimentare din sistemele de impozitare și de prestații sociale din perioada 2012-2013 au redus veniturile tuturor gospodăriilor sau ale majorității acestora. În alte țări (și anume Estonia, Letonia, Lituania și România), impactul global asupra veniturilor gospodăriilor a fost pozitiv, gospodăriile cu venituri mai mici beneficiind cel mai mult, în termeni proporționali, de modificările din ultimul an. În Regatul Unit și în Spania, gospodăriile din partea inferioară a sistemului de distribuire a veniturilor au înregistrat cele mai mari reduceri ale veniturilor ca urmare a schimbărilor de politică din perioada 2012-2013.

    Investițiile sociale

    Prin pachetul privind investițiile sociale din februarie 2013, Comisia Europeană a invitat statele membre să acorde prioritate investițiilor sociale și să își modernizeze sistemele de asistență socială, deoarece prin utilizarea mai eficace și mai eficientă a bugetelor sociale astăzi, se va evita plata unei facturi sociale mai scumpe mâine (IP/13/125, MEMO/13/117). În special, pachetul privind investițiile sociale oferă statelor membre orientări detaliate cu privire la investițiile în copii, în incluziunea activă, în sănătate și în îngrijirea pe termen lung, în probleme legate de persoanele fără adăpost și în inovarea din domeniul politicii sociale. Pachetul oferă de asemenea statelor membre orientări privind cele mai bune modalități de a utiliza ajutorul financiar acordat de UE, în special prin Fondul social european, pentru a realiza obiectivele enunțate anterior. A se vedea de asemenea IP/14/179.

    Garanția pentru tineret

    Recunoscând nevoia urgentă de a investi în tineri, Comisia a propus Garanția pentru tineret în decembrie 2012, care a fost adoptată de Consiliul de Miniștri al UE în aprilie 2013. Scopul Garanției pentru tineret este acela de a se asigura că toți tinerii cu vârsta de până la 25 de ani primesc o ofertă de muncă de calitate, formare continuă, o ofertă de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni din momentul în care își pierd locul de muncă sau părăsesc sistemul de învățământ oficial. Logica Garanției pentru tineret este foarte simplă, și anume a se asigura că nicio persoană tânără nu este șomeră sau inactivă mai mult de patru luni. Garanția pentru tineret ar trebui să le permită tinerilor să găsească un loc de muncă corespunzător educației, competențelor și experienței lor sau să dobândească educația, competențele și experiența relevante care să le sporească în mod direct șansele de a-și găsi un loc de muncă în viitor. Garanția pentru tineret este una dintre cele mai importante și mai urgente reforme structurale pe care trebuie să le introducă statele membre pentru a rezolva problema șomajului în rândul tinerilor și a îmbunătăți trecerea de la școală la locul de muncă (MEMO/14/13).

    Persoane de contact:

    Jonathan Todd (+32 2 299 41 07)

    Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 31/03/2014  |Începutul paginii