Cale de navigare

Tehnologiile de simulare ar putea contribui în viitor la prevenirea crizelor financiare

02/12/2009 00:00:00

Cum se vor adapta politicile economice în 2020 când un sfert din populaţia UE va avea mai mult de 65 de ani?Vor putea economiştii să estimeze mai precis reacţia băncilor în caz de criză a creditelor şi care va fi impactul asupra economiei în general?Cum va funcţiona economia când resursele naturale în continuă scădere nu vor mai putea satisface nevoile noastre de energie?Comisia Europeană a făcut astăzi publice rezultatele unui proiect revoluţionar de cercetare care ar putea ajuta economiştii să răspundă la astfel de întrebări utilizând un program informatic de simulare economică. Rezultat al unui proiect de cercetare în valoare de 2,5 milioane euro sprijinit de UE, programul utilizează tehnologii de simulare utilizate şi în industria cinematografică pentru imaginile generate pe calculator (CGI). Acesta prognozează interacţiunea dintre populaţii mari de actori economici, cum ar fi gospodăriile şi societăţile comerciale, băncile şi împrumutaţii, patronii şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care interacţionează şi sunt în permanentă concurenţă la fel ca şi în viaţa reală. Atribuind fiecărui agent simulat un comportament individual şi realist şi interacţiuni care să ilustreze evoluţia pieţelor, aceste simulări la scară foarte mare pot testa mai bine noile politici care vor răspunde viitoarelor provocări ale societăţii.

    „Cercetarea europeană de înaltă calitate ne poate ajuta să trecem de la ştiinţele economice cu creionul şi hârtia la ştiinţele economice cu super-calculatoare”, a spus Viviane Reding, comisarul european pentru societatea informaţională şi media. „Rezultatele acestui proiect de cercetare vor veni în completarea statisticilor şi ipotezelor economice tradiţionale referitoare la reacţia actorilor economici, permiţând mai buna testare a efectelor unei politici asupra oamenilor în momentul în care aceasta este încă în fază de elaborare. Mă aştept ca cercetătorii guvernamentali şi institutele naţionale de cercetare să reacţioneze rapid pentru a pune acest instrument la dispoziţia factorilor de decizie cât mai curând posibil.”

    Această tehnologie de simulare, elaborată în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de UE utilizează experimente pe calculator pentru a se concentra pe relaţia dintre populaţii mari de actori economici de pe numeroase pieţe interconectate.Aplicarea acestei tehnologii la o scară atât de mare utilizând super-calculatoare este o premieră.Fiecare gospodărie, societate comercială sau bancă simulată va lua decizii diferite ca răspuns la diversele politici monetare, fiscale sau în favoarea inovării, de exemplu dacă să îşi păstreze locul de muncă sau să îşi caute altul sau ce parte din salariu să fie afectată economiilor, cheltuielilor sau investiţiilor.Aceasta înseamnă că impactul unei politici pe o piaţă la un anumit moment nu va mai fi evaluat fără a se ţine cont şi de alţi factori.

    Ştiinţele economice tradiţionale nu au reuşit să prevadă efectul de domino al crizei creditelor asupra economiei mondiale.Acest nou program pune în evidenţă comportamentul diferit al băncilor urmărind o gamă largă de factori, cum ar fi nivelul rezervelor raportat la investiţii, obiceiurile de consum/investiţii şi economii ale depunătorilor, şi factori psihologici, precum încrederea în piaţă.Factorii de decizie, care vor să cunoască modul în care reformele monetare şi fiscale vor afecta băncile şi clienţii acestora, ar putea fi astfel mai bine avertizaţi cu privire la amploarea impactului unei crize financiare asupra economiei reale. Programul poate simula acelaşi scenariu pentru o populaţie mai în vârstă, pentru a facilita planificarea într-o Europă mai bătrână, sau cu resurse limitate de energie.

    Conceput pentru a funcţiona pe super-calculatoare care permit realizarea unei simulări la scară foarte mare, dar accesibil de la orice calculator de birou conectat, programul poate fi utilizat de economiştii şi factorii de decizie care nu au cunoştinţe de programare pe calculator. Conectând sute de mii de mici acţiuni şi reacţii simulate din întreaga economie, programul poate oferi factorilor de decizie o imagine mai bună şi mai cuprinzătoare a impactului politicilor lor asupra vieţii şi activităţii oamenilor.

    Proiectul cu o durată de trei ani a fost realizat de economişti şi informaticieni de la opt universităţi din Italia, Franţa, Germania, Turcia şi Regatul Unit reuniţi de UE şi finanţaţi din bugetul Comisiei pentru cercetare tehnologică.

    Context

    Proiectul de cercetare încheiat astăzi a avut drept rezultat crearea unei platforme, denumităEURACE, pentru un program de simulare economică, care funcţionează cu ajutorul tehnologiei de simulare FLAME (Flexible Large-scale Agent Modelling Environment). Proiectul a fost cofinanţat cu 2,1 milioane de euro în cadrul programului general de cercetare al Comisiei ( al şaselea program-cadru 2001-2006) iniţiat în 2006. Acesta a făcut parte integrantă din iniţiativa Comisiei de a impulsiona cercetarea cu grad mare de risc în domeniul tehnologiilor viitoare şi emergente ale informaţiei ( IP/09/608)

    De curând, Comisia a cerut ţărilor UE să investească mai mult în cercetarea cu grad mare de risc pentru a ajunge din urmă Statele Unite, China şi Japonia. Comisia va da exemplu mărind finanţarea pentru acest tip de proiecte. De la 100 de milioane de euro pe an în momentul de faţă, finanţarea va creşte cu 70% până în 2013 ( IP/09/397).

    Un dosar de presă conţinând mai multe informaţii referitoare la acest proiect şi la cercetarea cu grad mare de risc sprijinită de UE este disponibil la adresa:

    http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=5433

    Annex

    Researchers participating in EURACE project

     

    Country

    Project coordinator

    Organisation

    Profession

    Contact details

    France

    Christophe Deissenberg

    Université de la Méditerranée

    Economist

    christophe.deissenberg@univmed.fr

    + 33 4 4293 5985

    Germany

    Herbert Dawid

    University of Bielefeld

    Economist

    hdawid@wiwi.uni-bielefeld.de

    +49 521 106484

    Italy

    Silvano Cincotti

    University of Genoa

    Economist

    silvano.cincotti@unige.it

    +39 010 353 2080

    Italy

    Michele Marches

    Università degli Studi di Cagliari

    Computer Scientist

    michele@diee.unica.it

    +39 070 6755757

    Italy

    Mauro Gallegati

    Università Politecnica delle Marche

    Economist

    mauro.gallegati@univpm.it

    +39 071  220 7088

    Turkey

    Kaan Erkan

    TUBITAK National Research Institute of Electronics and Cryptology

    Computer Scientist

    kaan.erkan@uekae.tubitak.gov.tr

    +90 262 6481402

    UK

    Mike Holcombe

    University of Sheffield

    Computer Scientist

    m.holcombe@dcs.shef.ac.uk

    +44 1142221802

    UK

    Christopher Greenough

    Science and Technology Facilities Council

    Computer Scientist

    christopher.greenough@stfc.ac.uk

    +44 1235 445307

     


    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii