Cale de navigare

© Raluca Munteanu, TA
Prima paginăarrow menu item level 1
Despre noiarrow menu item level 1
Priorităţi 2012arrow menu item level 1
Ştiriarrow menu item level 1
Articole şi dialoguri
Centrul de presă
Agenda
Revista presei
Arhivă
UE şi Româniaarrow menu item level 1
În dialog cu UEarrow menu item level 1
UE pentru tinearrow menu item level 1
Link-uri utilearrow menu item level 1
Strategia pentru dezvoltare durabilă în Europa şi punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona vor domina agenda sesiunii plenare a CoR

03/12/2009 00:00:00

Dezbaterile privitoare la Strategia de la Lisabona a Uniunii Europene şi la rolul întărit care le revine regiunilor şi oraşelor europene în cadrul noului Tratat de la Lisabona vor domina  sesiunea plenară finală a mandatului 2006-2010 al Comitetului Regiunilor, care va avea loc pe 3 şi 4 decembrie, în clădirea Paul-Henri Spaak a Parlamentului European, la Bruxelles.

Mesajul preşedintelui

 „Adunarea UE a reprezentanţilor locali şi regionali va marca ultima sa sesiune plenară din mandatul actual prin stabilirea unei viziuni clare asupra rolului şi aşteptărilor sale viitoare în două domenii fundamentale - punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona şi Strategia de la Lisabona revizuită pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă.

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona consolidează rolul autorităţilor locale şi regionale în procesul decizional din UE şi reprezintă un important pas înainte în crearea unei adevărate guvernanţe pe mai multe niveluri în Europa. Comitetul Regiunilor este nerăbdător să pună în aplicare dispoziţiile Tratatului împreună cu partenerii săi instituţionali. Ne vom asigura că noile drepturi ale oraşelor şi regiunilor europene sunt pe deplin respectate.

În această sesiune plenară, vom sublinia şi importanţa unei abordări de jos în sus în relansarea Strategiei UE de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, după 2010. În special în aceste vremuri de criză, este necesar să ne dublăm eforturile şi să creăm cadrul strategic adecvat pentru relansarea creşterii economice pe termen lung. Acesta este un efort de echipă, în care toate nivelurile de guvernanţă au rolul lor şi trebuie să fie consultate. Ştim din experienţă că stabilirea unor obiective UE ambiţioase printr-o abordare de sus în jos nu funcţionează în practică.

Vă invit să urmăriţi dezbaterea şi să vă alăturaţi efortului nostru de a crea o Europă mai bună şi mai puternică.”

Luc Van den Brande (BE-PPE), preşedintele Comitetului Regiunilor

    Informaţii practice cu privire la sesiunea plenară

    Joi, 3 decembrie, de la 15:00 la 21:00 şi vineri, 4 decembrie, de la 9:00 la 13:00 şi de la 14.30 la 19:30.

    Parlamentul European, Hemiciclul clădirii Paul-Henri Spaak, 43 Rue Wiertz, Bruxelles

    Pentru a consulta ordinea de zi a sesiunii plenare şi totalitatea proiectelor de aviz, faceţi clic aici

    CoR urmează să propună o strategie pentru dezvoltare durabilă în Europa, pentru a stimula creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă

    Sesiunea plenară din decembrie va constitui pentru Comitetul Regiunilor (CoR) ocazia de a-şi stabili poziţia faţă de viitorul programului UE de creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, cunoscut ca Strategia de la Lisabona, înainte de dezbaterea din Consiliul European din martie 2010. Membrii vor dezbate un proiect de aviz din proprie iniţiativă al dnei Christine Chapman (UK-PSE), membră a Adunării Naţionale din Ţara Galilor, care a preluat vechea solicitare a CoR referitoare la o participare extinsă şi o mai strânsă consultare a autorităţilor locale şi regionale în programe naţionale destinate să stimuleze economia şi să creeze locuri de muncă. Raportul dnei Chapman cheamă, de asemenea, la o mai bună integrare a agendei de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă în alte strategii ale UE, cum ar fi cele pentru schimbări climatice, politici sociale şi coeziune socială.

    Dna Chapman propune o nouă strategie pentru dezvoltare durabilă în Europa, care să pornească de la premisa că resursele lumii sunt finite, iar creşterea economică are un cost. „Din perspectiva economică, noua strategie trebuie să se concentreze pe dezvoltarea competitivităţii Europei în cadrul unei economii ecologice. Avem nevoie de o strategie europeană pentru competenţe şi locuri de muncă ecologice, care să ofere un cadru pentru investiţiile în competenţele şi cunoaşterea menite să susţină dezvoltarea unei economii durabile. Dar strategia trebuie să abordeze şi decalajul social aflat în creştere în Europa. Chiar înainte de criza economică, Europa cunoştea niveluri ridicate de excluziune socială şi niveluri ridicate persistente de sărăcie. Noua strategie trebuie să pună în regim de urgenţă un accent mai puternic pe o politică socială reînnoită şi reactivată.”

    Odată cu revizuirea bugetului UE, care urmează să aibă loc anul viitor, printre insistenţele unora de a reduce fondurile de coeziune ale UE, avizul dnei Chapman le solicită liderilor UE „să se asigure că, în viitor, cheltuielile UE sunt orientate spre îndeplinirea principalelor obiective ale noii strategii, prin aplicarea metodei de succes utilizată în alocarea fondurilor structurale în cadrul Strategiei de la Lisabona, la toate domeniile relevante ale bugetului UE.” Astfel ar deveni sigur că şi regiunile cele mai înstărite ale Europei vor continua să beneficieze de finanţare prin fonduri structurale, în cadrul unor măsuri specifice, măsuri care au ca scop creşterea competitivităţii locale.

     

    În mod similar, sesiunea plenară va dezbate proiectul de aviz al dnei Marianne Fügl (AT-PSE), viceprimar al oraşului Traisen, privind Comunicarea Comisiei „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: să anticipăm şi să răspundem cerinţelor pieţei forţei de muncă în materie de competenţe”. Şi ea subliniază schimbările pe care le va aduce reorientarea către o economie verde, care va crea noi locuri de muncă, dar care ar putea să ceară o schimbare radicală a cerinţelor din sistemul de formare şi învăţământ. Raportul subliniază necesitatea unei utilizări mai flexibile a fondurilor UE – în special a fondului social – pentru a crea autorităţilor locale şi regionale posibilitatea de a acţiona rapid şi de a sprijini eficient dezvoltarea de noi competenţe. (Faceţi clic aici pentru un interviu cu Marianne Fügl)

    CoR începe punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona

    Un alt punct important de pe ordinea de zi a sesiunii plenare din decembrie va fi Tratatul de la Lisabona şi impulsul puternic pe care acesta îl dă subsidiarităţii şi guvernanţei pe mai multe niveluri în Europa. Prin intrarea sa în vigoare la 1 decembrie, UE devine mai democratică, mai transparentă şi mai eficientă, iar poziţia oraşelor şi a regiunilor în sistemul politic al UE se îmbunătăţeşte. De asemenea, Tratatul consolidează rolul Comitetului Regiunilor în raporturile cu alte instituţii europene, în special cu Curtea Europeană de Justiţie şi cu Parlamentul European.

    Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană defineşte „coeziunea socială” – dezvoltarea armonioasă a tuturor teritoriilor sale – ca pe unul din obiectivele fundamentale şi recunoaşte implicit dreptul local şi regional la auto-guvernare. În conformitate cu noul principiu al subsidiarităţii înscris în Tratat, noile acte legislative ale UE trebuie să respecte competenţele regiunilor şi ale oraşelor europene, iar Comisiei Europene i se cere să organizeze ample consultări înainte de a publica orice propunere legislativă. Fiecare propunere legislativă trebuie să fie însoţită de o evaluare de impact privind sarcinile financiare şi administrative ce revin administraţiilor naţională, regională şi locală, sarcini care trebuie reduse la minimum şi concepute pe măsura obiectivului propunerii. În plus, Tratatul de la Lisabona asigură implicarea parlamentelor regionale în noul mecanism de monitorizare a subsidiarităţii aplicabil parlamentelor naţionale (procedura „cartonaşului galben”) şi obligă Parlamentul European să consulte Comitetul Regiunilor în toate domeniile importante ale competenţelor lor.

    Comitetul Regiunilor obţine dreptul de a sesiza Curtea Europeană de Justiţie pentru a contesta noile acte legislative ale UE despre care consideră că încalcă principiul subsidiarităţii sau pentru a-şi proteja rolul şi prerogativele instituţionale. Tratatul de la Lisabona consolidează şi rolul consultativ al Comitetului şi extinde durata mandatului membrilor săi de la patru la cinci ani.

    Tranziţia la dispoziţiile Tratatului de la Lisabona necesită, de asemenea, modificări în modul de funcţionare internă a Comitetului, de exemplu în stabilirea procedurilor concrete pentru punerea în practică a noului drept al CoR de a introduce acţiune înaintea Curtea de Justiţie. Sub preşedinţia dlui Karl-Heinz Lambertz(BE-PSE), prim-ministrul Comunităţii germanofone din Belgia, un mic grup de lucru alcătuit din membri CoR a dezbătut în cursul ultimului an modificările care trebuie aduse Regulamentului de procedură al Comitetului. Dl Lambertz va prezenta concluziile grupului operativ la sesiunea plenară, urmând ca, în acest for, Regulamentul de procedură al CoR să fie adaptat la noul Tratat. În temeiul dispoziţiilor Tratatului, componenţa CoR este stabilită de Consiliu pe baza unei propuneri a Comisiei, astfel încât membrii CoR vor dezbate şi recomandările de alocare a locurilor între statele membre după 2015.

    În consens cu impulsul dat de Tratatul de la Lisabona în direcţia reducerii birocraţiei pentru autorităţile locale şi regionale, sesiunea plenară din decembrie va adopta şi avizul CoR privind pachetul „O mai bună legiferare” 2007-2008 al Comisiei . Redactat de Lord Graham Tope (UK-ALDE), membru al districtului metropolitan Sutton din Londra, proiectul de aviz recunoaşte că s-au înregistrat progrese, dar consideră că sunt în continuare necesare îmbunătăţiri. Raportorul recunoaşte avantajele evaluărilor de impact pentru noile propuneri legislative ale UE, dar îşi exprimă îngrijorarea că amendamentele ulterioare ale Parlamentului European şi ale Consiliului pot să aibă efecte importante asupra autorităţilor locale şi regionale, care nu pot să fie pe deplin anticipate de factorii de decizie. De asemenea, acesta deplânge tendinţa permanentă din statele membre de a complica şi de a detalia în exces actele legislative ale UE atunci când se pune problema transpunerii acestora în legislaţie naţională, aşa-numita „placare cu aur”. (Faceţi clic aici pentru un interviu cu Lord Graham Tope)

    Ultima actualizare: 17/11/2011  |Începutul paginii