Cale de navigare

Condițiile de lucru: conform unui nou sondaj, satisfacția lucrătorilor este în scădere și există mari discrepanțe în această privință

24/04/2014

Ceva mai mult de jumătate (53%) dintre lucrătorii europeni percep condițiile de muncă din țara lor ca fiind bune, însă majoritatea (57%) cred totuși că acestea s-au deteriorat în ultimii 5 ani, după cum reiese dintr-un sondaj Eurobarometru, care analizează modul în care a fost afectată de criză calitatea muncii. Cu toate că majoritatea persoanelor încadrate în muncă sunt mulțumite de propriile condiții de lucru (în medie 77% la nivelul UE), există mari discrepanțe între statele membre, procentul celor care se declară mulțumiți variind de la 94% în Danemarca la 38% în Grecia. În general, majoritatea lucrătorilor sunt foarte mulțumiți de programul lor de lucru (80%), precum și de modul în care le sunt protejate sănătatea și siguranța la locul de muncă (85%).

    Rezultatele Eurobarometrului vor constitui o bază de discuție în cadrul dezbaterilor pe tema perspectivelor actuale și viitoare ale acțiunilor UE în ceea ce privește condițiile de lucru, care se vor desfășura la Bruxelles în data de 28 aprilie. Cu prilejul acestei conferințe, se va discuta despre modalitățile de a dezvolta în continuare o abordare coerentă și orientată spre viitor cu privire la condițiile de muncă din UE, în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate, siguranță și echitate la locul de muncă.

    „Protejarea și promovarea unor condiții de muncă de calitate în UE înseamnă de fapt grija față de capitalul nostru uman. Avem un patrimoniu remarcabil în materie de legislație și politici, capabil să asigure condiții de lucru decente, care să permită un nivel ridicat de satisfacție în rândul lucrătorilor europeni. Există însă temeri și riscul real de a se produce o deteriorare a condițiilor de muncă în urma crizei economice. Împreună cu statele membre și cu organizațiile angajatorilor și salariaților, trebuie să ne reînnoim eforturile îndreptate către păstrarea și îmbunătățirea condițiilor de muncă”, a declarat László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

    Eurobarometrul, realizat în cele 28 de state membre, indică următoarele:

    • peste 80% dintre respondenții din Danemarca, Luxemburg, Finlanda și Olanda consideră că, în țara lor, condițiile de lucru sunt bune. La nivel individual, Danemarca se situează, din nou, pe primul loc, 94% dintre lucrători declarându-se satisfăcuți de condițiile oferite la locul lor de muncă. Austria și Belgia se situează pe locul al doilea în clasament; în aceste țări, 9 din 10 lucrători sunt mulțumiți de condițiile de muncă. Urmează apoi la mică distanță Finlanda (89%), Marea Britanie și Estonia (ambele cu 88%);
    • la polul opus, Grecia prezintă cea mai mică rată de satisfacție la nivel național (16%) și este singura țară în care mai puțin de jumătate dintre participanții la sondaj se declară mulțumiți de condițiile lor de muncă actuale (38%);
    • într-o mai mică măsură, nivelurile de satisfacție sunt mai reduse la nivel național în țări precum Croația (18%), Spania (20%), Italia (25%), Bulgaria (31%), Slovenia, Portugalia și România (32%), dar și în Slovacia (36%) sau Polonia (38%).

    Aceste discrepanțe pot fi determinate de o multitudine de factori. Printre aceștia se numără contextul socio-economic influențat de criză, dar și anumite elemente de natură structurală, care țin de dialogul social, de politicile sociale și de legislația muncii și care pot fi mai puternice sau mai slabe în funcție de situația din fiecare țară a UE.

    Pornind de la alte concluzii principale ale sondajului, rezultă că se pot aduce îmbunătățiri în special în următoarele domenii:

    • O serie de constatări tind să confirme creșterea intensității muncii. Stresul este perceput ca fiind cel mai important risc la locul de muncă (pentru 53% dintre lucrătorii care au participat la sondaj). De asemenea, nemulțumirea în ceea ce privește volumul de muncă, ritmul de lucru și programul prelungit (peste 13 ore zilnic) este mai răspândită decât alte aspecte, cum ar fi lipsa interesului față de sarcinile de lucru sau perioadele inadecvate de odihnă săptămânală sau anuală;
    • În ceea ce privește organizarea muncii, legat de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, 40% dintre respondenți declară că nu li se oferă posibilitatea de a utiliza regimuri de lucru flexibile;
    • În domeniul sănătății și al siguranței la locul de muncă, mai puțin de unul din trei lucrători au declarat că la locul lor de muncă se aplică măsuri de combatere a riscurilor care pot să apară (provocate, de exemplu, de nanotehnologii sau biotehnologie) sau măsuri în beneficiul lucrătorilor în vârstă sau bolnavi cronic. Alături de stres, ergonomia deficitară este percepută ca fiind unul dintre cele mai importante riscuri la locul de muncă; 28% dintre respondenți declară că mișcările repetitive și pozițiile obositoare sau supărătoare reprezintă un risc major la adresa sănătății și siguranței la locurile lor de muncă, iar 24% consideră ca fiind riscante ridicarea, căratul sau deplasarea zilnică a greutăților.

    În curând, conferința UE privind condițiile de muncă

    La conferința din 28 aprilie vor participa aproximativ 300 de părți interesate. În cadrul a cinci ateliere vor avea loc dezbateri aprofundate pe teme ca siguranța și sănătatea la locul de muncă, restructurarea, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, stagiile și dimensiunea internațională a acțiunilor UE în ceea ce privește condițiile de muncă.

    Sindicatele, organizațiile patronale și factorii de decizie politică de la nivel european și național vor avea ocazia să reflecteze și să ia inițiative comune în sprijinul condițiilor decente de lucru și a locurilor de muncă de calitate, elemente esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Condițiile bune de muncă, printre care se numără un mediu de lucru sănătos și sigur, sunt deseori asociate cu mai multă motivare din partea lucrătorilor, cu ideea de creativitate și angajament și, în cele din urmă, cu niveluri ridicate de productivitate.

    Context

    Acest sondaj a fost realizat în cele 28 de state membre, între 3 și 5 aprilie 2014. La studiu au participat 26 571 de respondenți din diferite grupuri sociale și demografice, care au fost intervievați prin telefon (fix și mobil), în limba lor maternă.

    În cadrul acestui Eurobarometru, prin condiții de muncă se înțeleg următoarele: programul de lucru, organizarea muncii, sănătatea și siguranța la locul de muncă, reprezentarea salariaților și relația cu angajatorul.

    Strategia Europa 2020 stabilește obiective ambițioase pentru impulsionarea ocupării forței de muncă și reducerea sărăciei. La rândul lor, Semestrul european, Pachetul privind ocuparea forței de muncă și Pachetul privind investițiile sociale contribuie la abordarea provocărilor de natură socială și legate de ocuparea forței de muncă, aflate într-o continuă dinamică, într-o manieră sistematică și din perspectiva interesului paneuropean.

    UE se bazează pe un set amplu de politici și legislație care vizează promovarea unor condiții de lucru mai bune în UE, inclusiv a unor standardele minime în dreptul muncii și cu privire la sănătatea și securitatea la locul de muncă. Anul trecut, Comisia Europeană a propus, totodată, două cadre de calitate privind restructurarea (IP/13/1246) și stagiile (IP/13/1200). Acesta din urmă a fost adoptat de Consiliul de Miniștri în martie 2014 (IP/14/236).

    În data de 7 aprilie 2014, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU‑OSHA) a lansat campania intitulată „Healthy Workplaces Manage Stress” (Gestionarea stresului într-un loc de muncă sănătos), cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la riscurile fizice, psihologice și sociale legate de stresul la locul de muncă (a se vedea IP/14/386).

    Persoane de contact:

    Jonathan Todd (+32 2 299 41 07)

    Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)

    Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e­mail

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 24/04/2014  |Începutul paginii